6,287 matches
-
bogatului; dar și câinii venind, lingeau bubele lui. 22. Și a murit săracul și a fost dus de către îngeri în sânul lui Avraam. A murit și bogatul și a fost înmormântat. 23. Și în iad, ridicându-și ochii, fiind în chinuri, el a văzut de departe pe Avraam și pe Lazăr în sânul lui. 24. Și el, strigând, a zis: Părinte Avraame, fie-ți milă de mine și trimite pe Lazăr să-și ude vârful degetului în apă și să-mi
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
acolo să treacă la noi. 27. Iar el a zis: Rogu-te, dar, părinte, să-l trimiți în casa tatălui meu, 28. Căci am cinci frați, să le spună lor acestea, ca să nu vină și ei în acest loc de chin. 29. Și i-a zis Avraam: Au pe Moise și pe prooroci; să asculte de ei. 30. Iar el a zis: Nu, părinte Avraam, ci, dacă cineva dintre morți se va duce la ei, se vor pocăi. 31. Și i-
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
Dumnezeu. Fiind nemilostivi, ei sunt ca niște furi, fură și ascund dreptul săracilor. Furii mai pot scăpa din mâna oamenilor, dar din mâna lui Dumnezeu nimeni nu poate scăpa, fraților. Plăcerea durează un timp foarte scurt, iar pe urmă vine chinul, o veșnicie de chin. Chiar și luxul este împovărător pentru sufletul nostru, spune sfântul Ioan Gură de Aur. Tu dormi pe pat luxos, moale și altcineva moare de frig într-un culcuș de paie și pe tine nu te mustră
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
sunt ca niște furi, fură și ascund dreptul săracilor. Furii mai pot scăpa din mâna oamenilor, dar din mâna lui Dumnezeu nimeni nu poate scăpa, fraților. Plăcerea durează un timp foarte scurt, iar pe urmă vine chinul, o veșnicie de chin. Chiar și luxul este împovărător pentru sufletul nostru, spune sfântul Ioan Gură de Aur. Tu dormi pe pat luxos, moale și altcineva moare de frig într-un culcuș de paie și pe tine nu te mustră conștiința! Nimic nu e
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
se vorbește mai mult. În primul act unde se redă evenimentele petrecute pe pământ a fost descris mai mult suferința lui Lazăr, în cel de-al doilea act unde se prezintă viața de dincolo (v. 23-31) se prezintă mai mult chinul și suferința bogatului. Este foarte interesant faptul că nu se vorbește prea multe de Lazăr. Se spune numai "el a văzut de departe pe Avraam și pe Lazăr în sânul lui". Deci Lazăr a fost văzut de bogat. Mai mult
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
departe pe Avraam și pe Lazăr în sânul lui". Deci Lazăr a fost văzut de bogat. Mai mult nu se spune nimic de natura prezenței lui Lazăr în rai. Această vedere de care ne vorbește Scriptura poate prezenta și motivul chinului bogatului. Bogatul văzându-l pe Lazăr la loc de cinste primea dureri și mai mari. Acesta era chinul iadului pentru bogat. Coborârea de la loc de cinste în chinurile cele care nu pot fi vindecate prin mijloacele proprii. Dar totuși mila
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
nu se spune nimic de natura prezenței lui Lazăr în rai. Această vedere de care ne vorbește Scriptura poate prezenta și motivul chinului bogatului. Bogatul văzându-l pe Lazăr la loc de cinste primea dureri și mai mari. Acesta era chinul iadului pentru bogat. Coborârea de la loc de cinste în chinurile cele care nu pot fi vindecate prin mijloacele proprii. Dar totuși mila lui Dumnezeu este mare, pentru că a fost învrednicit bogatul să vadă chipul lui Lazăr în sânul lui Avraam
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
rai. Această vedere de care ne vorbește Scriptura poate prezenta și motivul chinului bogatului. Bogatul văzându-l pe Lazăr la loc de cinste primea dureri și mai mari. Acesta era chinul iadului pentru bogat. Coborârea de la loc de cinste în chinurile cele care nu pot fi vindecate prin mijloacele proprii. Dar totuși mila lui Dumnezeu este mare, pentru că a fost învrednicit bogatul să vadă chipul lui Lazăr în sânul lui Avraam. Dar și mai mult, bogatul l-a văzut și pe
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
și fără apărători în sânul lui Avraam era înzestrat cu de toate. Versetul 24 vrea să ne arate că și la comportament cei doi sunt diferiți. Lazăr trăia în nădejde și nu striga la nimeni în lumea cea plină de chin, pe când bogatul: "Și el, strigând, a zis:". Nădejdea lui Lazăr este credibilă, însă și deznădejdea bogatului. Pentru că acel moment este ultim. Iadul nu mai poate fi depășit. Acel loc vindecă orice boală însă este o lecuire veșnică. Cerința bogatului pare
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
