3,958 matches
-
un tată pe tot omul care îi este drag, iar la urmă vine și mângâierea și bucuria”. După aceea: „Numai binecuvântarea Domnului îmbogățește iar osteneala fără Dumnezeu nu e bună la nimic”. Și: „Mândria nu dă prilej decât numai la ceartă, iar cei înțelepți primesc sfaturile. La o discuție aprinsă cel înțelept cedează primul”. Pe când: „Cel încet la mânie este bogat în înțelepciune, iar cel ce se mânie degrabă își dă pe față prostia”. Să știi că: „Trei lucruri, trei năravuri
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
a spus că ai băut toată noaptea numai Southern Comfort și că n-ai plătit nici un pahar. —Sunt șomeră! a mugit Helen. Sunt săracă! Ce-ai vrea să fac? —OK, OK, am spus eu cu blândețe. N-aveam chef de ceartă. Oricum, eram de acord cu ea. Paul își mânca de sub unghii. Chiar și mama zisese odată că Paul ar fi în stare să mănânce dintr-un sertar și să-și curețe portocala în buzunar. Și că n-ar face pipi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
de grup că ai și o problemă cu drogurile. —Du-te-n pizda mă-tii, pedofilule! a zis furios bărbatul din fața mea. Tocmai tu te-ai găsit să vorbești, Frederick! Tu, care furi din magazine! Nimeni nu a intervenit în cearta celor doi. Parcă eram la masă la mine acasă. Oare Frederick era într-adevăr pedofil și hoț? Nu aveam să aflu. Cel puțin, nu atunci. —Alcool, a continuat următorul bărbat. —Alcool. —Alcool. —Droguri, s-a auzit o voce de femeie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
gândit că eu n-o să mă cert cu nimeni. O să stau doar atât cât trebuie după care o să plec. Simplu! N-o să mă împrietenesc cu nimeni. îCu excepția celor bogați și faimoși, normal!) Dar nici n-o să supăr pe nimeni. Cearta a fost întreruptă de cineva care a spus: —Uite-o pe Misty. Toți bărbații s-au întors stânjeniți. Misty, am presupus eu, era fata cea frumoasă, care traversase camera cu un mers lejer și cu nasul pe sus. Cu toate că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
unul la altul peste masă, fiindcă Don vărsase o picătură de ceai pe ziarul lui Eddie. Eddie insista ca Don să-i plătească ziarul, iar Don insista cu încăpățânare că nu-i dă banii. Eu știam cât de inofensivă era cearta celor doi, dar Angela părea îngrozită. Prin urmare, Mike și cu mine am încercat s-o liniștim. Eddie e furios, am râs eu. Urlă gras, dar... ăăăă... n-o să-i folosească la nimic! Când am pronunțat cuvântul „gras“, mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
care îl suspecta pe Stalin că trișa când dădea răspunsurile. Vincent se jura că l-a văzut pe Stalin studiind cărțile înainte de începerea jocului. Davy, cartoforul, se ruga de ei să joace pe bani. Sau măcar pe bețe de chibrituri. Certurile lor mi-au adus aminte de familia mea. Cu toate că, sigur, pacienții nu erau la fel de răi. începuse să ningă. Lăsasem perdelele trase ca să putem vedea fulgii de nea plutind prin fața ferestrei. Barry-copilul dansa prin cameră cu niște mișcări Tai Chi lente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
împărțit berile, după care Shake, Luke, Joey, Brigit și cu mine ne-am strâns în jurul tablei de Scrabble care fusese întinsă pe jos. Gaz s-a uitat la Ren și Stimpy. Ceea ce era bine. Sincer! Ultima dată nu iscase decât certuri insistând că „sgomot“, „gacici“, „cosuri“ și „Gaz“ erau cuvinte. Jocul a început cu larmă și discuții. Eu eram foarte concentrată fiindcă și mie îmi plăcea să joc Scrabble. Dar când, la un moment dat, am ridicat ochii, am văzut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
dau seama c-o să pomenească episodul ăla. N-am mai auzit finalul poveștii lui. Nu m-am culcat cu el, am bolborosit. Și oricum, am adăugat într-o dispoziție războinică, am făcut chestia asta numai pentru că noi ne certaserăm. O ceartă pe care ai iscat-o tu după ce ai pus ochii pe tipul ăla, mi-a replicat rece Luke. Eram îngrozită. Crezusem că reușisem să-l îmbrobodesc. Era de-a dreptul catastrofal să descopăr că Luke știuse exact ce avusesem de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
