29,232 matches
-
de frasin Pe care urcă și coboară Îngerii Cu vedre de caș și de brânză și cu câte o litră de răchie Pitulată sub aripi Ca să n-o vadă Atotputernicul. Cetatea Grădiște Se spune că În vremea ei de fală Cetatea avea porți uriașe de aramă Păzite de un balaur Înfricoșător Ce scuipa foc și pucioasă La apropierea vrăjmașului. Se mai povestește că țiganul Mărcin. ispitit de comorile dinlăuntru a coborât pe coșul cetății. L-au așteptat zadarnic, femeia și puradeii
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
spune că În vremea ei de fală Cetatea avea porți uriașe de aramă Păzite de un balaur Înfricoșător Ce scuipa foc și pucioasă La apropierea vrăjmașului. Se mai povestește că țiganul Mărcin. ispitit de comorile dinlăuntru a coborât pe coșul cetății. L-au așteptat zadarnic, femeia și puradeii, Să le trimită traista plină de aur. Dacă lipești urechea de iarba grasă a dealului Auzi clinchet de nicovală țiganul Mărcin și-a deschis covăcie În cetate. Dascălu Frâncu Dascălu Frâncu avea o
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
comorile dinlăuntru a coborât pe coșul cetății. L-au așteptat zadarnic, femeia și puradeii, Să le trimită traista plină de aur. Dacă lipești urechea de iarba grasă a dealului Auzi clinchet de nicovală țiganul Mărcin și-a deschis covăcie În cetate. Dascălu Frâncu Dascălu Frâncu avea o fire romantică Era iubitor de femeie și de răchie De Întâmplări nemaiauzite La care fusese părtaș, Sau pe care le inventa. Ne povestea că Într-o vară I-a venit În gostie, din Franța
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
pe cea dintîi: Culoarea sîngelui, culoarea cărnii vii Culoarea focului ascuns ținută De magi și chiar de fiare mult temută, Acuma arzi în steaguri mii și mii. Și toate pragurile-s roșu-ncinse, Stăpînu-mbracă roșiile-i mantale, Prin noapte ard cetățile, fanale Cumplite, visuri și vieți învinse. Pîrjolul nimeni nu-l mai potolește, Un suflet doar pe ici-colo mai scapă Și caută prin dărmături o apă Ce-i unge buzele și-l răcorește. Curios e faptul că lectorii securiști ai textului
I. Negoițescu și Wolf Aichelburg în arhivele Securității by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2857_a_4182]
-
eram în nici o parte Umpleau alții golul ce-l lăsăm în umbră. Eu umblam singur drumu-mi singur/ Cu mine și cu voi de mână timpul". Stea, soarta, timp, oracol, lucru, cuvânt, tăcere, umbră, lumină, pasăre, zbor, piatra, lacrima, privire, mâna, cetate, țărm, grădină, trup, sânge, înger, spirit, vis - sunt astfel de termeni ce revin cu o anumită frecvență, conferind poeziei acel aer de generalitate a meditației care cheamă stilizarea figurației și a gesticii, într-un discurs ritualizat, de o solemnitate de
Poezia lui Alexandru Busuioceanu by Ion Pop () [Corola-journal/Memoirs/18008_a_19333]
-
alta, printre muște, ghiozuri și închinîndu-se zeiței atotputernice care este siesta: „la diuseor dă la vi!” - iată ce caută și, culmea!, găsesc cei din Huzurei, locul unde se poate ajunge la „disoluția timpului”. Asta numai în aparență, pentru că Huzurei este „cetatea vie” a vremii (începutul secolului trecut), adunînd, între casele și străzile derizorii, o lume diversă, aflată în plină luptă pentru putere și bani: în tîrgul amorțit de tihna siestei, se comit crime, se fac intrigi, trafic de stupefiante și tranzacții
Țăndărei by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3896_a_5221]
-
scrisorile lui, cînd intelectual foarte erudit (către Camil Petrescu,) pe teme proustiene) „Observațiile despre psihologism, executarea esteticii Hoffmann-Novalis - Maeterlinck, elogiul sumbru al artei de cunoaștere, utilizarea celor două citate din Montaigne și Barres - erau tot atîtea puncte de vedere aparținînd Cetății literare”, cînd descriindu-i, plin de umor lui Camil Baltazar adolescenții din Brăila: „Băieții nici măcar de treabă nu sînt. Iar fetele nu își pot scuza incolora prostie nici cu un romantism perimat, dar teatral simpatic. Altădată, simpla veste a venirii
Jocul și visul. by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/3901_a_5226]
-
țară instabilă. Ultimul premier al României care vorbea despre «agenturile străine» se numea Constantin Dăscălescu, premierul lui Ceaușescu. Ponta rezumă astfel doctrina bătrânei Securități, potrivit căreia România este înconjurată de dușmani fioroși de care trebuie să se apere precum o cetate asediată", a spus Monica Macovei, potrivit Mediafax. Premierul Victor Ponta a răspuns, luni, atacurilor lui Laszlo Tokes și l-a acuzat pe acesta de limbaj horthyst, dar și că, împreună cu Monica Macovei, reprezintă de 20 de ani interese antiromânești.
