2,837 matches
-
DESTIN. ATHOS Ajuns la Athos, tânărul rasofor Platon, aflat acum la vârsta de douăzeci și patru de ani, renunță să își mai caute un părinte duhovnicesc și alege calea cea mai grea către desăvârșire: viața de unul singur, pustnicia. Se retrage în chilia numită Kyparis, pe teritoriul mănăstirii Pantocrator și își alege drept unic învățător și tovarăș textul Sfintelor Scripturi. Mai târziu, avea să se numească el însuși nu un autodidact, ci un teodidact, considerând că lipsa bucuriei de a sluji ca ucenic
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Sfintelor Scripturi. Mai târziu, avea să se numească el însuși nu un autodidact, ci un teodidact, considerând că lipsa bucuriei de a sluji ca ucenic, i-a fost compensată de harul interpretării corecte a textelor patristice cu ajutorul lui Dumnezeu. În chilia Kyparis, petrece ani de sărăcie lucie și nevoințe inimaginabile, în care o haină, o pereche de încălțări sau o pâine sunt necontenit o problemă. Reperul său zilnic de forță și voință îl reprezintă continua citire a Psaltirei, a Sfintelor Scripturi
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
zilnic de forță și voință îl reprezintă continua citire a Psaltirei, a Sfintelor Scripturi și a cărților împrumutate de la mănăstirea sârbească Hilandar. Așa îl găsește starețul Vasile de la Poiana Mărului când vine în 1750 la Athos și îl vizitează la chilia Kyparis. Găsind că Platon a făcut o alegere nepotrivită cu vârsta și experiența sa, starețul Vasile îi vorbește despre cele trei căi monahicești. Viața de obște, recomandată începătorilor spre a intra ucenici și a deprinde, prin tăierea voii proprii, rânduiala
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
obștea paisiană a crescut ca un fluviu care devine gigantic prin primirea continuă de afluenți din toate zările lumii. Numărul ucenicilor lui Paisie crește în scurt timp la opt, toți români din Vlahobogdania, pentru care întâi-stătătorul Paisie ține pravila de chilie în limba română. În șaptesprezece ani petrecuți la Athos, obștea paisiană ajunge la șaizeci și patru de ucenici, toți slavi și români. Paisie nu face nici o deosebire între unii și alții, îi consideră pe toți fii duhovnicești. Îi păstorește pe
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
fii duhovnicești. Îi păstorește pe toți, îi învață atât cu lucrul mâinilor (rucodelia-făceau linguri de lemn și le vindeau), cât și cu lucrul minții (citirea și copierea textelor patristice). Din lipsă de spațiu, se mută cu toți ucenicii săi la chilia Sfântului Constantin, apoi la schitul Proorocului Ilie. Dar mai cu seamă, îi cheamă pe toți la practicarea Rugăciunii lui Iisus, la apropierea de Dumnezeu și de toată creația sa, cu mintea coborâtă în inimă. Din nevoia de a le asculta
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
petreacă în ascultare desăvârșită față de duhovnic și de stareț, să fie primul slujitor al celorlalți și ultimul în a-și purta de grijă și să caute necontenit întâlnirea cu Dumnezeu prin participarea continuă la pravila de biserică, la pravila de chilie și prin citirea Sfintelor Scripturi. Noutatea pe care o aduce Starețul Paisie în tradiția monahală este introducerea trăirii isihaste și a practicii Rugăciunii lui Iisus în viața de obște. Până la el, această rugăciune era considerată un mărgăritar aparținând doar vieții
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
fie ani de luptă cu sărăcia și nevoile de tot felul. Prea mică pentru o comunitate de sute de monahi, mănăstirea nu poate oferi destul spațiu, iar ucenicii se văd nevoiți să locuiască câte șase, opt sau chiar zece în chilii de câte doi. Faima lui Paisie de erudit și stareț ales îi aduce necontenit noi ucenici la poarta mănăstirii. Aceștia vin din toate neamurile ortodoxe și chiar din neamuri necreștine sau sunt botezați de curând (ruși, bulgari, greci, sârbi, moldoveni
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
îi aduce necontenit noi ucenici la poarta mănăstirii. Aceștia vin din toate neamurile ortodoxe și chiar din neamuri necreștine sau sunt botezați de curând (ruși, bulgari, greci, sârbi, moldoveni, munteni, albanezi, evrei creștinați). Noii veniți sunt nevoiți să își construiască chilii în afara mănăstirii pe care le lipesc cu lut cu mâinile goale și le agață de stânci, precum cuiburile de păsări. Proviziile de alimente și de lemne ajung foarte greu până la mănăstire pe valea îngustă a râulețului Secu, iar iernile cu
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
