KorAP: Find »[drukola/base=cestiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...72 73 74 ...103 >

2,563 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919

a principatului la rangul de regat "Romînia liberă" esprimă temerea că "proclamarea acelei măriri iluzorii" nu trebuie să se cumpere prea scump și conchide astfel: "daca din întîmplare ni s-ar pune condiția de-a renunța la apărarea noastră în cestiunea Dunării am trebui să renunțăm cu totul în asemenea împrejurări la mândria de-a ne chema regat". Constatarea acestei preocupări o aflăm și în informațiile române ale "Corespondenței politice" din Viena, după cari România așteaptă, înainte de a procede la realizarea

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
în asemenea împrejurări la mândria de-a ne chema regat". Constatarea acestei preocupări o aflăm și în informațiile române ale "Corespondenței politice" din Viena, după cari România așteaptă, înainte de a procede la realizarea proiectului său, ca diferențele ce există în cestiunea Dunării să fie definitiv înlăturate. Aparența numai a unei corelațiuni între erigerea principatului în regat și reglementul cestiunii Dunării ar da desigur loc la multe comentarii în România, căci daca România, independentă fiind, e liberă cu totul, cum zice d.

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
române ale "Corespondenței politice" din Viena, după cari România așteaptă, înainte de a procede la realizarea proiectului său, ca diferențele ce există în cestiunea Dunării să fie definitiv înlăturate. Aparența numai a unei corelațiuni între erigerea principatului în regat și reglementul cestiunii Dunării ar da desigur loc la multe comentarii în România, căci daca România, independentă fiind, e liberă cu totul, cum zice d. Brătianu, de-a conferi suveranului ei titlul ce-i convine de-a i-l da, cabinetele străine sunt

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
liberă cu totul, cum zice d. Brătianu, de-a conferi suveranului ei titlul ce-i convine de-a i-l da, cabinetele străine sunt și ele absolut libere de-a recunoaște sau nu noul regat, există deci o parte a cestiunii din punctul de vedere al căreia dispozițiile cabinetelor nu sunt indiferente; ceea ce zicea "Presa", organul ministrului de esterne al României, când d, Brătianu petrecea la Berlin și zvonul public atribuia acestei petreceri transformarea de pe atunci încă a titlului prințului Carol

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
Imperiului, nici măcar în capitala Saxoniei, ci într-un oraș comercial, maniera adoptată de "Romînul " și de foile liberale nu dovedește decât superficialitatea cu care oameni cu patru clase primare și un curs de violoncel sunt în stare a pricepe o cestiune. În alte țări asemenea oameni speciali nu se însărcinează cu conducerea unor afaceri de sute de milioane. Asta e tot. Acolo e necesar să se prezinte garanții mai serioase de cunoștințe. {EminescuOpXII 99} Sentința Curții recunoaște în mod espres că

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
răscumpărării, rămâne a se ști ce se va întîmpla de-acum înainte, ce sumă de procese se vor naște din ea. Sentența însăși încheie cu următoarele caracteristice cuvinte: În lipsă de propuneri în această privință Curtea nu intră în cercetarea cestiunii dacă și în ce chip s-ar putea reintegra starea de lucruri de mai 'nainte, nici cercetează supozițiunile sub cari cererea reclamantului pentru reintegrarea acelei stări de lucruri se poate traduce într-o cerere de despăgubire. O asemenea cerere de

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
care vede în aceste fenomene ale înveninării spiritului public până și prin idei nihiliste numai semne ale unei boale mai adânci, răsărite din lipsa unei solide organizări sociale, nu asupra acestei divergențe mai mult formale vom avea ceva de zis. Cestiunea e daca, în era nouă ce se deschide prin erigerea României în regat, actuala lipsă de organizare, atât de priincioasă instinctelor roșie, va ținea înainte sau daca există vro perspectivă de-a putea înlătura din viața publică elementele ce nu

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
ar fi în orice caz interesant ca o inteligență necontestabil luminoasă cum este acea a onor. deputat de Vaslui să ne lămurească asupra ei. Evident că e rău daca onor. Serurie face politica și versuri în loc de-a face altceva. Cestiunea e cum viitorul Serurie să fie silit, prin natura organică a societății române, a se ocupa cu lucruri mai potrivite cu inteligența și aptitudinile sale decât versurile neo - grecești și politica de mahala. Și această cestiune e foarte gravă din