jeleurile astea pentru alea negre. în schimb, li se bagă pe gât alea galbene, care sunt oribile. Pe mine nu mă deranjează alea galbene, a intervenit o altă voce. —Ticălos nenorocit, a sărit o altă persoană. S-a iscat o ceartă în toată regula legată de jeleurile galbene cu aromă de vin. Chestie care pe mine una nu mă interesa prea tare. Eram mult prea ocupată încercând să estimez daunele din viața mea. îmi puneam problema că dacă trebuia să renunț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
în trecut încercasem să mai reduc din cantități și nu reușisem. N-am fost capabilă, mi-am dat seama, simțind că la sentimentul de teamă se adăuga și unul de spaimă. Când începeam să iau droguri, nu mă mai săturam. Certuri și mai mari au izbucnit în jur fiindcă, spre uimirea lui Vincent, Stalin știa răspunsurile la toate întrebările de la Urmărire fără importanță. —Cum se poate? se lamenta Vincent fără încetare. Cum se poate? —Habar n-am, a spus Stalin ridicând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
mai luminos și era încă intact. Nu mai aveam senzația că era o zonă calamitată, așa cum fusese pe cale să devină până nu demult. Am început să savurez din nou lucrurile care mă încântaseră de la venirea mea la Cloisters. Mai exact, certurile. Luni seara s-a iscat un scandal monstru între Chaquie și Eddie pe tema dropsurilor cu fructe. A celor negre. Eddie a mugit la Chaquie: — Când am zis că poți să iei unul, n-am vrut să spun că poți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
Poți să pleci și nu-ți mai bate capul să te-ntorci. Haide, fă-ți bagajele și pleacă. Pentru mine o să fie o ușurare dacă n-o să te mai văd niciodată. Mă chinui așa... Tremuram din cauza șocului. întotdeauna am urât certurile, iar furia mamei mă lăsase perplexă. Disprețul pe care mi-l arătase era terifiant. Bănuisem de mult că pentru ea eram o mare dezamăgire, dar m-a durut îngrozitor de tare să-mi văd bănuielile confirmate. Ca să nu mai pun la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
nu-mi mai dădusem seama cât de îngrijorată fusese mama din cauza mea. Mi-am propus să-mi cer scuze, cu umilință, prima dată când aveam s-o văd. începusem să mă simt chiar bine. Asta până când mi-am amintit că cearta cu mama nu era singura povară care-mi apăsa conștiința. Sunt o ratată, le-am adus aminte lui Helen și Annei. Am luat droguri. —Și ce-i cu asta? au vociferat ele. Și ce-i cu asta? m-am gândit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
așa de dificil, m-am lamentat eu. Nu e, a spus Nola cu o voce melodioasă. E doar ceva nou. Trebuie să exersezi. O să mă mut de-acasă, am anunțat eu. A, nu! Toate au clătinat din cap foarte hotărâte. —Certurile fac parte din viață. E mai bine să înveți să trăiești cu ele. N-o să mă mai împac niciodată cu mama, am spus eu bosumflată. Aproape c-am fost dezamăgită când, în mai puțin de o zi, disputa cu privire la bucata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
de poliție se evapora. Și, cu fiecare kilometru pe care-l mai făceau, acea senzație se diminua tot mai tare, în locul ei impunându-se realitatea dură a opțiunilor, a nevoii de a câștiga o pâine, a plictiselii și a nesfârșitelor certuri meschine cu Eva, a jocului de bridge de sâmbătă seara cu familia Mottram și a excursiilor cu mașina de fiecare duminică, împreună cu Eva. Lângă el, cufundat într-o tăcere posomorâtă, inspectorul Flint își pierduse farmecul său simbolic. Acum el nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
stofă aspră, cenușie, cu o față rotundă și palidă. Deschisese ochii uimiți, nu răspunse. Se dădu la o parte lângă ușă, să facă loc furiosului. Trupurile se îndesară unul în altul. „Stați așa, nerozi, nu vă mișcați.“ Avea să înceapă cearta, ca totdeauna, înjurături și pumni. Nu, nu se întâmplă, însă, nimic, erau prea obosiți. Năbădăiosul nu se lăsa, continua bombănelile. Agresiv, arogant, să-l iei la palme, nu alta... Un picior pe scară, pardesiul larg deschis, valize în fiecare mână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Boxerul comise chiar un vag semn spre scaunul de lângă ușă, o fi, n-o fi, te pomenești că invita pacientul să ia loc. Dominic rămase în picioare lângă ușă, veșnicia unui sfert de oră. Îi trecu cheful de pălăvrăgeală, de ceartă, de orice. Era gata să plece, când apăru Marga. Vesel, rotund, fluturând, agitat, poalele halatului. O față palidă, însă, umbrită de barba