-i "răcorească limba". Limba îi era chinuită pentru că nu a fost dezlegată în timpul desfătărilor pământești spre porunca pe care putea să o dea în vederea îngrijirii celui sărac. Propria limbă acum îl chinuie, limba care putea să-l salveze de la acele chinuri! La sigur, el fiind bogat toate se făceau la el prin porunci. El poruncea și se făcea. Nu a porunci, nu a fost în stare din cauza lăcomiei, mândriei ...., să-și dezlege limba spre ajutor, acum este timpul să sufere. Versetele
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
deja. Poate că urmărește scopul de al determina pe Avraam să creadă ca totuși are bunătate față de alții. Grija față de cei apropiați lui: "am cinci frați, să le spună lor acestea, ca să nu vină și ei în acest loc de chin" ne îmbibă ideea cum că bogatul era foarte iubitor de alții. Însă el se îngrijea pentru frații săi, care la sigur erau ca și el și nu respectau cele ale Domnului. Căci altfel nu îmi pot explica de ce anume așa
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
primit cele bune ale tale în viața ta." Adică nu ai suferit nimic, ți-ai făcut viața ta pe pământ un paradis. Acum vremea vieții pământești a trecut și totul s-a schimbat, binele și desfătările s-au prefăcut în chinuri și scrâșnire de dinți. Iată, deci crima bogatului: o viață petrecută în chip egoist, în desfrânare, în trândăvie și nepăsare, o viață lipsită de fapte bune. Deci bogatul a săvârșit nu numai păcatul zgârceniei ci și pe cel al trândăviei
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
este locul unde trebuie demonstrăm că vrem dar și merităm să ajungem în Împărăția lui Dumnezeu. De modul în care ne ducem viața pe pământ depinde locul unde vom fi trimiși pentru totdeauna: la fericire veșnică sau la osândă și chinuri veșnice. Pentru a ne putea mântui sunt necesare trei condiții obligatorii: -Trebuie să primim Harul(puterea lui Dumnezeu). Acesta este împărtășit de Dumnezeu oamenilor în timpul Sfintelor Taine și a Sfintelor Slujbe. -Trebuie să avem credință în Dumnezeu. -Trebuie să demonstrăm
MEDITAŢIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356325_a_357654]
-
parte, oriunde și oricum, tu faci pe om ființă rațională, capabilă de simțire și de știință.”[55]Astfel, „noi afirmăm că tu exiști și după dezlegarea de viață, că te așteaptă ziua judecății, că după meritele tale ești destinat ori chinului, ori mângâierii.”[56] Deci sufletul și după moarte ca „separare a trupului de suflet”[57], trăiește și își păstrează calitățile sale spirituale: „sufletul va putea pleca din casa pe care o va părăsi nevătămat de lipsa vreunui ajutor, fiindcă el
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
-
primi sufletele neprihănite.”[79] Iar „mărturia sufletului” din lucrarea cu același nume, este în această privință următoarea: „ ... noi afirmăm că tu exiști și după dezlegarea de viață (moartea) că te așteaptă ziua judecății, că după meritele tale ești destinat ori chinului, ori mângâierii ... ”[80]. În lucrarea „Despre suflet”, este și mai: „pentru noi infernul nu este nici vreo peșteră goală, nici o apă murdară a lumii de pe pământ, ci o întindere vastă în adâncul pământului, o adâncime ascunsă în măruntaiele lui ... ”[81
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE JUDECĂŢII ŞI ESHATOLOGIEI ÎN VIZIUNEA PĂRINŢILOR APOSTOLICI ŞI A APOLOGEŢILOR [Corola-blog/BlogPost/356327_a_357656]
-
au reanimat și a revenit în acest fel de trei ori la viață. Câțiva ani mai târziu a înțeles că vocea pe care a auzit-o cu doi ani înainte de accident, a profețit aceste trei întoarceri la viața, iar anunțarea chinului său înainte cu opt luni, a semnificat cele opt luni pe care le-a petrecut la reanimare. În timpul convalescenței sale, Ioan Gabor a văzut murind nu mai puțin de 117 oameni. „Pâna atunci nu am văzut pe nimeni murind, dar
DUPĂ CE A EXPERIMENTAT TREI MORŢI CLINICE, SECURITATEA L-A BĂNUIT DE RELAŢII CU EXTRATEREŞTRII ! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355790_a_357119]
-
plecat din țară, am început să simt pentru prima dată, cât de disperat de limitată este condiția umană. Simțeam că lipsește ceva din ecuație, ceva care sa împace nonsensul existenței din zi cu zi, cu măreția în mijlocul căreia locuiam. Era chinul întrebărilor care m-a dus, încetul cu încetul, sub cruce. La Kitchener, Ontario, am făcut cunoștință cu Domnul... Tot acolo am avut bucuria să îi cunosc și pe poetul și criticul de artă, preotul Dumitru Ichim, si pe poeta Florica
DESPRE ARMONIA APARUTA CA URMARE A CUNOASTERII DINCOLO DE APARENTE, INTR-UN DIALOG CU SCRIITORUL SLAVOMIR ALMAJAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355900_a_357229]
-
