2,019 matches
-
materialul lemnos exploatat din pădurile locale. În anii 1920-1924 s-a construit și calea ferată, îngustă, pe distanță Bistrița-Bârgăului - Colibița și până sub muntele Dalbidan și Colbu (cca 30 km) care asigura transportul lemnului exploatat din păduri spre fabrică de cherestea Bistrița-Bârgăului. Această a fost desființată însă în anul 1968, transportul făcându-se apoi, auto, numai pe drumurile pietruite. Astăzi, Bistrița-Bârgăului face parte din cele 5 comune (Livezile-Bârgăului, Josenii-Bârgăului, Prundu-Bârgăului, Bistrița-Bârgăului și Tiha-Bârgăului) așezate pe o vale: Valea Bârgăului, denumită sugestiv
Bistrița Bârgăului, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300865_a_302194]
-
Zăduh, din satul Telcisor, de la fundație până la acoperiș, cu concursul întregului Consiliu Parohial Telcisor. Dar ajutorul cel mai de preț l-a constituit credincioșii din Parohia Telcisor, care și-au adus concursul fiecare, cu ce a putut, incepand cu bani, cherestea, mâncare, transport și altele 3. În data de 25 martie 1993, în ziua de Buna-Vestire, a fost numit în funcția de preot al Parohiei Telcisor Gheorghe Ganea, fiul lui George și al Domnicai, care este născut la data de 7
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
62 romano-catolici ș.a. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Feldioara se ridică la 6.154 de locuitori; majoritatea locuitorilor sunt români (81,65%). Economia locală este bazată în principal pe agricultură (cultivarea terenurilor, creșterea animalelor) și industrie (fabrica de cherestea "Anatco Prod", farica de incaltaminte "Gino", prelucrarea uraniului la „Uzina R” , a bolțarilor și pavelelor la „Pref 1”, ).
Feldioara, Brașov () [Corola-website/Science/300942_a_302271]
-
diferite: prima perioadă către anii 1950-1960, o a doua între 1960-1990 și o a treia după 1990: Producția este diversificată, de la ouă, păsări și produse agricole, până la apă minerală, pâine și produse de panificație, spirt, cuie, fierăstraie și mașini agricole, cherestea și produse rezultate din prelucrarea lemnului, cărămidă, bolțari și alte materiale de construcții. Pe raza comunei își au sediul și firme mixte româno-ungare, finlandeze și se obțin produse sub licență, competitive pe plan mondial. Pe raza localității își desfășoară activitatea
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
apele minerale carbogazoase,argilă pentru cărămidă și țiglă, nisip și pietriș din albia pârâurilor necesare în construcție. Producția este diversificată, de la ouă, păsări și produse agricole, până la apă minerală, pâine și produse de panificație, spirt, cuie, fierăstraie și mașini agricole, cherestea și produse rezultate din prelucrarea lemnului, cărămidă, bolțari și alte materiale de construcții. Efectivele de animale de pe teritoriul satului au urmat în ultimii ani o curbă descendentă, datorită prețurilor mici de valorificare ale produselor obținute de la acestea. În momentul de
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
în Franța, căsătorit cu Dora Stănescu, văduva poetului Nichita Stănescu (Dorei îi place să boteze frumoșii cai din rasa Lipițan). Totuși statutul Hergheliei nu este încă sigur. Fabrica Falcău, cândva cel mai important agent economic, care producea aproximativ 7% din cheresteaua României, la care erau angajați circa 700 de muncitori, seamănă cu o epavă, în care mai lucrează cam 40 de oameni; la conducere nu este altcineva decât primarul comunei, Melen Vasile-Viorel. Râul Suceava provoacă uneori inundații (în 2008 - cantitatea de
Comuna Brodina, Suceava () [Corola-website/Science/301934_a_303263]
-