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
de-a face altceva. Cestiunea e cum viitorul Serurie să fie silit, prin natura organică a societății române, a se ocupa cu lucruri mai potrivite cu inteligența și aptitudinile sale decât versurile neo - grecești și politica de mahala. Și această cestiune e foarte gravă din toate punctele de vedere. Nimic nu demoralizează mai mult pe un popor decât erigerea nulității și a lipsei de cultură în titluri de merit. Încurajarea nulității, erijată în principiu de guvernământ, [î ]i îndeamnă pe cei

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
să i se întipărească convingerea serioasă că organizarea societății nu mai îngăduie ridicarea în sus a Costineștilor, Caradalelor și Seruriilor și că de acum înainte pentru a se ridica cineva, [î ]i trebuie și minte, și caracter, și muncă. Dar cestiunea are o lature și mai gravă. Europa este monarhică. Nu credem că ar privi cu ochi buni o țară unde sistematica încurajare a nulității și a feneantismului pe de o parte ar da naștere pe de altă parte unei discompuneri

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
cabinete, când ca ministru al afacerilor străine, când ca ministru de război. Între altele a făcut parte din cabinetul care a proclamat fuziunea ministeriilor Moldovei cu ale Țării românești și întrunirea Camerelor. Împreună cu Constantin Negri a elaborat memoriul justificativ în cestiunea mănăstirilor pământene, zise închinate. După abdicarea lui Vodă Cuza a fost viceprezident al Constituantei și ca atare a luat parte la votarea Constituției actuale, care poartă contrasemnătura lui în calitate de ministru, sub aceea a M. Sale Regelui. Se știe că, în urma

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
Petersburg într-un moment în care relațiunile noastre diplomatice cu Imperiul țarilor nu erau nimic mai puțin decât normale, căci tocmai atunci se iscase conflictul așa numit al Arab-tabiei, care, din esces de zel din partea guvernului nostru, luase caracterul unei cestiuni de onoare militară {EminescuOpXII 111} pentru Rusia, și tot atunci țara luase în cestiunea cesiunii Basarabiei singura atitudine ce i se cuvenea, cu toată disproporția dintre puterile noastre și acelea ale împărăției vecine. Oricine înțelegea ce delicată era poziția agentului

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
nimic mai puțin decât normale, căci tocmai atunci se iscase conflictul așa numit al Arab-tabiei, care, din esces de zel din partea guvernului nostru, luase caracterul unei cestiuni de onoare militară {EminescuOpXII 111} pentru Rusia, și tot atunci țara luase în cestiunea cesiunii Basarabiei singura atitudine ce i se cuvenea, cu toată disproporția dintre puterile noastre și acelea ale împărăției vecine. Oricine înțelegea ce delicată era poziția agentului nostru diplomatic în acel timp la St Petersburg și ar fi de datoria ministrului

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
pe orice cale ar fi fost el câștigat. Banul de atunci încoace a trebuit să devie o marfă foarte căutată de vreme ce el începu a ține loc de talent, de caracter, de muncă, de orice calitate și predispoziție înnăscută în fine. Cestiunea socială nu are așadar înțelesul ei actual decât din momentul în care omul a 'ncetat de-a mai fi membrul unei comunități economice, de când egalitatea a dat banului o însemnătate pe care n-o avea înainte, de când munca, măsurată înainte

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
Rusia au forma specială a nihilismului, nu se vor uita fără îndoială cauzele asupra fenomenelor, căci ideile politice eronate, deși există pretutindenea, nu prind rădăcină și nu au vigoare decât acolo unde cauzele economice le dau un teren priincios. Asupra cestiunii măsurilor comune de luat în contra mișcărilor socialiste "Journal des debats" se esprimă în modul următor: Propunerea Windhorst asupra regicidului și estradițiunii asasinilor politici a fost prezentată luni în Reichstag... În tânărul regat al României s-au prezentat în Senat un

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
parte a Europei o mișcare vie de reprobațiune în contra regicizilor și revoluționarilor cari abuzează de dreptul de azil pentru a propaga asasinatul politic. Ici mișcarea se manifestă prin proiecte de legi specioase, dincolo prin urmărirea jurnalelor, dar nu e încă cestiune de-a propune ferm o ligă internațională contra revoluționarilor cosmopoliți. Această propunere se va produce poate și s-a anunțat că cancelarul Imperiului german are de gând a lua inițiativa. Daca noutatea aceasta se va confirma, statele solicitate de-a

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
bisericești, cari înclinau a căpăta o singură formă scrisă. Organografic vorbind limba era aceeași; numai termenii, materialul de vorbe diferea pe ici pe colo. O unitate atât de pronunțată a limbei dovedește însă o unitate de origini etnice. E indiferentă cestiunea daca elementele ce compuneau acest sâmbure de popor modern erau tracice și latine sau latine și ilirice, destul numai că, din al Vi-lea secol după Hristos, la năvălirea avarilor în Tracia (a. 579) oastea condusă de Martin și Comențiol