îngustă a râulețului Secu, iar iernile cu multă zăpadă izolează cu totul obștea pe multe luni. Toate acestea îl fac pe stareț să apeleze la ajutorul domnitorului Constantin Moruzzi, pe care îl roagă să sprijine cu bani construirea de noi chilii. Domnitorul găsește însă, împreună cu Mitropolitul de atunci al țării, Gavriil, soluția de a strămuta întreaga obște paisiană la Mănăstirea Neamț lăcaș mai spațios, cu mult mai bogat și legat prin drumuri mai abordabile de restul țării. Împotriva voinței sale, așa cum
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
în biblioteca mănăstirii din toate colțurile lumii, cărți dintre cele mai diferite: de la Viețile Sfinților și fragmente din Filocalia, până la tratate de matematică, fizică și scrierile lui Voltaire. Gramaticile și lexicoanele slavonești și grecești sunt nelipsite din bibliotecă și din chilia starețului. În jurul său se formează o școală de traducători care dăruiește atât Bisericii Române cât și celei Ruse versiuni în limbile proprii, română și slavonă, ale tuturor textelor patristice importante din tradiția greaca bizantină. Școala are eliniști și slavoniști de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
îndeplinindu-și cu smerenie ascultarea rânduită cu grijă de întâi-stătătorul: la treburile mănăstirii, la casa de oaspeți, la spital, la ateliere, pe ogoarele, în viile și livezile mănăstirii sau în fața unui manuscris, cu pana în mână, copiind sau traducând, în chilie sau în bibliotecă. Este momentul când, starețul, pășind de acum spre anii de bătrânețe și privind la tinerii săi ucenici, se lasă purtat de aduceri aminte, pe care se hotărăște să le pună pe hârtie, în chipul unei autobiografii. Povestirea
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
pământul Ucrainei natale, aici va culege culorile ultimei amintiri despre această țară. Primul lucru pe care îl aflăm despre obștea de la Lavra Pecerska este faptul că monahii doritori să se alăture comunității deja existente sunt primiți și rânduiți în ce chilie să viețuiască și la ce ascultare să slujească, numai după o „lungă cercetare ” în fața întregului sobor. Este vorba așadar, despre un tărâm care nu se deschide oricui, având legile proprii și propriul ritm de viețuire, accesibile numai celor dornici de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de drumeaguri, râurile învolburate și pline de pericole, cu pârâurile de munte, cu apă limpede, strecurându-se pe sub copaci umbroși. Pe malul unui astfel de pârâu, Platon și locuiește de altfel, la schitul Trăisteni, după cum ne spune textul, într-o „chilie nu foarte departe de schit”. Pomii roditori sunt prezenți pretutindeni, chiar și în jurul bisericii. La umbra lor, în apropierea bisericii, în toate zilele de sărbătoare, starețul locului se așează pe iarba verde și, având în jurul său pe ceilalți călugări, începe
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
curând o formulă intenționată de structurare repetitivă a frazei, menită să creeze un peisaj specific mai degrabă basmului, unde desprinderea de ordinar este posibilă, iar comuniunea cu transcedentalul imediată. Un episod de imagistică circumscrisă basmului este și vizita personajului la chilia lui Onufrie pustnicul. „Chilia lui se afla pe vârful muntelui aceluia, de la ea văzându-se până departe munții, creste și văi preafrumoase și sălbatice, toate acoperite cu păduri mari.”<footnote Vezi Paisie Velicikovski, „Autobiografia și Viețile unui stareț”,tr. de
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de structurare repetitivă a frazei, menită să creeze un peisaj specific mai degrabă basmului, unde desprinderea de ordinar este posibilă, iar comuniunea cu transcedentalul imediată. Un episod de imagistică circumscrisă basmului este și vizita personajului la chilia lui Onufrie pustnicul. „Chilia lui se afla pe vârful muntelui aceluia, de la ea văzându-se până departe munții, creste și văi preafrumoase și sălbatice, toate acoperite cu păduri mari.”<footnote Vezi Paisie Velicikovski, „Autobiografia și Viețile unui stareț”,tr. de Elena Lința, Ed. Deisis
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
text, și sugerând direct o conotație sărbătorească indusă de prezența sa în mediul care îl găzduiește. În afară de starețul Vasilie, autorul se orientează mai mult spre zugrăvirea unor portrete de călugări, care deși membri ai obștii acestor schituri, trăiau totuși în chilii izolate, departe de ceilalți frați, gospodărinduse complet singuri și coborând la schit, pentru participarea la slujbă, doar Duminicile sau la sărbătorile mari de peste an. Personajul pricipal, Platon, pare fascinat de putera psihică a acestor oameni, capabili să-și traiască întreaga
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
