3,025 matches
-
lintea (lentem), legumă (legumen). Pomi fructiferi: pom (pomum), mărul (melum), părul (pirus), cireșul (cerisius), prunul (prunus), piersicul (persicus), nucul (nux-cis), alunul (aluna), gutuiul (cutoneus), corn (cornus), pomăt (pometum). Alți termeni: moară (mola), a pisa (pinsare), piuă (piela), făină (farina), a cerne (cernere), ciur (cibrum), apă (aqua), aluat (allevatum), cârpător (crepatorium) sau țest (testum), coacere (coquere), cuptor (coctorium), pâinea (panis-em), plăcintă (placenta), vărzare (viridiaria), păsat (quassatum). Păstorit și creșterea animalelor: oaie (ovem), miel (agnellus), berbece (vervecem), arete (arietem), capră (capra), ied (haedus
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
publică Povestea teiului de Eminescu în versiunea franceză a lui Dolphi Trost, o farsă în trei acte, Examenul de capacitate, de E. Lupescu, prezentarea unor romane de Paul Bourget etc. Alte materiale sunt semnate de Barbu Emandi, Dan Faur, Radu Cernea. Un articol e consacrat lui Panait Istrati, altele au în vedere Evoluția critică a literaturii germane actuale (Pan Vandaros) sau Psihologia lui Don Quijotte (Radu Cernea). Se traduce din Nietzsche, iar Eugen Schileru prezintă un roman al lui Damian Stănoiu
COLUMNA LUI TRAIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286335_a_287664]
-
de Paul Bourget etc. Alte materiale sunt semnate de Barbu Emandi, Dan Faur, Radu Cernea. Un articol e consacrat lui Panait Istrati, altele au în vedere Evoluția critică a literaturii germane actuale (Pan Vandaros) sau Psihologia lui Don Quijotte (Radu Cernea). Se traduce din Nietzsche, iar Eugen Schileru prezintă un roman al lui Damian Stănoiu. M.Pp.
COLUMNA LUI TRAIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286335_a_287664]
-
CRAINICUL, revistă literară apărută lunar la Târgu Jiu, din iunie 1931 până în februarie 1932; director este Ovidiu Cernea, apoi V. Cernăianu, iar redactor, Gh. I. Chițibura. Cuvântul înainte e semnat de Ovidiu Cernea. Publicația exaltă virtuțile localismului creator și ideea de „literatură sănătoasă”, apropiind, romantic, arta de dumnezeire, iar desăvârșirea ei de participarea la frământările veacului. Fără să
CRAINICUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286473_a_287802]
-
CRAINICUL, revistă literară apărută lunar la Târgu Jiu, din iunie 1931 până în februarie 1932; director este Ovidiu Cernea, apoi V. Cernăianu, iar redactor, Gh. I. Chițibura. Cuvântul înainte e semnat de Ovidiu Cernea. Publicația exaltă virtuțile localismului creator și ideea de „literatură sănătoasă”, apropiind, romantic, arta de dumnezeire, iar desăvârșirea ei de participarea la frământările veacului. Fără să fie antimodernistă, revista înregistrează „haosul tipăriturilor pe care nimeni nu le citește”, „arginții fluturați la
CRAINICUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286473_a_287802]
-
, I.[oan] G. (8.XI.1848, Cerneți, j. Mehedinți - 2.V.1924, București), folclorist și publicist. Și-a făcut clasele primare la Turnu Severin, iar liceul la Craiova. Studiază dreptul la București și Paris, după care, întors în capitală, acceptă un post de copist la primărie. Aici
BIBICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285722_a_287051]
-
funcțională, căci ea caracterizează și luminează, indirect, dintr-un unghi perfect, sistemul poetic și valoric barbian. Extrem de critic față de majoritatea formulelor poetice ale epocii, B. nu a manifestat mai multă îngăduință nici față de propria sa producție lirică, pe care o cerne printr-o sită foarte fină, astfel încât ceea ce rămâne, la urmă, în volum, să-l reprezinte cu adevărat. Luciditatea maximă a poetului solicită o exegeză critică pe măsură și ridică un semn de întrebare: dacă B. trebuie analizat în evoluția sa
