2,171 matches
-
realiste spre deosebire de filmele cu tineri pe șantier care erau pline de stereotipuri. La premieră s-a scos în evidență realismul filmului conferit de abordarea cu un simț civic superior și cu un plus de sinceritate, regizorul fiind apreciat ca un cineast neorealist, iar filmul considerat ca începutul unui tip de „free-cinema” autohton. Criticul Călin Căliman considera acest film drept „o adevărată revelație”, ce a lansat un tip de „free-cinema” autohton. Personajele principale ale filmului sunt tineri absolvenți de liceu care își
Diminețile unui băiat cuminte () [Corola-website/Science/327466_a_328795]
-
agenții înarmați ai Siguranței. Tânărul ajunge pe marginea unui pod distrus. Când Mironescu ajunge pe marginea podului și îi pune cătușe „studentului”, acesta din urmă îl trage după el în gol. Scenariul filmului a fost scris de tânărul poet și cineast Anghel Mora (1949-2000). Filmul a fost realizat în studiourile Centrului de Producție Cinematografică „București”. El a fost filmat pe peliculă alb-negru. Regizor secund a fost Stelian Stativă. Pe post de consultanți au fost folosiți prof.dr. Ion Ardeleanu (consultant istoric), ing.
Să mori rănit din dragoste de viață () [Corola-website/Science/327485_a_328814]
-
artistică pură. Claudiu Bleonț și Gheorghe Visu creează un cuplu al ecranului la fel de puternic ca Redford-Newman în «Butch Cassidy și Sundance Kid», Hackman-Pacino în «Sperietoarea» sau Hoffman-Cruise în «Rainman». Memorabil, de asemenea, Marcel Iureș în rolul unui polițist psihopat”". Asociația Cineaștilor din România (ACIN) a acordat în 1984 Premiul pentru regie lui Mircea Veroiu pentru filmul "Să mori rănit din dragoste de viață" ("ex-aequo" cu Dan Pița pentru "Dreptate în lanțuri") , atribuind și două diplome de onoare actorilor Claudiu Bleonț (pentru
Să mori rănit din dragoste de viață () [Corola-website/Science/327485_a_328814]
-
comisar acuză" (1974), "Omul de aur" (1977), "Revanșa" (1978) și "Capcana mercenarilor" (1981) sau cu Mircea Mureșan în "Baltagul" (1969), "Asediul" (1971), "Ion - blestemul pământului, blestemul iubirii" (1979), "Horea" (1984) și "Maria și marea" (1988). A devenit membru al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) la 30 decembrie 1963. Scenograful obișnuia să se plimbe prin întreaga țară pentru a găsi cele mai potrivite locuri de filmare, el fiind o sursă bogată de informații la care apelau mai târziu scenografii mai tineri. El
Marcel Bogos () [Corola-website/Science/327530_a_328859]
-
Revanșa" (1978) , ambianța aristocratică din "Răscoala" (1965), ulițele sordide ale Brăilei interbelice în "Codin" (1963), orășelul transilvănean de graniță în anii de început ai regimului comunist în "Străinul" (1964). Scenograful Marcel Bogos a obținut trei premii pentru scenografie ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): în 1974, în 1984 și în 1987. Marcel Bogos a fost căsătorit cu asistenta sa, Rodica Savin. El a murit în anul 2004. Profesoara Elena Saulea, care i-a dedicat un capitol în volumul "„Maeștri scenografi ai
Marcel Bogos () [Corola-website/Science/327530_a_328859]
-
că aproape toți debutanții de până la 1990 au ucenicit „la Bogos”. Se spunea că oricine ar vrea să facă scenografie de film, ar trebui să treacă pe „la Bogos”.”". Scenograful Marcel Bogos a obținut trei premii pentru scenografie ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN):
Marcel Bogos () [Corola-website/Science/327530_a_328859]
-
zăcământ de beriliu aflat la 10 km sub nivelul Oceanului Pacific. Expediția nu mai revine la suprafață, în căutarea ei fiind trimis abisoscaful ”Constelația II” condus de Igor Svetloum și avându-i ca membrii pe pilotul Mircea Vrej, pe naturalistul și cineastul subacvatic Su Mima, pe geofizicianul și gravimetristul Arno Patterini, pe medicul și cosmobiologul Nyass Umbo și pe vulcanologul Doina Lan. Cercetătorii coboară în adâncuri, străbătând trei praguri de bacterii care astupă craterul vulcanului și ajungând pe fundul unei fose în
Constelația din ape () [Corola-website/Science/326955_a_328284]