rară, care prelungea favoriții, ca un fel de bandaj negru al fălcilor. Intrase furtunos, nu vedea pe nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Vezi tu, avem atâtea în comun. Parcă suntem surori și creierele noastre sunt pe aceeași lungime de undă. Știm întotdeauna ce gândește și ce simte cealaltă. Cu bărbații cu care am fost, vorbele erau mereu cele mai importante - discuțiile, explicațiile, certurile, vorbăria permanentă. Cu noi două... nu trebuie decât să mă uit la ea și îmi intră pe sub piele. Nu mi s-a mai întâmplat asta cu nimeni până acum. Nancy îi spune legătură magică, dar eu îi spun dragoste, pur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
drăguț. Îmi place Crăciunul, pentru că am ocazia să-mi revăd toți prietenii din școală, care se întorc acasă din toate colțurile lumii în această săptămână. Totuși ziua de Crăciun nu e așa distractivă, deoarece cineva, de obicei Ruth, începe o ceartă dintr-un fleac și strică toată ziua. În orice caz, poate anul ăsta o să ne aducem aminte să fim civilizați. Apropo de Crăciun, ar fi mai bine să mă organizez. Anul ăsta cu siguranță nu o să-mi pierd Ajunul Crăciunului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
stresez pe mama, eu și Mike ne-am hotărât să ne căsătorim la starea civilă anul viitor, cu o masă liniștită după, într-un restaurant mic și exclusivist. Doar cu prietenii și rudele apropiate. Fără ciondăneală. Fără rude nedorite. Fără certuri asupra listei de invitați. Sunt ușurată, sinceră să fiu. Nu vreau să-mi petrec ziua nunții făcând cunoștință cu rude necunoscute. Și pentru că e a doua nuntă a lui Mike, nu vrea să treacă iar printr-o ceremonie fastuoasă. Știți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
meu. Mă răsucesc brusc pe călcâie, Înainte să mai apuce să zică ceva și pornesc mai departe, cu lacrimile șiroindu-mi pe obraz și călcând pe legăturile de iarbă-neagră de pe asfalt. Ajung acasă abia mult mai târziu, spre seară. Dar cearta noastră Încă Îmi mai răsună În minte. Mă doare capul de mor și simt că mai am un pic și izbucnesc din nou În plâns. Deschid ușa apartamentului și le găsesc pe Lissy și pe Jemima aproape păruindu-se pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
mai gândesc la asta. Vreau să fac o baie lungă, să mă culc și să uit că l-am cunoscut vreodată. DOUĂZECI ȘI TREI Doar că, evident, nu pot. Nu pot să uit de Jack. Nu pot să uit de cearta noastră. Chipul lui Îmi apare În minte fără să vreau. Cum se uita la mine În soare, cu un surâs larg pe față. Cum a cumpărat iarba-neagră aducătoare de noroc. Stau Întinsă În pat, inima Îmi bate nebunește și revăd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
în spațiu, plecase așa semiîmbrăcat în decembrie, așa cum stă și acum pe alee, fumând numai într-un pulover - lasă-l, că e-ncălzit, spune Zina. De dimineață, Sile a avut parapon pe toate femeile care i-au ieșit în cale. Începuse cearta cu nevastă-sa chiar înainte să plec eu la slujbă - din baie îl auzeam urlând și bufnind la femeia care aseară i-aruncase la veceu conținutul sticlei de vodcă. Pe urmă a ajuns la noi, a dat peste Zina, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
pasul pe acorduri - așa-s acum diminețile, poate și printr-un reflex al dispoziției mele mai puțin încărcate. Mesele duminicale de la soră-mea, care începuseră ca un fel de bucurie a reuniunii de familie, de acum se lăsau mereu cu ceartă, până când tot Zina a dat dovadă de înțelepciune și nu ne-a mai însoțit. Dacă nu mă înșel, s-a întâmplat după prânzul acela de Sfântul Dumitru, despre care nu știu cum să încep să povestesc. Pentru onomastica unei mătuși (sau ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
unul dintre blocurile acelea masive de pe Bulevardul Gării, cu mozaicuri întruchipând modele abstracte pe-o latură... Spațiul verde, plin de pensionari - în fine se găsește una să ne anunțe că doamna murise anul trecut, se aruncase de la balcon, într-o ceartă cu vecinul de la scara cealaltă, s-a aplecat după el și a căzut odată, domnule, de la etajul opt aici pe ciment!! Și soțul ei ce-a făcut? Soțul ei, ăla fără picioare!! insistă unchiu-meu. N-avea nici un soț, spune bătrâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]