Macovei: Ponta egal Dăscălescu. Vezi de ce by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/39132_a_40457]
-
dorește să comenteze declarațiile președintelui interimar Crin Antonescu referitor la demisiile din MAI, Ungureanu a declarat că președintele interimar, ”de la o vreme încoace, nu-și mai poate înfrâna expresia verbală”. El ”găsește dușmani în interiorul țării, în afara țării, trăiește într-o cetate asediată, într-un colț cu pătura în cap, tremurând. Are reacții de om băgat în colț. Evident că domnia sa nu este de vină, evident că este cel mai mare om politic din România, evident este într-adevăr o stea a
MRU: Onoarea nu se câștigă prin demisie () [Corola-journal/Journalistic/43105_a_44430]
-
ar trebui să o ia în calcul este validarea referendumului. Fostul șef de stat aduce patru argumente și cataloghează neparticiparea la vott drept "lașitate": "Contează legea majorității, a celor responsabili care își asumă riscul votului. Nu cei neinteresați de soarta cetății contează, cu atât mai mult nu lașii care nu-și asumă exprimarea opiniei în asemenea confruntare. Decizia boicotului luată de domnul Băsescu și de adepții săi e decizia unor lași care s-au temut de opinia cetățenilor. Decizia CC cu
Ion Iliescu: Laşii nu contează, iar CC trebuie să valideze referendumul () [Corola-journal/Journalistic/43275_a_44600]
-
județ ar împiedica locuitorii de etnie romă din localitățile pe care le conduc să se prezinte la vot, amenințându-i că le vor tăia ajutoarele sociale, PNL solicitând și Poliției să facă cercetări privind aceste fapte penale. Primarii din comunele Cetatea de Baltă, Jidvei, Săsciori și Ighiu, membri ai PDL Alba, "au amenințat direct populația de etnie romă spre a nu participa la referendum", se arată într-un comunicat de presă, transmis duminică, de PNL Alba, informează Mediafax. PNL Alba susține
Alba: Primarii PDL împiedică romii să participe la vot, reclamă PNL () [Corola-journal/Journalistic/43322_a_44647]
-
-și vor mai primi ajutoarele sociale. "Practic, acești primari, complet aserviți clicii coordonate de președintele suspendat, au amenințat direct populația de etnie romă spre a nu participa la referendum. În aceste localități, cetățenii au fost constrânși de primarii Cucui Mihăilă (Cetatea de Baltă), Trif Alin (Jidvei), Florin Morar (Săsciori) și Traian Rusu (Ighiu) să nu participe la scrutin, susținând că li se vor tăia ajutoarele sociale", se arată în comunicatul de presă al PNL Alba. Privind aceste cazuri, reprezentanții PNL Alba
Alba: Primarii PDL împiedică romii să participe la vot, reclamă PNL () [Corola-journal/Journalistic/43322_a_44647]
-
Pavel Dan, Radu Țuculescu, Mircea Eliade, Marin Preda, Ioan-Pavel Azap, Ion Agârbiceanu, V. Voiculescu, Mircea Nedelciu. Până la acest volum oarecum frivol, dar și ambițios, L.-I.Grapini a publicat câteva plachete de versuri, onorabile, urmate de surpriza prozelor scurte din Cetatea cu nebuni (2000), și de două romane: La capătul lumii și Memorialul Cetății. În toate, o artă surprinzător de matură a dozării - observația realistă se împletește cu fina disecție psihologică, verbul dibuiește liber în mulțimea interpretărilor posibile, ambiguitatea e exploatată
Proză pe teme date by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4285_a_5610]
-