important nod comercial, pe aici derulându-se un comerț dezvoltat de cereale, animale, porci, produse animale, păsări, cânepă, legume, miere, vin, ceară, produse mai ales din județele Basarabiei. Aici funcționau o uzină electrică, 3 fabrici de cărămizi, 2 fabrici de cherestea și 2 de ulei. De asemenea, își desfășurau activitatea în localitate două agenții bancare. Fiind un centru important pe plan local, ființau aici un gimnaziu, 6 școli primare și 4 grădinițe. De asemenea, pentru ocrotirea sănătății își desfășurau activitatea un
Reni () [Corola-website/Science/298606_a_299935]
-
fete și 10 băieți, Tomoiagă Nistor Oacălă, 14 copii, toți în viață, Coman Ioan Birăița a avut 12 copii. În cadrul ocupațiilor tradiționale, cele mai importante sunt agricultura,creșterea animalelor și prelucrarea lemnului. De altfel, în comună sunt amintite fabrici de cherestea din timpuri vechi. În 1932, în locul numit Între Izvoare exista o astfel de fabrică la care lucrau mai mulți moiseieni. Pentru femei, este tradițională confecționarea portului popular. Cele mai importante produse ale industriei textile tradiționale sunt: - ștergarele de rudă și
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
comună funcționează unități de comerț și prestări servicii. În anul 1924, în comună existau 2 mori, 2 măcelării, o brutărie, un abator, o ghețărie, trei cizmării și o rotărie. După 1945, în comună s-a mai înființat o fabrică de cherestea și mai apoi un centru de colectare a fructelor de pădure care a ars în 1958, fiind mutat mai apoi la Borșa, unde funcționează și în prezent. În locul său, s-a construit o altă baracă, unde se colectau plante medicinale
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
anii 1922-1925 se înființează o școală primară într-o clădire a fostei herghelii de stat austriece. Școală avea patru săli la care se adaugă locuința directorului. Între anii 1959-1960 se amenajează o școală într-o clădire aparținând fostei fabrici de cherestea, fabrica aflată lângă Gară CFR Bivolărie. După anul 1966 se construiește actualul local al școlii Bivolărie. În 1959 se înființează școală cu clasele I-VIII din satul Plai, școala care funcționează într-o casă particulară având trei săli de clasă
Vicovu de Sus () [Corola-website/Science/299258_a_300587]
-
forța economiei sale. Până în cele din urmă, comerțul exterior cu țările necomuniste a crescut în continuu în încercarea guvernului de a acoperi din importuri lipsurile în sectorul producției de bunuri de larg consum. Se exportau în general combustibili, metale și cherestea. Se importau mașini unelete, bunuri de larg consum și, uneori, cereale. În 1980, comerțul cu statele membre CAER reprezenta aproximativ jumate din comerțul exterior al țării. Moneda sovietică - rubla - nu a mai fost convertibilă după 1932, când plățile în monedă-aur
Economia Uniunii Sovietice () [Corola-website/Science/299432_a_300761]
-
descria ca „împădurită de pe munți până la țărmul mării”. Colonizarea umană permanentă a perturbat mult ecosistemul izolat de soluri vulcanice în strat subțire și biodiversitatea deja redusă. Pădurile au fost exploatate masiv de-a lungul secolelor pentru lemne de foc și cherestea. Despădurirea, deteriorarea climei în timpul Micii Ere Glaciare și pășunatul excesiv al turmelor de oi importate de coloniști au produs o pierdere critică de sol vegetal în urma eroziunii. Astăzi, multe ferme au fost abandonate. Trei sferturi din suta de mii de
Islanda () [Corola-website/Science/297679_a_299008]
-
