11,545 matches
-
1969. Toate luările de cuvânt pe care le-am redat datează din primăvara anului 1968, deci cu câteva luni înainte de invadarea Cehoslovaciei de către trupele Pactului de la Varșovia și istoricul discurs „independentist” al lui N. Ceaușescu. Ele fotografiază destul de exact evoluția cinematografiei românești în raport cu propaganda în deceniul 7. Se pornește de la constatarea că filmele românești, cu prea puține excepții, nu au destui spectatori în țară și nu reușesc să pătrundă pe piața internațională. O piață concurențială s-a dezvoltat prin lărgirea apreciabilă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
vederea, dar rămâne subordonat scopului propagandistic. În finalul dezbaterii ia cuvântul tov. Nicolae Ceaușescu. De la bun început, secretarul general al PCR ține să marcheze caracterul „neîntâmplător” al alegerii subiectului cinema : După cum vedeți, comisia ideologică își începe activi tatea analizînd problemele cinematografiei romînești. Cred că nu este întîmplător acest lucru pentru că alegerea acestei teme a fost determinată, pe de o parte, de importanța pe care o are cinematografia, filmul, în educarea oamenilor societății noastre socialiste, iar pe de altă parte de unele
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
al alegerii subiectului cinema : După cum vedeți, comisia ideologică își începe activi tatea analizînd problemele cinematografiei romînești. Cred că nu este întîmplător acest lucru pentru că alegerea acestei teme a fost determinată, pe de o parte, de importanța pe care o are cinematografia, filmul, în educarea oamenilor societății noastre socialiste, iar pe de altă parte de unele neajunsuri care persistă în activitatea cinematografiei noas tre și care fac ca filmul să nu-și îndeplinească rolul, să nu corespundă cerințelor pe care oamenii societății
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
întîmplător acest lucru pentru că alegerea acestei teme a fost determinată, pe de o parte, de importanța pe care o are cinematografia, filmul, în educarea oamenilor societății noastre socialiste, iar pe de altă parte de unele neajunsuri care persistă în activitatea cinematografiei noas tre și care fac ca filmul să nu-și îndeplinească rolul, să nu corespundă cerințelor pe care oamenii societății noastre, partidul, le au. La aceasta s-a mai adăugat și faptul că și în orientarea spre importul de filme
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și în orientarea spre importul de filme străine, în ultima perioadă au apărut lucruri, care trebuie să spunem, că sînt pe drept criticate de opinia publică și care au făcut necesar ca în multiplele probleme ideologice să dăm întîietate problemei cinematografiei. După care urmează o constatare de bun-simț : Ascultînd pe tovarășii care au luat cuvîntul, citind și referatul prezentat de Comitetul de Artă, ne-am spus că de fapt aproape că dezbaterea nu și- ar mai avea rost, pentru că tovarășii sînt
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Comitetul de Artă, ne-am spus că de fapt aproape că dezbaterea nu și- ar mai avea rost, pentru că tovarășii sînt așa de clarificați de ceea ce ar trebui să fie cinematografia, încît nu știu de ce, și ce anume, a împiedicat cinematografia noastră să fie la un nivel foarte bun. Problema filmelor necorespunzătoare aduse din Occident N. Ceaușescu o rezolvă fără rest : Noi ne propunem, tovarăși, să luăm ceea ce este bun din întreaga cultură universală. Nu ne- am propus și nu ne
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de limpede, din ce s- a discutat și trasat în această ședință, că, în materie de cinema, înghețul începe în 1968, cu trei ani înainte de momentul oficial, tezele din iulie 1971. Din atitudinea față de fenomenul excepțional al noului val din cinematografia cehoslovacă se putea înțelege că stalinismul ceaușist n- are nici o tangență cu reformismul lui Alexander Dubček și că atitudinea lui Ceaușescu din august 1968 va fi doar oportunism politic personal, fără nimic „liberal” în ea. Studii de caz Setea (1961
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de altă parte, tot propaganda cinematografică promovează un proces invers : tinerii ingineri, medicii, profesorii să meargă în sate. Proletarizarea țărănimii și ruralizarea intelectualității sunt obiectivele a căror realizare asigură PCR o structură socială convenabilă politic. Ambele servite cu sârg de cinematografie. Când primăvara e fierbinte (1961) sau Balet de imagine pe margine Cu Viața nu iartă, Manole Marcus și Iulian Mihu fac prozeliți. Schema propagandistică filmată în Când primă‑ vara e fierbinte era deja clasică și atinsese un vârf de exploatare
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
idei, putem spune că Celebrul 702 reprezintă prima tentativă cinematografică, în acord cu politica vremii, de a ridica la un colț Cortina de Fier, acreditând posibila conviețuire între „lagărele” socialist și capitalist. Tudor (1963) sau Fanarioții Kremlinului Cu Tudor, în cinematografia românească se declanșează o operație politică propagandistică de proporții, pe termen mediu și lung, având ca scop înlocuirea internaționalismului comunist patronat de URSS cu național- comunismul autocefal, prin rescrierea pe ecran a istoriei naționale : Tudor, Dacii, Columna, Mihai Viteazul... Până prin