cerul nopții o stea căzătoare... Te-aș privi prin fereastră cum dormi somnul lin... Ți-aș trimite pe-o rază o dulce sărutare... Aș muri fericit, aruncandu-ma-n mare... Și n-aș știi de dureri, de necaz sau de chin..... de Cristian Gabriel Groman la 17 mai 2010 Referință Bibliografica: ...STEAUA... / Cristian Gabriel Groman : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 286, Anul I, 13 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Cristian Gabriel Groman : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
...STEAUA... de CRISTIAN GABRIEL GROMAN în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355931_a_357260]
-
era și firesc, "la începuturi". La sfârșitul antichității opoziția între viața activă și viața contemplativă a devenit un exemplu clasic. Pentru a desemna acțiunea, limba greacă are doi termeni specifici: "poisis"și "praxis". Elementul de "osteneală", de efort uman, de chin, rămâne asociat evoluției celui de-al doilea termen. Pentru Plotin, praxis definește o acțiune "impură", "amestecată", întinată de materia spre care înclină; este acțiunea omului în trup. Acțiunea lui Dumnezeu este "poisis". În vocabularul creștin, praxis ar putea fi în
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355876_a_357205]
-
De vină e destinul ,de-ajungi un biet cal șchiop. Căci asta-i mersul lumii,unii în vârf de valuri Și alții azvârliți ,epave înspre maluri. Unii își petrec viața în tihna și plăceri Iar alții au doar parte de chinuri și dureri. Deși același soare ne luminează-n zori Și-aceeași lumânare îți stă la cap când mori, Un fir de fericire e unora sortit Iar altii-ntreaga viață au fir de descâlcit. Să lupți tu cu destinul e-o
MĂRGELE DE STICLĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355947_a_357276]
-
au putut, nu s-au amestecat niciodată în viața lor familiară, au tăcut și au răbdat pentrucă în țară nu mai aveau la ce să se întoarcă, nu mai aveau unde să locuiască pentru că vânduseră totul. După câțiva ani de chin și jale o mare provocare din partea tinerilor s-a abătut asupra bătrânilor. Au încercat să le ceară imposibilul - bani pentru mâncare și chirie - și ne fiind deacord cu aceste absurdități s-a iscat între ei o mare ceartă, apoi bătrânii
O POVESTE DE VIATA (IERTAREA) de IONEL CADAR în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356034_a_357363]
-
cele relatate mai sus și starea de sănătate a bătrânului nostru este precară, pe corpul său au rămas multe cicatrice sub care durerile nu-i contenesc nici ziua nici noaptea. Cu toate greutățile pe care le-a avut, cu toate chinurile și suferințele indurate, bătrânul despre care vă vorbesc s-a dus la ginerele lui care îl aruncase din casă în țară străină și i-a cerut iertare spunând : - mai băiatule hai să ștergem cu buretele tot ce a fost rău
O POVESTE DE VIATA (IERTAREA) de IONEL CADAR în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356034_a_357363]
-
acea eventuală lipsă din partea ta? Eu așa văd refacerea echilibrului domestic și sentimental. La mine când acest echilibru nu s-a mai putut reface, de comun acord și amiabil, am întrerupt o conviețuire care putea deveni o povară și un chin pentru ambii parteneri. Tu poate vezi lucrurile altfel. - Da, acum este mai greu să mă pronunț... Începu să se gândească de la ce a început această lipsă de comunicare a sentimentelor, care au fost atât de intens trăite cu ceva timp
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354739_a_356068]
-
asistând la un sfârșit apocaliptic: Afară târgul stă pustiu / Și ninge ca-ntr-un cimitir (Nevroză) unde: Carbonizate flori, noian de negru ... / Sicrie negre, arse, de metal, / Vestminte funerare de mangal, / Negru profund, noian de negru ... (Negru) supun fiindul unui chin psihic derutant. Imaginile terifiante, pe care Bacovia le traversează din subconștient în conștient, ne fac să urmărim o viziune a poetului referitoare la ceea ce înseamnă starea de fapt existențială a egoului, care se cere eliberat de umbrele întunericului. Entitatea-om
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
care marele Eminescu face să răsară Luceafărul: Din chaos Doamne-am apărut / Și m-aș întoarce-n chaos ... / Și din repaus m-am născut, / Mi-e sete de repaus (M. Eminescu, „Luceafărul”) și, precum acesta, obosit de previziuni și de chinul bolii, Bacovia își dorește ca nimeni altul odihna: E mult de când dormim în umbră, / În cimitirul violet ... (Amurg). Bacovia triplează fiindul, când inert, nepăsător de existența viului: Stam singur în cavou ... și era vânt ... , când lăsător al libertății de levitație
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]