Voiculescu, Mircea Nedelciu. Până la acest volum oarecum frivol, dar și ambițios, L.-I.Grapini a publicat câteva plachete de versuri, onorabile, urmate de surpriza prozelor scurte din Cetatea cu nebuni (2000), și de două romane: La capătul lumii și Memorialul Cetății. În toate, o artă surprinzător de matură a dozării - observația realistă se împletește cu fina disecție psihologică, verbul dibuiește liber în mulțimea interpretărilor posibile, ambiguitatea e exploatată ca trăsătură fundamentală a lumii vorbite, umorul subtil își alătură ironia discretă, autoironia
Proză pe teme date by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4285_a_5610]
-
al ținutului grăniceresc din care se trage autorul, rememorează, sub o exigență prezentă difuză, trecutul. Imprecizia cuvântului își alătură ici-colo o infuzie de fantastic, cât să ridice povestirea la putere, s-o facă prevestitoare și vag parabolică. Și în Memorialul cetății, G. joacă sforile după regula nescrisă a istoriei omenești: „Totul nu-l veți afla niciodată, semne de întrebare vor mai rămâne și în mintea domniei voastre, și în carte”. Ei, bine, prozele-continuare se legitimează prin toată experiența acumulată deja de
Proză pe teme date by Irina Petraș () [Corola-journal/Journalistic/4285_a_5610]
-
loc și ea se va mișca. Cuvîntul meu a încă puternic.” Regele îi dădu cuvîntul, iar poetul porunci sferei să se miște din loc și ea începu să să se rotească... Impresionat, regele îl grație. A doua zi, umblînd prin cetate, poetul văzu apărînd în fața lui copilul. „Îți mulțumesc pentru că m-ai salvat”, îi spuse el. „Dar n-am făcut nimic”, răspunse acesta. „N-ai coborît în interiorul sferei?” „Nu”, îi răspunse copilul. „Și atunci aceasta cum de s-a mișcat la
Negru pe negru și negru pe alb by Nichita Danilov () [Corola-journal/Journalistic/4299_a_5624]
-
săptă mâ na viitoare. Mihaela Nițulescu Deviza Gara Termini, sfârșit de noiembrie. Scurta mea vacanță solitară și low cost s-a încheiat. Mă urc în trenul rapid care mă va duce la aeroport în treizeci de minute. Las în urmă Cetatea Eternă care mă atrage ca un magnet de câțiva ani. Orașul în care mă simt minunat ziua, când îi colind străzile, muzeele și bisericile, dar în care seara mă simt stingheră și mai singură ca oricând. M-am obișnuit și
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
asigura legătura permanentă cu conducerea otomană. După apariția acestei funcții, s-a întețit circulația curierilor între Țările Române și Turcia. Prin scrisori, acești reprezentanți informau cu regularitate pe domnii români despre intențiile turcilor. La fel procedau și cei aflați în cetățile turcești de pe malul Dunării: Giurgiu, Brăila, Silistra și altele. Pe lângă curierii interni obișnuiți, mai funcționa un serviciu de curieri speciali, care făcea legătura între Galați și Iași, pentru transportul corespondenței din Constantinopol, fiindcă turcii nu aveau voie să treacă granița
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
turistice. Ele includ elemente de natură geologică, geomorfologică, climatică, hidrominerală și biogeografică. b) obiectivele turistice antropice, care cuprind totalitatea creațiilor omului realizate de-a lungul timpului, ce prezintă interes din punct de vedere turistic. Ele sunt de natură istorică (vestigii, cetăți etc.), arhitectonică, comemorativă, religioasă, etnofolclorică și tehnico-economică. În condițiile în care turismul este o activitate economică cu evoluție ascendentă, în ultimele decenii s-a introdus conceptul de resursă turistică, respectiv „materia primă” care poate genera o formă de turism (de