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
trupul atârnând ca o povară. Privirile însă îi zburau, nerăbdătoare, spre strălucirea cerească, în vreme ce în urechi i se stingea glasul preotului : — Primește, Doamne, sufletul robului tău, Apostol... Apostol... Apostol... Pădurea spânzuraților este, fără îndoială, unul dintre puținele filme mari ale cinematografiei românești. Dar, pliindu-se cerințelor de atunci ale propagandei regimului comunist, realizatorii au transformat romanul profund religios, creștin, dostoievskian, străbătut de fiorul credinței al lui Liviu Rebreanu într-o operă artistic valabilă, dar laică, despre patriotism, dragoste de oameni și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
etaj în etaj cu zgomot de lift, capătă o valoare geometrizant estetică în sine, dincolo de orice propagandă, așa cum se întâmplă în Greva lui Eisenstein, tot cu etaje și pasarele străbătute de călăreți militari în urmărirea greviștilor. După 16 ani de cinematografie realist socialistă pe modelul celei sovietice din anii ’30, redescoperim cu Lucian Pintilie „formalismul” de care fuseseră acuzați marii cineaști sovietici ai anilor ’20. Kuleșov spunea că dacă forma unui film realizat pe un scenariu cât se poate de corect
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
nu e corespunzătoare, atunci filmul e contrarevoluționar. Asta reușește Lucian Pintilie, după încercările ratate ale lui Manole Marcus și Iulian Mihu în Viața nu iartă sau Mircea Săucan în Când primăvara e fierbinte. După ce Stalin a decretat că important în cinematografie este scenariul, story- ul, verificabil de către culturnici, și nu felul în care se filmează, cineaștii cu vocație s-au aflat într-o adevărată cămașă de forță. Marcus, Mihu și Săucan aveau de luptat cu niște scenarii propagandistic ordinare, unul îndreptat
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ci ca să adâncească diegeza până la expunerea omenescului dincolo de propagandă. Cadrele lungi, prim-planurile, chiar gros-planul extrem, în secvența cablului metalic împletit al ascensorului care se derulează pe tambur, încarcă filmul cu un dramatism autentic. Deși pe generic este trecută orchestra cinematografiei, autoarea de-a lungul anilor a atâtor sublinieri pe cât de tautologice, pe atât de gălăgioase, în registru grav sau săltăreț, ale acțiunii din imagine, coloana sonoră a filmului este compusă doar din sunete - rare, discrete, obsedante. Sunete - nu cuvinte - sunt
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
1967) sau Șansa de a nu intra la facultate În 1966 suntem în plin „dezgheț”. Dornic să facă uitat, ba chiar să incrimineze regimul Dej, pe principiul „Ieri întunericul, azi lumina”, Ceaușescu pozează în comunist „luminat”, mimând deschiderea și toleranța. Cinematografiei, ca și literaturii, i se slăbește, cel puțin teoretic, lesa. Primul film de actualitate urbană, industrială, produs după preluarea puterii de către Ceaușescu este Diminețile unui băiat cuminte, în regia lui Andrei Blaier, pe scenariul lui Constantin Stoiciu. Pentru prima dată
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
tovarășe” îi spune lui Pelikán colonelul Virág (Floare). În anii ’80, filmul circula pe video- casete pirat în România cu mare succces „underground”. În Iugoslavia, în iulie 1969, Borba, ziar al Partidului Comunist, publica articolul-avertisment pentru cineaști „Valul negru în cinematografia noastră”. Organul atrage atenția asupra preferințelor tot mai pronunțate ale cinematografiei iugoslave pentru mizerie, disperare, depresie, violență, preocupări vicioase. Se deplânge „lipsa de obiecti vitate” și neglijarea „realizărilor luminoase” ale construcției socialiste. Ceea ce nu-l împiedică pe regizorul Dušan Makavejev
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
filmul circula pe video- casete pirat în România cu mare succces „underground”. În Iugoslavia, în iulie 1969, Borba, ziar al Partidului Comunist, publica articolul-avertisment pentru cineaști „Valul negru în cinematografia noastră”. Organul atrage atenția asupra preferințelor tot mai pronunțate ale cinematografiei iugoslave pentru mizerie, disperare, depresie, violență, preocupări vicioase. Se deplânge „lipsa de obiecti vitate” și neglijarea „realizărilor luminoase” ale construcției socialiste. Ceea ce nu-l împiedică pe regizorul Dušan Makavejev să realizeze în 1971 W.R. : Misterele organismului, pe care îl
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
inte lectualii încep să iasă din statutul dubios de pușcăriași sau pușcăriabili politici, iar România să se occidentalizeze căti nel, datorită circulației mai libere a indivizilor, informației și valorilor culturale. Filmul lui Pintilie este cea mai avansată încercare anti-sistem din cinematografia epocii comuniste în România. Totodată, este și cel mai aproape de sincronizarea cu evoluțiile socio- estetice din Vest, deziderat mereu neîmplinit al spațiului românesc, nu numai în perioada comunistă. Nu ar fi putut să apară decât în momentul 1970 - până în 1965
