3,105 matches
-
lui Wilhelm nu poate prospera precum celelalte cetăți vecine din pricina numărului mare de șobolani care îl bântuie. Toate încercările de a-i stârpi pe paraziți sunt sortite eșecului, până ce, într-o noapte cu lună, unul dintre paznici "a văzut o ceată de câteva sute de șobolani fugind nebănuit de repede prin mijlocul drumului cel mare, ieșind pe sub poarta cetății, afară, și, de acolo, pierzându-se în cenușiul câmpului". Urmează, previzibil, o perioadă de destindere, de pace, în care oamenii muncesc cu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
sub talpă!... Dar el e în colțuni și nici n-a mișcat măcar piciorul... A doua trosnitură... Mai multe... E desigur cineva afară, aci, foarte aproape". De vreme ce a bătut ceasul din noaptea Învierii, intrusul malefic nu poate fi decât Gheorghe. Ceata asediatorilor forțează intrarea, străpungând lemnul porții cu un sfredel. Însă, vidat de orice simț al proporțiilor, psihicul hangiului intră în colaps: "Unealta, învârtindu-se mereu, creștea la infinit [...]. Ceea ce se petrecea în acel creier ieșea din sfera gândirii umane: viața
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
epică rezultă, cum sugeram deja, atât din recunoașterea situației reale de către lectorul informat de naratorul omniscient, cât și din confuzia de identificare ontologică în care este învăluit, până la final, personajul central. Premisele acțiunii, expuse în partea întâi, sunt simple: o ceată de briganzi tulbură, prin jaf și crimă, lumea rurală a hangiului Stavrache, om înstărit, care își face griji în privința siguranței avutului. Într-o seară, are surpriza să primească vizita fratelui său, popa Iancu, doritor să-i afle sfatul. Se produce
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
la stână sustrăgându-se voinței părintești. Căsătoria În biserica de brazi de munte era efectuată sumar, fie de un cioban bătrân, fie chiar de un preot.” La căsătorie, tânărul mergea la brad ca să-l anunțe ritualic de nuntă. Flăcăii din ceata tânărului alegeau bradul, Îi cereau iertare că-l taie, și Îi spuneau că fac aceasta ca „să țină loc de mire, până la nuntire că este de vârsta Împăratului nost. Era Împodobit cu panglici, beteală și flori de cumnatele de brad
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
reintrarea În ordinea firească a rânduielii cosmice pentru tânărul sau tânăra care nu au fost căsătoriți și se crează cadrul unei pseudoceremonii de nuntă. Obținerea bradului se făcea după același ritual ca și al nunții, recurgându-se la bradul frate. Ceata de feciori, Îmbrăcați de sărbătoare, cu topoare, alegea bradul și-i cereau iertare că-l taie și Îi spuneau că orice lovitură de topor e ca și cum ar izbi În carnea lor. Îl ridicau pe umeri, ducându-l ca pe un
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
plug și ară În jurul satului și atâtea fete mari Îl duc, râd și cântă.” Acest joc se ține la date fixe, a treia joi după Paște, de „Sângeorge”, de Rusalii și la solstițiul de vară. Ritualul se prezintă astfel: o ceată de fete Între doisprezece și paisprezece ani dezbrăcate și acoperite cu salcă, cu picioarele goale, cu părul fluturând pe spate, colindă prin sat și merg pe la gospodari să joace paparuda pentru ploaie. Paparudele dansau cântând și țineau tactul cu bătăi
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
cred că denumirea provine de la paleoslavul Kal-lut. Caloianul este considerat o semidivinitate sau un spirit care este rugat să urce În cer să deschidă zăgazurile ploii. Invocarea ploii se face cu ajutorul figurinei numită „Caloian”. Pentru desfășurarea datinii se constituie o ceată impară de fete, În frunte cu o vătășiță și o gazdă, la care se desfășoară atât preliminariile cât și finalul ritului. Aici „se Închipuia o figurină, un omuleț din lut pe care Îl Îmbracă cu haine croite pe măsura lui
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
struțuri pentru cununie/ Boabele să le răstească/ până.-n toamnă să nunțească”. Fetele aleargă la munte sau pe dealuri, culeg și fac cununi pe care le aruncă pe casă. Dacă se prind de hornuri, atunci se mărită. A doua zi, cetele de feciori străbat satul cu „struțuri” de sânziene la pălărie, semn că au căzut cununițele și s-au prins de hornuri. O altă tradiție spune că În această noapte fetele care vor să se mărite Își vor vedea ursita. Perioada
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