-
capul în jos în spânzurătorile-capcană din pădure. Marga Barbu începe să interpreteze o serie de personaje feminine implicate în intrigi de culise. Seria Haiducii ("Haiducii", "Răpirea fecioarelor" și "Răzbunarea haiducilor") a fost distinsă în 1971 cu trei premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Eugen Barbu a primit Premiul pentru scenariu (împreună cu Titus Popovici) - pentru filmul "Facerea lumii" și contribuția la seriile "Haiducii" și "Urmărirea" , Marga Barbu a primit Premiul pentru interpretare feminină (împreună cu Ioana Bulcă și Irina Petrescu) - pentru rolurile
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
film popular”". Filmul a obținut în anul 1966 Premiul „Prima Opera” și Premiul pentru muzică la Festivalul Național al filmului de la Mamaia. Seria Haiducii ("Haiducii", "Răpirea fecioarelor" și "Răzbunarea haiducilor") a fost distinsă în 1971 cu trei premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Eugen Barbu a primit Premiul pentru scenariu (împreună cu Titus Popovici) - pentru filmul "Facerea lumii" și contribuția la seriile "Haiducii" și "Urmărirea" , Marga Barbu a primit Premiul pentru interpretare feminină (împreună cu Ioana Bulcă și Irina Petrescu) - pentru rolurile
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
la Magyar Filmlabor din Budapesta în iunie 2008. A trebuit refăcută postsincron vocea lui Orbán (fiul), care era în proces de evoluție. Imprimarea sunetului a fost realizată în vara anului 2008, inclusiv György Kovács și Gábor ifj. Erdélyi, colaboratori ai cineastului maghiar Bela Tarr. Activitatea de postproducție a fost coordonată de Andreea Dumitrescu. Pe genericul de final este înscris 2008 ca an de producție. Majoritatea criticilor au primit acest film cu elogii. Criticii de la ziarul britanic "The Guardian" au afirmat că
Katalin Varga (film din 2009) () [Corola-website/Science/323741_a_325070]
-
Cox). El a obținut doar Premiul pentru cea mai bună actriță în rol principal, acordat actriței Hilda Péter. De asemenea, pentru interpretarea sa în acest film, actrița Hilda Péter a obținut în anul 2009 Premiul de interpretare feminină al Uniunii Cineaștilor din România (UCIN). Filmul a obținut Premiul "Ursul de Argint" pentru contribuție artistică deosebită în domeniul sunetului (György Kovács, Gábor Erdély și Tamás Székely) la Festivalul Internațional de Film de la Berlin, Marele Premiu la Festivalul de la Copenhaga, Premiul pentru regie
Katalin Varga (film din 2009) () [Corola-website/Science/323741_a_325070]
-
Ion Șerban Filotti Cantacuzino (n. 7 noiembrie 1908, București - d. 27 august 1975) a fost un cineast, critic literar și medic român, fost director al Centrului Național al Cinematografiei, fiul prințului Ioan Cantacuzino și al actriței Maria Filotti. A urmat studii de medicină și filosofie însă, pasionat fiind de film, scrie cronici de film și creează la
Ion Filotti Cantacuzino () [Corola-website/Science/323222_a_324551]
-
succes și a fost obiectul unei parodii intitulate "Piedino il questurino" (1974), în care personajul principal a fost interpretate de Franco Franchi. Criticul Tudor Caranfil a dat acestui film două stele din patru și a comentat astfel: ""Steno (Stefano Vanzini), cineast prolific, vechi scenarist al lui Monicelli și regizor al unor filme cu Sordi, Totò, De Sica și Bardot deschide, cu acest polar, o lungă serie de succes comercial cu un polițist “de fier” care-și plimbă agil silueta masivă printre
Piedone - comisarul fără armă () [Corola-website/Science/326621_a_327950]
-
toamna lui 1916, o bravă învățătoare se înrolează, întâi ca infirmieră de campanie, apoi în calitate de comandant de pluton. Filmul, care nu se sustrage emfazei genului, caracteristică cinematografiei noastre e cu fantezie ilustrat sonor de ing. Dan Ionescu (Pr. ACIN).”" Asociația Cineaștilor din România (ACIN) a acordat în anul 1978 Premiul pentru coloană sonoră inginerului Dan Ionescu pentru activitatea sa la acest film, precum și o Diplomă de onoare pentru rolul (debut) al actriței Stela Furcovici.