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
putut naște, după 1970 a fost interzis. În cariera cinematografică a lui Lucian Pintilie, ecraniza rea nuvelei lui Horia Pătrașcu a însemnat o ruptură. Filmul precedent, Duminică la ora 6, era un exemplu de ceea ce începuse să se întâmple în cinematografia românească odată cu Valurile Dunării (Liviu Ciulei, 1960) - în locul propagandizării obstinate a fiecărui centimetru de peliculă plătită cu banii poporului, fenomen specific anilor ’50, apare artisticizarea propagandei. Regizorul are la dispoziție un scenariu cu lupta comuniștilor în ilegalitate, demonstrativ, „educativ” și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
principiile comuniste devin un set de prefabricate verbale recitate mecanic de nomenclatură. De Marx sau Lenin nu mai pomenește nimeni, se citează doar din Ceaușescu. Puterea și Adevărul este filmul cu cea mai înaltă cotă de dezbatere politico- filosofică din cinematografia românească. Toate filmele propagandistice care mai apar după el, până în 1989, rămân la nivelul anecdotei. Nici un scenarist nu va atinge performanțele lui Titus Popovici în a rezolva situații dificile ideologic prin episoade încărcate artistic cu realitate umană. Stoian îl invită
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Cocea, Timotei Ursu, Mircea Veroiu, Mircea Moldovan s-au întâlnit la sediul CC al PCR, pe 7 octombrie 1980, cu conducerea superioară de partid. Exprimîndu-și recunoștința față de grija pe care condu cerea de partid o manifestă pentru dezvoltarea continuă a cinematografiei noastre, vorbitorii s- au referit la o serie de probleme specifice acestui domeniu de creație și au făcut propuneri concrete în vederea înlăturării unor deficiențe. 1. Principalele neajunsuri pe care le-au semnalat au vizat calitatea, nu întotdeauna corespunzătoare a unor
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
internațională, deoarece nu avem rela ții la festivale mari de filme, din străinătate, iar participarea noastră la festivalurile internaționale se limitează la trimi terea filmelor fără să fie însoțite de realizatori, participanții au propus : - Stabilirea unor contacte nemijlocite între reprezentanții cinematografiei romînești și cei din țările cu cinematografie dezvoltată. - Participarea într-o mai mare măsură la marile festivaluri și concursuri organizate peste hotare. - Înființarea unui festival național bienal al filmului artistic de lung și scurt metraj cu participare internațională. 7. O
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
festivale mari de filme, din străinătate, iar participarea noastră la festivalurile internaționale se limitează la trimi terea filmelor fără să fie însoțite de realizatori, participanții au propus : - Stabilirea unor contacte nemijlocite între reprezentanții cinematografiei romînești și cei din țările cu cinematografie dezvoltată. - Participarea într-o mai mare măsură la marile festivaluri și concursuri organizate peste hotare. - Înființarea unui festival național bienal al filmului artistic de lung și scurt metraj cu participare internațională. 7. O serie de critici exprimate de participanți au
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în ce privește conținutul ideologic și valoarea artistică a scenariilor, a filmelor [s.m.]. [...] - Menționez că unii dintre regizorii care au semnat memoriul (M. Daneliuc, St. Gulea și alții) cer ca scenariile să nu mai fie văzute la Secția Propagandă și Comisia de cinematografie a CCES. Consider că această propunere nu poate fi acceptată, realitatea arătînd în multe cazuri o slabă exigență a caselor de filme la promovarea scenariilor în producție. Scenariile trebuie văzute în termenele stabilite la : Secția Propagandă a CC al PCR
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
filme. Considerăm că o asemenea practică nu poate fi admisă. Proiectul planului tematic anual se elaborează sub conducerea CCES, pe baza propunerilor caselor de filme, cu consultarea ACIN, a organizațiilor obștești etc. Proiectul de plan se analizează în Comisia de cinematografie a CCES, apoi în plenara CCES, iar în final în Biroul Comisiei ideologice a CC al PCR. Considerăm sistemul bun și trebuie aplicat în continuare. [...] Notă Unele nemulțumiri apar la unii regizori (Daneliuc, Gulea, alții) pentru că nu se acceptă scenariile
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
un scenariu comunistoid, produce, după Când primăvara e fierbinte și Meandre (M. Săucan), Duminică la ora 6 (L. Pintilie), Canarul și viscolul (M. Marcus), Zidul (C. Vaeni), Să mori rănit din dragoste de viață (M. Veroiu), un ultim ecou în cinematografia sub dictatură. Mircea Daneliuc nu va mai realiza nici un film de actualitate realist, nici măcar după 1989, când primul său film în libertate este A unsprezecea poruncă, parabolic, metaforic, filosofic până la plictiseală. Totuși, el mai înregistrează o coliziune cu Secția Propagandă
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]