explicată prin patru teorii. Conform primei teorii, Călușarii au fost moșteniți de daci de la romani prin diferite căi și pledează pentru originea lor salică, reprezentând o reminiscență folclorică a vechiului spectacol de coregrafie rituală, executat de preoții zeului Marte. Compoziția cetei de Călușari, ierarhia ei, structura și dansul, costumele specifice amintesc de dansul ritual al celor doisprezece sali conduși de căpetenia Vates, În românește vătaf. O a doua teorie se referă la originea sabinică a dansului, conform căreia Călușarii sunt o
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
În locuri singuratice sau păduri și constă mai ales În Învățătura unui număr mare de dansuri, În speță acrobatice.” Atributul specific și central al Călușarilor este măiestria coregrafico-acrobatică, În special abilitatea de a crea impresia că zboară prin aer. „Căpetenia cetei, care are datoria să Întrebe ce joc poftește (..., iar pe urmă Îl spune În taină jucătorilor ca nu cumva norodul să audă numele jocului Înainte de a-l vedea cu ochii. Căci ei au peste o suta de jocuri felurite și
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
vârful steagului călușarilor.” Renumitul etnograf și folclorist Tudor Pamfile prezintă În studiul citat informațiile dobândite despre ritualul Călușarilor. Sub conducerea unui vătaf se aleg opt căluceri, un ceiuș, doi cimpoieri și un blaj sau mut În alte părți. Ritualul reconstituirii cetei se face În zorii Rusaliilor la o movilă când se prind frați de cruce și rostesc Împreună Tatăl nostru. Jurământul legăturii se face pe sabia vătafului. Ceiușul are după cap o traistă În care ține nouă buruieni cunoscute pentru virtuțile lor
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
dacă joacă peste cei pociți de zâne”. Există elemente precum steagul, sabia, capul de lemn, bâtele, care amintesc de vechile confrerii militare și inițiatice cum ar fi cea a luptătorilor lupi. De altfel, se spune că atunci când se Întâlneau două cete de Călușari se declanșa o luptă violentă, iar „ceata biruită se dă În lături din fața celeilalte și după ce fac Învoieli de pace, ceata biruită este supusă celeilalte câtă vreme de nouă ani.” În privința modului cum vindecă pe cei bolnavi există
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
precum steagul, sabia, capul de lemn, bâtele, care amintesc de vechile confrerii militare și inițiatice cum ar fi cea a luptătorilor lupi. De altfel, se spune că atunci când se Întâlneau două cete de Călușari se declanșa o luptă violentă, iar „ceata biruită se dă În lături din fața celeilalte și după ce fac Învoieli de pace, ceata biruită este supusă celeilalte câtă vreme de nouă ani.” În privința modului cum vindecă pe cei bolnavi există mai multe variante, una din ele fiind prezentată de
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
inițiatice cum ar fi cea a luptătorilor lupi. De altfel, se spune că atunci când se Întâlneau două cete de Călușari se declanșa o luptă violentă, iar „ceata biruită se dă În lături din fața celeilalte și după ce fac Învoieli de pace, ceata biruită este supusă celeilalte câtă vreme de nouă ani.” În privința modului cum vindecă pe cei bolnavi există mai multe variante, una din ele fiind prezentată de Dimitrie Cantemir: „vindecarea se face În acest chip. Bolnavul Îl culcă la pământ, iar
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Revenind la „raportul” lui Dimitrev, am simțit nevoia citării lui copioase pentru o mai corectă înțelegere a evenimentelor acelei perioade istorice care, pe lângă grava împilare la care ne-au condamnat ocupanții ruși, ne-a mai adus pe cap și câteva cete de bișnițari și șmenari politici culese de prin maghernițele cartierelor mărginașe ale orașului, adică din zona rău-famatului „lumpenproletariat”, foarte bine descris de Karl Marx și Friedrich Engels (autorii „filozofiei” comunismului) ca fiind: „escrocii, patronii de bordel, negustorii de haine vechi
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
de Bontaș în imagini apocaliptice: „...aceste multiple lupte cum și stricăciunile inerente trecerei unei armate de milioane de oameni cu mii de tankuri și tunuri, apoi de altă parte orașul fiind părăsit de o mare parte de locatari și pustiu, cete de haimanale s’au năpustit în multe părți ale orașului stricând și prădând o mare parte din clădiri (subl.ns.) ce prezentau tabloul trist al unor ruine”. c. Bârladul - un oraș înecat în mizerie Dacă aceste lupte de stradă și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
traseul urma ruta Broșteni-Piatra Neamț-BacăuGalați. Plutele erau conduse de un cârmaci sau doi - în funcție de lungimea și greutatea plutei - și, respectiv, de un dălcăuș (cârmaciul din spate). De la Piatra Neamț plutăria se făcea colectiv și nu individual - aici plutașii se organizau în cete conduse de dragomanii de plute. După apariția Regulamentelor Organice și până la sfârșitul secolului al XIX-lea, intensificarea exploatării „aurului verde” a generat o limitare constantă a drepturilor tradiționale ale plutașilor între care și acela de a trage plutele la mal