fondurile administrate de Episcopia Rădăuților "sub povățuirea stăpânirii împărătești și a crăieștii măriri" . Vijnița s-a dezvoltat ca un centru comercial strâns asociat cu zonele împădurite din Carpații Bucovinei. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, exploatarea forestieră și comerțul cu cherestea erau principalele activități care se desfășurau la Vijnița. După regularizarea albiei râului Ceremuș (1790-1812), acesta a fost folosit pentru transportul buștenilor către Cernăuți. Abuzurile administrației Bucovinei în planul exploatării forestiere au provocat nemulțumiri în rândul localnicilor în secolul al XIX
Vijnița () [Corola-website/Science/308536_a_309865]
-
au declarat români plus moldoveni era de 44 (30+14), adică 0,53% din populația localității . În prezent, orașul are 8.513 locuitori, preponderent ucraineni. În oraș se află un liceu și 4 școli tehnice, o gară, o fabrică de cherestea, un spital și o piață. Pentru divertisment funcționează clubul de noapte "Jungle" și disco-barul "Emilia". De asemenea, în oraș sunt multe mai multe baruri și restaurante. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației așezării de tip urban Berhomet pe Siret era
Berhomet pe Siret () [Corola-website/Science/308233_a_309562]
-
sfârșit a unor reforme structurale, au crescut încrederea investitorilor și oamenilor de afaceri în șansele Rusiei în al doilea deceniu de tranziție. Rusia a rămas profund dependentă de exporturile de materii prime, în mod special petrol, gaze naturale, metale și cherestea, care asigură 80% din totalul exporturilor, lăsând țara vulnerabila la variația prețurilor pe piața mondială. În ultimii ani, a crescut foarte mult cererea internă de bunuri de larg consum, aproximativ cu 12% anual în 2000-2005, ceea ce demonstrează întărire pieței interne
Economia Rusiei () [Corola-website/Science/306549_a_307878]
-
o oră. Un Lumberjack Match este un meci în care ringul este înconjurat de un grup de wrestleri, cunoscuți sub numele generic de "lumberjacks" (termen care în română echivalează cu o persoană care se ocupă cu prelucrarea lemnului și a cherestelei). Aceștia au rolul de a-i împiedica pe wrestlerii care dispută meciul să părăsească ringul sau să piardă meciul prin countout. Un meci Lumberjack clasic presupune prezența unui amestec de wrestleri heel și face, așezați în părți opuse ale ringului
Tipuri de meciuri de wrestling () [Corola-website/Science/306618_a_307947]
-
Externe (1980-1984). Torționar al regimului comunist, nu a fost niciodată tras la răspundere pentru faptele sale. a aderat de tânăr, în decembrie 1947, la Partidul Comunist Român și a devenit activist cu problemele tineretului. Atunci era muncitor la fabrica de cherestea "Moroieni" din localitatea natală și în același timp președintele sindicatului forestierilor. În mai 1948 a fost scos din producție și trimis la organizația județeană a UTC Argeș. În 1948, după înființarea Direcției Generale a Securității Poporului (DGSP), CC al PMR
Nicolae Pleșiță () [Corola-website/Science/306698_a_308027]
-
BC. Între timp, pentru a-și duce la capat atît misionariatul cît și proiectul mănăstirii, Vasile își continuă muncă la o bibliotecă. 1969 noiembrie - Jumătate din suprafața de pămînt a colibei e acoperită cu o platformă confecționata din resturi de cherestea. 1969 - ’70 - Proastă amenajare a barăcii se face simțită. Iarnă rece și umedă pătrunde prin crăpăturile acoperișului și ale pereților. Partea fără podea era ocupată de bucătărie, în care piesele de rezistență erau un cuptor Coleman și o cișmea cu
Lazăr Puhalo () [Corola-website/Science/306820_a_308149]
-
de-al doilea război mondial. Konev s-a născut într-o familie de țărani în Podosinovski, (în prezent, în Regiunea Kirov), în Rusia Centrală. A urmat cursurile școlii primare sătești, după care s-a angajat ca lucrător la exploatările de cherestea. A fost recrutat în armata țaristă în august 1916. La izbucnirea revoluției ruse din 1917 a fost lăsat la vatră. În 1919 a intrat în rândurile Partidului Bolșevic și ale Armatei Roșii, într-o unitate de artilerie. În timpul războiului civil