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Peștera Muierii (3,5 km) în bazinul Gilortului. Munții Șureanu sunt cunoscuți pentru relieful carstic din Platoul Luncani (Platoul Dacic) unde sau format sectoare de chei (Crivadia, Taia, Roșia) și numeroase peșteri (Cioclovina, Ponorici, Tecuri, Șura Mare, Bolii ș.a.). Prezența cetăților dacice precum Costești, Blidaru, Piatra Roșie și a însăși capitalei statului dac - Sarmizegetusa Regia - a impus includerea acestui spațiu într-o arie protejată, Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina. Munții Mehedinți polarizează fluxurile turistice pe crestele stâncoase și sălbatice din Piatra
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Ghețar (Peștera Scărișoara) Cheile Turzii (Munții Trascăului) (Ponicova). În Munții Apuseni apare carstul cel mai bine dezvoltat din țara noastră. Principalele unități montane cu relief carstic sunt: Munții Bihor unde se găsesc numeroase obiective turistice de mare interes, precum: Peștera Cetățile Ponorului (4 km lungime), cu un curs subteran ce formează câteva lacuri și iese la suprafață prin izbucul Călugări; Cheile Galbenii, cu versanți străpunși de peșteri; Platoul Padiș cu numeroase doline; Lumea Pierdută, cu o frecvență mare a avenelor ș.a.
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
exemplu, în Constanța sunt apreciate Muzeul Mării, Muzeul Marinei Române, Muzeul de Istorie Națională și Arheologie, Acvariu, Delfinariu, Farul genovez, Cazinoul, Termele romane, Edificiul roman cu mozaic, Catedrala ortodoxă, Moscheea Mare, Portul turistic Tomis, iar la Mangalia se impun Zidurile cetății Callatis, Muzeul de arheologie, Festivalul de Muzică Callatis ș.a. Salba de stațiuni balneoclimaterice începe cu Năvodari, locație destinată cu precăderea copiilor, datorită pantei line la intrarea în apă, și se termină în stațiunile 2 Mai și Vama Veche, destinații cu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de mare atractivitate, cum sunt satele pescărești: în cazul lor, casele sunt acoperite cu stuf, practicarea pescuitului și a navigației se realizează cu mijloace tradiționale și există o mare bogăție a specialităților culinare pe bază de 50 pește. Se adaugă cetățile antice: Histria (sec. VII î. H.), Aegyssus (sec III î.H.) și Enisala (sec X-XI d. H.). Bogăția floristică și faunistică, alături de originalitatea peisajului și de etnografia regiunii, favorizează practicarea turismului itinerant și de sejur, sportiv, ecologic și de agrement
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
lor de conservare sau de modul de prezentare. Omul epocii actuale caută adesea un refugiu într-un trecut considerat ideal, cu valori morale superioare, sursă de satisfacții spirituale, admirație și respect. Doar astfel putem explica atracția exercitată de ruinele unor cetăți, instalațiile tradiționale pentru obținerea produselor de bază, ca și uneltele de silex sau de os, atât de simple în alcătuirea lor, dar care au asigurat omului supraviețuirea și progresul. 2. ineditul satisface înclinația omului spre noutate și originalitate, fiind generat
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
sau de os, atât de simple în alcătuirea lor, dar care au asigurat omului supraviețuirea și progresul. 2. ineditul satisface înclinația omului spre noutate și originalitate, fiind generat de o serie de trăsături, precum: poziția obiectivului în teritoriu, cum este Cetatea Devei, pe culmea unui deal; materialul folosit în construcție, așa cum este folosit exclusiv lemnul pentru unele locuințe și biserici din zona Maramureșului; asocierea cu o legendă, ca în cazul Castelului Bran ș.a.. 3. unicitatea este, de asemenea, generatoarea unor fluxuri
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]