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a stricat târgușorul Băcești și că pe Racova sunt niște studienți care au să vie să strice Pungeștii și îndemnă pe oameni să se ducă la Pungești (subl.ns.) și tot acest vătăjel mi’a mai spus că a văzut cete de oameni din satul nostru (Gârceni, n.a.) plecând spre Pungești”. Fiind unul dintre reprezentanții autorităților, deci învestit cu atribuțiuni de menținere a calmului printre săteni, ajutorul de primar Oatu a luat câteva măsuri, scrise în declarația sa: „Auzind acestea am
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a preotului Dumitru Mironescu, paroh al bisericii din satul Lipova. Iată ce a declarat relativ la cele văzute și auzite în satul Trohan, comuna Gârceni: „... sâmbătă la 10 martie a.c. venind din Lipova la Trohani, cam pe după amiază, am întâlnit o ceată de țigani cari veneau dinspre Pungești (...)”. După ce i-au spus preotului că târgușorul „...a fost stricat și jefuit”, doi dintre participanți, Ion Trifan și Gheorghe Zlat au arătat cu degetul spre Alecu Cucoranu, consătean din Racova care i-a îndemnat
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și 2.980 kg. grâu”. Cantitățile mici de porumb și grâu furate, pot fi explicate, credem, prin grija sărmanilor țărani de a le ascunde din calea sălbaticilor, așa cum făcuseră și răs-răs-răs străbunicii lor, trăitori ai secolelor trecute, atunci când năvăleau atât cetele de tătari cât și (mai ales!) strămoșii bandiților anilor ’40, rușii imperiali, care mai călcaseră Moldova cu picioarele lor nespălate cu anii, de „numai” șapte ori, începând cu 1739 când lau și îndepărtat de la putere pe domnitorul Grigore al II
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de-a-ndărătele pe o saca și se plimbă pe podul Mogoșoaii, escortat în triumf de toți ștrengarii zamparagii, cari îl aclamează strigînd: "Ura! vivat musiu Berlicoco!". Se duce vestea pîn la vodă de isprăvile bandei [...]. Ca să scape tîrgul și marginile de ceata derbedeilor, Vodă începe să le dea slujbe afară." Treimea nedespărțită a Crailor ar fi putut fi sugerată lui Mateiu de un alt text al tatălui în care "Smotocea și Cotocea nu sunt decît unul și același în două fețe, doime
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
străjuiesc locul sfârșitului dramatic și alină durerea părinților și a noastră a tuturor, am coborât adânc în cuget și am înălțat rugăciuni de pomenire și cinstire a acestor eroi și a jertfelniciei lor, care îi va așeza în cer în ceata bineplăcuților lui Dumnezeu, întru viața cea pururea fericită, iar pe pământ în chivotul recunoștinței noastre veșnice. Lor le-a fost hărăzit să mărturisească și să pecetluiască adevărul întrupării Fiului lui Dumnezeu, " Care a venit în lume ca lumea viață să
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
omenești, belșugul de lucruri trebuincioase ar fi așa de mare și ele ar fi deci atât de ieftine, încât lucrătorul n-ar mai putea trăi de pe urma muncii lui. Dar dacă cei care acum se îndeletnicesc cu meserii nefolositoare socotind și ceata trîndavă a celor ce nu fac nimic, dintre care unul singur înghite din rodul muncii altora cât doi lucrători ar fi cu toții întrebuințați la munci folositoare, vă dați seama că oamenii aceștia ar avea mai mult timp decât ar fi
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ia în spate pe altul, i se întindeau hainele și când se apleca, îl lovea cu bastonul, cureaua sau nuiaua), de altfel un excepțional învățător care a făcut oameni din noi; bătăile la Sf. Vasile dintre Plugul Mare și diverse cete, sau cu altele din satele vecine, care începeau uratul, colindatul cu preotul satului (ca tradiție și pentru bani) dar mai ales naveta Giurgioana Podu Turcului 6 + 6 km. pe zi dus-întors. Concursul național „Prieten al cărții” unde ne-am întrecut
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
pielea din zona de mijloc a ridului naso-labial sau a ridului însuși a fost ridicată sus și lateral ușor; evidență ușoară de ridicare a triunghiului infraorbital... și evidență ușoară de prelungire și unghiulare în sus a colturilor gurii...; 12C) toate cete trei criterii menționate la nivelul de intensitate B sunt prezente, și cel putin marcate; 12D) schimbările în apariție prezentate la descrierile a), b) și d) trebuie să fie de nivel extrem spre maxim. 14 a) presează colțurile gurii, împingân-du-le cumva
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]