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
nu consimte și nu vrea să și-o asume. E. [1 ianuarie 1889] 334 {EminescuOpXIII 335} {EminescuOpXIII 336} {EminescuOpXIII 337} [""BINELE PUBLIC", REPETÎND ASERȚIUNEA... "] 2264 "Binele public", repetând aserțiunea "Romînului" că noi am fi declarat "cumcă în țara aceasta, de la Cerneți până la Focșani și de acolo până la Dorohoi, nu există decât două tabere: albi și roșii", ne impută că uităm pe liberalii independenți. Întâmpinarea noastră ar putea fi laconică. N-am făcut nicicând declarația ce ne-o atribuie "Romînul" și "Binele
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ușor controlabilă... Ce muncitori minunați ar fi! Și numai pentru noi! Fu rândul Abatelui să zîmbească: - Nu vă pot ajuta nicicum! - Înseamnă că ai să mori încercînd, popo! râse scurt Vassur. Grăuntele de nisip nu știe că în căderea lui cerne vremurile. La rândul ei, clepsidra nu e conștientă decât de propria goliciune. Cea care descătușează cu adevărat timpul este mâna care întoarce clepsidra. Așa înțeleg eu divinitatea. 3. Satul clonelor era construit pe un gorgan care acoperea întreaga aripă de
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Transformarea umanistului în fanatic, al persecutatului în polițist. De la individualismul reînnoit, la conformismul reînnoit. Secolul al XVI-lea și secolul XX încep de "la stînga" și se încheie "la dreapta". Examenul critic eliberator recade în doctrina dogmatică tradițională, raționalismul este cernut de "reîntoarcerea sacrului", modernitatea îi întinde mîna arhaicului. Fie prin Noaptea Sfîntului Bartolomeu, fie prin rugul lui Michel Servet, atît efracția reformată, cît și cea revoluționară sfîrșesc în îngrădiri sporite, teritoriale și morale. Fostele disidențe creează sisteme și dau naștere
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
al-k"firn (2, 19/18): SOI „Dumnezeu însă îi împresura pe cei necredincioși”; ASM „Allah îi împresoară pe cei necredincioși”; GG „Dumnezeu, de pretutindeni, îi învăluie pe tăgăduitori”; RB „All"h entoure leș infideles șde Să puissanceț”; DM „Dieu cerne leș incrédules de tous leș côtés”; Arb „God encompasses the unbelievers”. În sens propriu, ’a≤"”a biînseamnă „a înconjura, a învălui, a cuprinde”. La figurat, verbul îl caracterizează pe cel căruia „nu-i scăpa” ceva. Este interpretat de comentatori în
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
ajuns pentru a-l desemna pe Dumnezeu. Astfel, parcă pentru a evita o localizare nedemna de Dumnezeu, templul este locul în care Dumnezeu a voit „să locuiască Numele său” (Dt 12,5). Numele este acela care vine de departe să cearnă neamurile prin sita nimicirii (Is 30,27-28). În sfârșit, într-un text târziu (Lev 24, 11-16), „Numele” îl desemnează fără altă precizare pe YHWH, cum o va face mai tarziu limbajul rabinic 167. Acest lucru se întâlnește și în Noul Testament
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
același an, primind o bursă, încearcă să obțină doctoratul în teologie la Colegiul „Sf. Barbara” din Viena, dar peste un an, nedorind să se dedice carierei preoțești, părăsește orașul. În 1836, trecând munții, primește postul de profesor la școala din Cerneți. Căsătorit cu Maria Popasu, M. este numit din 1837 inspector școlar și profesor de istorie și de „stilul național” la Școala Centrală din Craiova. Fire întrucâtva rigidă, greu adaptabilă, M. se distinge prin sinceritatea și promptitudinea opiniilor, dar stârnește și
MAIORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287964_a_289293]
-