Ivan Konev () [Corola-website/Science/306984_a_308313]
-
lutul. Mărind nivelul puțului cantitea de lut produsă crește. Deja construit când începi să joci Cerințe: Nimic Nu poate fi demolată de primărie!!! Din pădure se extrage lemnul necesar construirii clădirilor și armatei. Cu cat extinzi mai mult, producția de cherestea va crește. Deja construit când începi să joci Cerințe: Nimic Nu poate fi demolat de primărie!!! Cu ajutorul grâului produs aici este obținută hrană necesară populației tale. Crescând nivelul lanurilor, cantitatea de hrană rezultată crește, și deci și numărul de locuitori
Travian () [Corola-website/Science/308393_a_309722]
-
este mărită stabilitatea clădirilor din sat. NOTĂ: Nu include bonusul dat de zidul satului Cerințe: Pădure nivel 10, Primărie nivel 5, Travian Versiunea 2.5 sau mai nouă Aici lemnul trimis de gatere este procesat. Bazată pe nivelul fabricii de cherestea, producția de lemn poate crește cu până la 25%. Cerințe: Puț de lut nivel 10, Primărie nivel 5, Travian Versiunea 2.5 sau mai nouă Aici lutul este transformat în cărămizi. Bazată pe nivelul fabricii de cărămidă, producția de lut poate
Travian () [Corola-website/Science/308393_a_309722]
-
devenit de asemenea unul dintre principalele centre culturale ale regiunii. Orașele-state din Mesopotamia au purtat numeroase războaie între ele, pentru pământ și putere. Se luptau de asemenea pentru controlul râurilor, irigații, și pentru locuri din care puteau obține resurse precum cherestea, piatră și metale. Când au apărut imperiile, războaiele au fost purtate mai mult cu țări străine. Spre exemplu, regele Sargon a cucerit toate orașele din Sumer, unele orașe din Mari, iar apoi a început războaie în Siria de nord. Multe
Mesopotamia () [Corola-website/Science/302994_a_304323]
-
întâi în "Papyrus Westcar", si milenii mă târziu în legendele culese de Herodot ("Histories", 2.124-133). Cele mai timpurii dovezi ale legăturilor Egipului cu vecinii datează din timpul acestei dinaștii. Piatră din Palermo notează sosirea a 40 de nave cu cherestea dintr-o țară nenumită în timpul domniei lui Sneferu. Modul cum dinadtia a luat sfârșit este neclar, singur indiciu este ca un numar de persoane din sistemul administrativ al celei de a IV-a dinaștii au rămas în funcție și în
A IV-a Dinastie Egipteană () [Corola-website/Science/303035_a_304364]
-
huhurezul și forfecuța. Insecte: furnici, fluturi, țânțari, gândăcei și păianjeni. Tind să fie acide, deoarece rășina căzută pe pămant împiedică descompunerea și reciclarea substanțelor nutritive.Solul de sub copaci este foarte acid și nefertil. Defrișările pentru obținerea de teren agricol și cherestea pot cauza mari probleme de mediu, distrugând echilibrul solului și al faunei pădurilor. Poate fi afectată și clima. Vânătoarea pentru carne și blănuri prețioase poate aduce la dispariția unor specii de animale.
Pădure de conifere () [Corola-website/Science/303174_a_304503]
-
între Botoșani și restul țării. Piața din Verești este considerată una dintre cele mai mari piețe din județ. Duminică aici se adună sute chiar mii de oameni din județ și județele limitrofe, comercializându-se de la produse alimentare, agroalimentare, animale, până la cherestea și altele. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Verești se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (86,88%), cu o minoritate de romi (10,48%). Pentru
Comuna Verești, Suceava () [Corola-website/Science/302013_a_303342]