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
dirija însuși cărăturile armatei rusești? Nu, majoritatea se face ne - aude ne-a vede și trece la ordinea zilei. Oare un asemenea fapt e de natură a inspira iubire pentru partidul liberal? Nu mai vorbim de răscumpărare. Cea mai populară cestiune din România o numea onor. Costinescu. "Impusă din afară", șoptea d. Brătianu în Senat. A trata de cea mai populară o cestiune impusă este oare un fapt menit a inspira încredere în guvern și în partid? Dar nu e deputat

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
fapt e de natură a inspira iubire pentru partidul liberal? Nu mai vorbim de răscumpărare. Cea mai populară cestiune din România o numea onor. Costinescu. "Impusă din afară", șoptea d. Brătianu în Senat. A trata de cea mai populară o cestiune impusă este oare un fapt menit a inspira încredere în guvern și în partid? Dar nu e deputat roșu să nu aibă câte două - trei funcții deghizate sau fățișe, nu e unul care să nu fie legat de guvern prin

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
partid politic. Mulțimea despărțeniilor, crescânda ireligiozitate a claselor de jos, nerespectarea sărbătorilor, pe care capitalul egoist și străin le răpește săracului, lipsa de învățătură a bietului cler de jos și a celui de sus, apatia cu care biserica stă în fața cestiunilor sociale, păgînizarea instituțiilor, legilor și a organizației muncii, camăta și desfrâul moravurilor, lipsa unui învățămînt ecleziastic într-o țară unde atâtea episcopii și atîtă preoțime există de sute de ani, iată cestiuni cari ar trebui să preocupe pe prelați; nu

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
de sus, apatia cu care biserica stă în fața cestiunilor sociale, păgînizarea instituțiilor, legilor și a organizației muncii, camăta și desfrâul moravurilor, lipsa unui învățămînt ecleziastic într-o țară unde atâtea episcopii și atîtă preoțime există de sute de ani, iată cestiuni cari ar trebui să preocupe pe prelați; nu însă dacă cedarea Basarabiei și răscumpărarea drumurilor de fier e sau nu e legată cu viitorul României. Dar în sfârșit, cu toată insistența î [nalt] P[rea] S[finției ] S[ale], d.

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
ce? Se schimbă însuși capul cabinetului, persoana care reprezintă guvernul și partidul întreg, și lumea și opinia publică, la care se tot face apel, nu va ști lămurit care este cauza acestei schimbări? "Romînul" a simțit că este aici o cestiune de demnitate pentru partidul liberal în general și pentru d. Brătianu în parte, a simțit că el mai ales, organul partidului liberal, e dator să răspunză la această întrebare. Și de aceea numărul din ajunul Paștelor începe cu întrebarea cu

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
poate retrage de la putere și altele la cari nimeni nu s-a putut gândi vreodată. Rugăm pe cititorii noștri să citească acel articol: vor vedea un om care caută să ascunză adevărul și înșiră verzi și uscate numai ca să întunece cestiunea ce pretinde a lumina. Și mai întîi declară că nu știe nici el nimica! Se poate aceasta? D-nii Rosetti și Brătianu de aproape 40 ani lucrează împreună; au format, precum se zice, un singur suflet în două trupuri până într-atîta

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
puterile au să se înțeleagă între ele asupra naturii acestei conferințe. Forma circulării rusești nu e cunoscută încă. Poate este vorba numai de o depeșă pe care ambasadorii rusești au să o comunice guvernelor pe lângă cari sunt acreditați. De altfel cestiunea principală este cum va fi primită această notă la Londra și Paris. Se bănuiește de pe acum că Franța va adera în fine, spre a nu se strica cu totul cu Rusia. O depeșă din Berlin zice că misiunea conferinții, corespunzând

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
cu Rusia. O depeșă din Berlin zice că misiunea conferinții, corespunzând intențiilor rusești, va fi mai întîi interpretarea sau reviziunea convențiunilor de estradare. În fine se mai susține că cele trei puteri nordice s-ar fi înțeles între ele asupra cestiunilor de pertractat și mai ales asupra dreptului de azil, înainte chiar de pasul făcut de Rusia. Într - acestea se și iau măsuri aspre în contra democraților sociali de prin Germania. La Wuertemberg s-a dizolvat o întrunire tocmai când era să

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]