footnote> Și în primii ani de monahism, cei doi au un comportament aproape identic: amândoi își caută un părinte duhovnicesc, apoi renunță la viața de obște pentru a trăi în schimnicie, călugărul Paisie la Muntele Athos, iar părintele Serghi, în chilia lui Ilarion, lângă mănăstirea din Tambino. Nu vor avea însă prea multă vreme parte de isihia atât de dorită, căci spre ei se îndreaptă un râu de oameni: monahi dorind să le devină ucenici, laici cerând povață, binecuvântări și chiar
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
dorită, căci spre ei se îndreaptă un râu de oameni: monahi dorind să le devină ucenici, laici cerând povață, binecuvântări și chiar tămăduiri. Atât la Athos, cât și la Tambino, în jurul celor doi schimnici deveniți celebri se construiește o lume: chilii pentru ucenici, o biserică, bucătărie și încăperi pentru pelerini. Căutarea lui Dumnezeu nu mai are loc în izolarea deplină a rugăciunii solitare, ci între oameni, între problemele aparent mărunte ale unei lumi deifuge. Cei doi Părinți își iau ca ancoră
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
păstrează nici un exemplar, o a doua și o a treia, apărute la Kazan, în 1881 și 1884. În 1891 însă, la moartea Bătrânului Ambrozie de la Optina, devenit mai târziu, Sfântul Ambrozie de la Optina, ucenicii acestuia găsesc printre hârtiile rămase în chilia sa, alte trei texte, asemănătoare cu cele venite de la Athos, pe care le și fac publice în mediul mănăstiresc. Călugării de la Sfântul Serghie - Sfânta Treime hotărăsc publicarea lor și astfel, în 1911, văd lumina tiparului și aceste din urmă trei
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
timp de aproape un an și jumătate. În perioada 1931-1940, 1945-1948 a funcționat ca profesor de matematică la o serie de licee din țară (Aiud, Izmail, Chilia Nouă, Cetatea Albă și Iașiă, îndeplinind și funcții de director în 1934-1936 la Chilia Nouă, 19361938 la Cetatea Albă și de inspector școlar la Iași (1948ă. Din februarie 1946 până la pensionare în 1975, prof. Gheorghe Gheorghiev funcționează din nou la Universitatea din Iași unde îndeplinește următoarele funcții: șef de lucrări la mecanică (1946-1948ă, conferențiar
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
de măicuțe, din care vreo 6 sunt românce: Maica Petronela, Maica Isidora, Maica Ecaterina, Maica Doroteea și Maica Marta. Sunt și câțiva călugări, vreo trei. Tot personalul mănâncă la trapeza. Maicilor mai bătrâne sau bolnave li se duce masă la chilie. Slujbe se fac zilnic: 6-8 Sfântă Liturghie și seară 19-20 Vecernia. Se slujește în limba rusă. Maicile se ocupă cu cusutul și brodatul obiectelor de cult. Ele brodează cu fir de aur. Am fost și eu în atelierul lor de
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Mântuire vor găsi. Cand smochinul înverzește Știți că-al primăverii timp sosește, Tot așa, văzând aceste, Voi să știți că-aproape este, Vine Sfântă împărăție, Nu mai are să-ntârzie. De va spune cineva: „Iată-L pe Hristos colea! înăuntru, în chilie... Sau departe-i, în pustie!” N-ascultați! Că mulți hristoși Răsări-vor, mincinoși, înșela-vor mult popor, Crezământ să nu dați lor! Precum fulgerul ivit De-acolo din răsărit Până la apus se-arată Strălucirea-i dintr-odată, Astfel fi-va
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
a doua zi urma să ne dea numirile, ne-am îmbogățit cu câte o sută de lei fiecare. Bogdaproste. și iată-ne pe bampor în drum spre posturi, siguri pe noi, cu ordinele de numire în buzunar. Am ajuns în Chilia Nouă, acolo unde cu sute de ani în urmă, marele domn al Moldovei, ștefan, fusese rănit la picior, rană ce până la urmă i-a cauzat moartea. Din Chilia Nouă Iancu mai avea de mers încă 40 kilometri până în Enichioi, o
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
siguri pe noi, cu ordinele de numire în buzunar. Am ajuns în Chilia Nouă, acolo unde cu sute de ani în urmă, marele domn al Moldovei, ștefan, fusese rănit la picior, rană ce până la urmă i-a cauzat moartea. Din Chilia Nouă Iancu mai avea de mers încă 40 kilometri până în Enichioi, o comună foarte mare cu populație bulgară, iar eu în comuna Galilești, tot mare, mare ca și drojdia speranțelor noastre, cu ucrainieni harnici și gospodari . Nu înghețase, iar drumurile
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
meu. Iar acesta avea să se numească Feodor Andreev, om de 30 de ani ca și soția. Bărbatul vorbea destul de bine românește, soția nici un cuvânt. Am plecat mai spre seară și când am ajuns la Damianovca, o suburbie a Chiliei, a început să amurgească. Se mergea greu, căruța mare, noroiul până aproape de butucul roții, noroc că erau caii voinici și bine hrăniți. Pe drum am vorbit tot timpul. Feodor conducând caii și schimbul de vorbe cu nevastă-sa. Cam înghețasem
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]