Ecaterina Teodoroiu (film din 1978) () [Corola-website/Science/326768_a_328097]
-
o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Actorul Vasile Nițulescu a primit în anul 1978 o diplomă de onoare a Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru rolurile din filmele "Profetul, aurul și ardelenii" și "Doctorul Poenaru". Compozitorul Adrian Enescu a obținut în același an Premiul pentru muzică la Festivalul de la Costinești. Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la
Doctorul Poenaru (film) () [Corola-website/Science/326818_a_328147]
-
1843) a lui Nathaniel Hawthorne. Există elemente similare în "Prăbușirea Casei Usher", precum pictorul, iubita/modelul său într-un cadru de la distanță și mai ales obsesiile lor cu privire la obiecte neînsuflețite care sunt vii (casa familiei Usher, pictura în „Portretul oval”). Cineastul francez Jean Epstein a făcut în 1928 "La Chute de la Maison Usher", care combină ambele povestiri. Artistul Richard Corben le-a combinat în filmul său din 2012, după ce le-a adaptat pe fiecare dintre ele. Regizorul francez Jean-Luc Godard a
Portretul oval () [Corola-website/Science/325598_a_326927]
-
(n. 26 octombrie 1973, Pepeni, Sîngerei, Republica Moldova) este un jurnalist, activist civic, cineast, membru al organizațiilor ""Hyde Park"" și ”"GenderDoc-M"”, editor pe site-ul Curaj.TV și Curaj.Net. Din 2003 până în 2006 a fost președintele organizației non-guvernamentale „Hyde Park”. Din august 2010 până în iulie 2013 a fost gazda emisiunii "Inamicul Public
Oleg Brega () [Corola-website/Science/325788_a_327117]
-
topul celor mai vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. Actorul Florin Piersic a fost distins în anul 1980 cu Premiul pentru interpretare masculină al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru rolul Mărgelatu din filmul "Drumul oaselor" și Cuza Vodă din filmul "Rug și flacără". De asemenea, inginerul Silviu Camil a primit Premiul pentru coloană sonoră al ACIN pentru activitatea sa la filmele "Probă de microfon", "Burebista
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Inginerul Silviu Camil a fost distins în anul 1983 cu Premiul pentru coloană sonoră al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru activitatea sa la filmele "Întoarcere din iad" și "Misterele Bucureștilor". Analizând acest film, criticul Ioan Lazăr observă o mutare a accentului de la aventurile personajului principal Mărgelatu și a rivalei sale feminine, Agatha, către "„fresca unei epoci
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
la public, iar Eugen Barbu a scris, împreună cu Nicolae Paul Mihail, scenariile pentru alte șase filme dintr-o serie nouă, denumită seria "Mărgelatu". Primele trei filme din serie au fost regizate de Doru Năstase, ultimele două având premiera după moartea cineastului. Ca urmare a decesului subit la 29 aprilie 1982 al regizorului Doru Năstase, seria filmelor de aventuri cu Mărgelatu a fost preluată de regizorul Gheorghe Vitanidis. El a colaborat cu scenariștii Eugen Barbu și Nicolae Paul Mihail (care au scris
Colierul de turcoaze () [Corola-website/Science/326203_a_327532]
-
este un film românesc din 1972, regizat de Iulian Mihu, realizat după romanul "Enigma Otiliei" scris în 1938 de George Călinescu. Scenariul filmului a fost scris de cineastul Ioan Grigorescu. Rolurile principale sunt interpretate de Radu Boruzescu, Julieta Szönyi, Sergiu Nicolaescu, Clody Bertola și Gheorghe Dinică. În acest film a fost folosit pentru prima dată procedeul Graphys Color , o metodă de prelucrare a peliculei color cu efecte artistice
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Filmul a obținut Placheta (ex-aequo) „Premio de selezione” la Festivalul Internațional de Film la Veneția (1972) și Premiul de Excelență pentru sistemul „Graphis color” la concursul UNIATEC de la Salerno (1974). Asociația Cineaștilor din România (ACIN) a distins acest film în 1972 cu șase premii: Premiul pentru regie (Iulian Mihu), Premiul pentru scenariu (Ioan Grigorescu - pentru filmele "Explozia" și "Felix și Otilia"), Premiul pentru imagine (Alexandru Întorsureanu și Gheorghe Fischer) , Premiul pentru scenografie
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
că filmul emană o atmosferă demodată, melancolică, continuând să atragă spectatorii și după câțiva zeci de ani de la prima sa difuzare. El este considerat a fi o operă de valoare a cinematografiei românești, un "„vârf de carieră în opera unui cineast atât de contradictoriu și inegal cum s-a dovedit a fi Iulian Mihu”". Într-o cronică publicată în revista „Cinema” (nr. 4/1972), Adina Darian afirma că regizorul a pus accentul pe spațiul claustrat al caselor Giurgiuveanu și Tulea, renunțând
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
acasă, de undeva „de afară”. Sătul de hoinărit prin cea lume și chinuit de dorul a lor lui, aduce cu sine, în autocamioneta proprie, un măgar și un cucoș, un țap și o porumbiță. Ce-o fi fost în mintea cineastului când a intrat în această destructivă operație, e greu de ghicit. Dorea, probabil, un spectacol poporan cu specific oltenesc, ca cel scris, cu exact 40 de ani înainte, de D.R. Popescu. Drept urmare a înjghebat un bazar de vorbe vesele, snoave
Păcală se întoarce () [Corola-website/Science/322644_a_323973]
-
comanda directă guvernului și că ținea legătura doar cu Harari. Este puțin probabil că fiecare agent israelian primește directive de activitate direct din partea guvernului, în fapt, se pare că singurul care l-a luat în serios pe Aviv a fost cineastul Steven Spielberg cu ocazia adunării de material pentru filmul în temă. Presupusa „listă de suprimări a Goldei Meir” se bazează pe supoziții, pornind de la rezultate și nu pe documente sau mărturii notabile: La două zile după masacrul din Munchen, Israelul
Operațiunea Mânia lui Dumnezeu () [Corola-website/Science/322246_a_323575]