1964; Întoarcerea tatei din război, îngr. și pref. Ileana Manole, București, 1974; Scrieri, îngr. și pref. Valentina Marin Curticeanu, București, 1978; Scrieri alese, îngr. și pref. Valentina Marin Curticeanu, Craiova, 1988. Repere bibliografice: Alexandru Sahia, „Ultima oră”, 1929, 26; Silviu Cernea, Literații proletari, „Calendarul”, 1932, 92; Romulus Demetrescu, Ne întoarcem la nuvelă?, PLI, 1935, 4-5; Virgil Carianopol, „URSS azi”, „Gazeta femeii”, 1935, 33-34; Erasm [Petru Manoliu], „URSS azi”, „Credința”, 1935, 567; Octav Șuluțiu, [Al. Sahia], F, 1937, 8; Arghezi, Scrieri, XXVII
SAHIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289431_a_290760]
-
DMN, 1931, 8 694; Erastia Peretz, Literatura feminină, CL, 1935, 6-8; Pompiliu Constantinescu, O antologie, VRA, 1935, 405; Sergiu Ludescu, „Evoluția scrisului feminin în România”, „Mișcarea”, 1935, 1 301; Perpessicius, Opere, VII, 148-150; Agatha Grigorescu-Bacovia, „Nemesis”, RVS, 1936, 5; Silviu Cernea, „Nemesis”, „Naționalul nou”, 1936, 515; C. Dan Pantazescu, „Spleen” și „Nemesis”, „Țara noastră”, 1936, 1 067; Ion Molea, Manuale didactice bune, „Țara noastră”, 1937, 1 454; Florin Manolescu, „Cântecul spiralelor”, RL, 1969, 52; D. Gherghinescu-Vania, „Cântecul spiralelor”, AST, 1970, 1
SANDULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289467_a_290796]
-
Văii Oltului. Va fi multiplu decorat post-mortem. Volumul postum Poezii (1928) relevă o operă insuficient închegată, în care trăiri și aspirații, imagini, sugestii, idei din lecturi se interferează „ca ecouri de departe”, „ca valurile mării”, „ca și raze ce se cern” și, împreună cu „ispitele chemării”, impulsionează poetul „spre culmi visate”, chiar dacă pesimismul îi împiedică zborul. Nostalgia vremurilor de odinioară, amintirea celor dispăruți, „gânduri reci” legate de moarte, asemenea unor „medalii mari de plumb”, creează o atmosferă specific simbolistă. Poemele lacrămilor unor
STOIKA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289959_a_291288]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > RONDELUL TOAMNEI MELE Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 2126 din 26 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Curcubeul arcu-și cerne Peste toamna-mi ostenită Și-n ogradă îmi așterne Cuvertură dichisită. Eu mă-mbăt cu visuri terne Lângă-o sticlă-abia golită, Curcubeul arcu-și cerne Peste toamna-mi ostenită. Într-un leagăn de răchită, Soața-mi potrivește perne Și-n ograda
RONDELUL TOAMNEI MELE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381272_a_382601]
-
Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 2126 din 26 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Curcubeul arcu-și cerne Peste toamna-mi ostenită Și-n ogradă îmi așterne Cuvertură dichisită. Eu mă-mbăt cu visuri terne Lângă-o sticlă-abia golită, Curcubeul arcu-și cerne Peste toamna-mi ostenită. Într-un leagăn de răchită, Soața-mi potrivește perne Și-n ograda-mi răvășită De stihiile eterne, Curcubeul arcu-și cerne. Referință Bibliografică: RONDELUL TOAMNEI MELE / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2126, Anul VI
RONDELUL TOAMNEI MELE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381272_a_382601]
-
îmi așterne Cuvertură dichisită. Eu mă-mbăt cu visuri terne Lângă-o sticlă-abia golită, Curcubeul arcu-și cerne Peste toamna-mi ostenită. Într-un leagăn de răchită, Soața-mi potrivește perne Și-n ograda-mi răvășită De stihiile eterne, Curcubeul arcu-și cerne. Referință Bibliografică: RONDELUL TOAMNEI MELE / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2126, Anul VI, 26 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
RONDELUL TOAMNEI MELE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2126 din 26 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381272_a_382601]
-
Ion T. Alexandru, István Almási, Șerban Anghelescu, Lucia Apolzan, Emanuela Balaci, Anton Balotă, Ligia Bârgu, Maria Bâtcă, Lucia Berdan, Ernest Bernea, Pamfil Bilțiu, Maria Bocșe, Monica Brătulescu, Corneliu Bucur, Monica Budiș, Valeriu Buturcă, Georgeta Caludi, Mihai Canciovici, Cornelia Călin, Eugenia Cernea, I.C. Chițimia, Alina Ioana Ciobănel, Lucia Cireș, Nicoleta Coatu, Mihai Coman, Germina Comanici, Emilia Comișel, Vasile Tudor Crețu, Paul P. Drogeanu, Nicolae Dunăre, Constantin Eretescu, Petre Florea, Virgiliu Florea, Adrian Fochi, Anca Giurchescu, Sanda Golopenția-Eretescu, Iosif Herțea, Mariana Kahane, Radu
REVISTA DE ETNOGRAFIE SI FOLCLOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
între demersul tradițional și cel al unui Augustin sau al unui Theodoret al Cyrului. Odată cu Ieronim, milenarismul este categoric respins ca opinie primejdioasă, lipsită de fundament scripturistic (Com. Dan. 7, 17), iar mărturiile Scripturii referitoare la „vremurile din urmă” sunt cernute de critica textuală. Înainte de a aborda cele două opere menționate, se impune să amintim principiile exegezei lui Ieronim, precum și atitudinea sa față de Biblie, în general, și față de Vechiul Testament, în special. Să începem prin raportarea sa la Biblie. Atitudinea hermeneutică a
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Cantacuzino, Radu Izvoranu, mare stolnic (călugărul Rafailă), se înrudea cu Cantacuzinii. Prezența copiilor suplinește uneori absența informațiilor despre soții. Marele ban Barbu Milescu Pârâianu (călugărul Dositei), a avut o fată, Marica, pe care a dat-o după Dumitrașco, căpitan „za Cerneți”, fiul lui Cornea Brăiloiu. Nu știm cum o chema pe nevasta marelui logofăt Ivan Călinescu (monahul Ioan), inamic al lui Mihnea cel Rău, dar acest boier, din care s-a tras neamul Știrbei din Izvorani, a avut un fiu numit
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
este pe cât de simplu, pe atât de ieftin și ar trebui folosit În cazul În care un alt remediu nu poate fi obținut pe moment. Cei din Buhara Își procură o anume cantitate de tărâțe de grâu care, după ce sunt cernute și spălate de șapte ori, urmează a fi frământate În apă, pentru ca În cele din urmă lichidul să fie strecurat. Apa filtrată este pusă la fiert până se Înjumătățește, iar ulterior se adaugă usturoi și ulei de migdale. Se consumă
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
nenea Tache vameșul”, ADV, 1936, 15 957; Erasm [Petru Manoliu], „Ginta latină”, „Credința”, 1936, 676; N. Roman, „Ginta latină”, CRE, 1936, 2 905; Gheorghe Corneanu, „Ginta latină”, DMN, 1936, 10 498; Mihail Sebastian, „Ginta latină”, RP, 1936, 5 477; Silviu Cernea, Sensul și destinul unui pseudonim, RFR, 1936, 7; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., 250; I. Zahacinschi, „Meduza”, IIȘ, 1938, 9; Munteano, Panorama, 224-227; Călinescu, Ist. lit. (1941), 833-834, Ist. lit. (1982), 918; Ovidia Babu Buznea, Un scriitor uitat - Sărmanul Klopstock
SARMANUL KLOPSTOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289502_a_290831]
-
departe pe marginile întunecate ale obiectelor/ Nimeni nu va putea șterge gările ca niște fluturi mari/ Închiși în lămpi/ Urma cuțitului pe pântecul tău când candelabrele își ridică voalul/ Clipa în care femeia mănâncă capul bărbatului/ Sitele de mătase care cern sângele nostru amestecat cu linguri” (Vorbele spasmuri orgasme și cârpe) sau „Tu ești femeia în care se strâng de gât oamenii/ Sau își trec prin umeri lungi cuțite de sticlă/ Sau vorbesc despre violențele inaccesibile ale panterei/ Tu ești femeia
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]