9,500 matches
-
de ani nu par să fi fost de ajuns pentru asemenea faptă. De aceea, domnule Stein, vorbiți degeaba, încercând să dobândiți cu un preț de nimic propria dumneavoastră demnitate și înjosind în fața acestor porci poporul căruia aveți cinstea, auziți, aveți cinstea să-i aparțineți. Aș vrea să vă fie rușine că eu, un rus, vă spun asta dumneavoastră, un evreu. Am rămas mut, ca și toți ceilalți. Și mi se pare că pentru prima dată, da, pentru prima dată în viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
zgomotul apei de la robinet, răzbăteau până la ei bodogănelile Mariei din bucătărie. Pop dădu din mână plictisit, făcând din ochi către Cristian: Mai pleci undeva? Dacă nu, adăugă el văzând că acesta clatină din cap, hai să cinstim un păhărel în cinstea lui ficioru-tău! Toma nu avea chef de pălinca lui Pop dar nici nu putea să-l refuze, trebuia să se comporte ca o gazdă bună. Hai, noroc! ridică bătrânul paharul. Să-ți trăiască băiatul și mie nepotul! Marie, vino și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
preotul îl scosese din apă și îl trecuse în brațele mamei, copilul se liniștise și adormise dus. Nu se trezise nici măcar când nașă-sa îl ștersese cu prosopul și îl înfășase. Apoi plecaseră cu toții la restaurant. Fusese o petrecere pe cinste și se întorseseră acasă abia în zori. Pop se pilise puțin, dar numai atât cât să devină mai guraliv decât de obicei și nu se dădea dus la culcare. Ținea morțiș să continue petrecerea în bucătărie împreună cu Toma. Măi ficior
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
al aceluiași an, În douăzeci și nouă, tata s-a Înscris la școala de geodezie, iar Cartea oferă și istoricul Înființării școlii de geodezie din Belgrad, cu discursul inaugural al directorului Stojković (care le ura viitorilor geometri să slujească cu cinste regele și patria, căci lor le revenea dificila misiune de a Însemna pe hartă noile granițe ale patriei noastre). Urma apoi un amalgam Între denumirile unor celebre bătălii cu nu mai puțin celebre Înfrîngeri din Primul Război Mondial - Kajmakčalan, Mojkovac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
cîntat Prohodul, descrierea coroanelor, lista celor care l-au Însoțit de la capelă, numărul lumînărilor aprinse pentru sufletul lui, textul ferparului din Politika. Discursul ținut de Nikola Bešević, vechiul lui coleg de la Direcția de cadastre („Tovarășul Djuro a slujit patria cu cinste atît Înainte de război, apoi În timpul ocupației, cît și după război, În perioada reconstrucției și refacerii patriei noastre distruse și Îndurerate“) a fost transcris În Întregime, căci indiferent de tonul arbitrar și de unele locuri comune sau retorisme, discursul lui Bešević
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
celor mai în vârstă, care, dacă n-au ajuns în stadiul de carte publicată, au neîndoielnicul merit de a fi servit ca sursă de informare și documentare pentru cei care au urmat. în rândul acestora se înscriu la loc de cinste învățătoarea Maria Păvăluță și Dumitru Arbureanu, care au întocmit o primă monografie a școlii din Lunca, folosind, pentru istoricul satului și însemnările mai vechi ale lui Ion Ciuchi din Fruntești care relatează despre vremea primilor bejenari în 1784. O lucrare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de lucru în locul Anei Postoi”. i) Examinarea elevilor din clasa a V-a la 9 iunie 1907, adresa Revizoratului, când examinarea elevilor era un eveniment, C) Dosar cu corespondența pe anul 1917. Aflăm un fapt foarte interesant: Serbarea școlară în cinstea Unirii Bucovinei cu România (28 noiembrie 1918) Program: - Tedeum la biserica satului; - O cuvântare; - Marș prin sat cu drapelul, intonând cântece patriotice. Participă toți sătenii. Se făcea educație patriotică atunci! Pentru o percepție reală a ce însemna frecvenții în anul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și universală, accesul la cărți, din biblioteca sătească, pe care, ca student, n-a avut posibilitatea să le vadă, să le ia în mână și să le citească. De regulă, acest aspect este trecut cu vederea sau se uită! Spre cinstea lui de doctor, pe unde va fi acum, în cartea lui de amintiri și însemnări zilnice, doctorul Pătrașcu ne spune cât de mult a citit din biblioteca comunală, din Lunca - Filipeni. Ca medică de circumscripție grea (așa era cotată Circumscripția
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cel care aduna banii). „Capra” era însoțită de muzică și umbla de la casă la casă; nu era primită peste tot. S-ar putea ca originile jocului caprei să se găsească în antichitatea grecoromană. La grecii vechi erau organizate jocuri în cinstea zeului Dionisos, la care participanții, îmbrăcați în piei de țap, cântau și dansau și, bineînțeles, consumau o mare cantitate de vin. Poporul trebuie să fi fost impresionat de „purtarea” caprei, ca animal neastâmpărat (Capra sare masa, iada sare casa!) care
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
erau zile speciale: Moșii de iarnă și Moșii de vară - era obligația morală și materială a gazdei de a-i hrăni pe toți cei care-i călcau pragul. Pentru familia de gospodari care primeau cât mai mulți hrămari era o cinste, erau căutați, erau cu vază în sat. Cei veniți la hram urau gazdelor sănătate și belșug, mulțumeau pentru masă și băutură și plecau mai departe, dacă-i țineau puterile. De hram, ziua se organiza horă pentru tineri, iar noaptea era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
García Lorca ori Salvador Dalí. Acolo, orice coate-goale se putea simți, pentru cîteva momente, o figură istorică, la prețul unei cafele cu lapte. Ia te uită, Sempere, a proclamat Barceló cînd l-a văzut intrînd pe tata. Cărui fapt datorăm cinstea? — Cinstea i-o datorați dumneavoastră, don Gustavo, fiului meu Daniel, care tocmai a făcut o descoperire. — Atunci luați loc lîngă noi, căci aceste efeméride trebuie să le celebrăm, a proclamat Barceló. — Efeméride? i-am șoptit tatei. — Barceló se exprimă numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Lorca ori Salvador Dalí. Acolo, orice coate-goale se putea simți, pentru cîteva momente, o figură istorică, la prețul unei cafele cu lapte. Ia te uită, Sempere, a proclamat Barceló cînd l-a văzut intrînd pe tata. Cărui fapt datorăm cinstea? — Cinstea i-o datorați dumneavoastră, don Gustavo, fiului meu Daniel, care tocmai a făcut o descoperire. — Atunci luați loc lîngă noi, căci aceste efeméride trebuie să le celebrăm, a proclamat Barceló. — Efeméride? i-am șoptit tatei. — Barceló se exprimă numai În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
ceremonios. În cîteva secunde, Bernarda se Înroși ca o sfeclă. — Vai, vă Înșelați, eu, doamnă... — Cel puțin marchiză, i-o reteză Fermín. Mi-oi fi dînd seama eu, care tot bat partea cea mai selectă a bulevardului Pearson. Îngăduiți-mi cinstea de a vă conduce pînă la secția aceasta a noastră de clasici pentru tineri și pentru copii unde, În mod providențial, observ că avem un compendiu cu cele mai bune producții ale lui Emilio Salgari, precum și epica narațiune a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
nici vreun interes să vă mai ascult. Individul dădu din cap, adoptînd o poză ostilă și mîniată. — Atunci o să dați de naiba. Presupun că sînteți la curent cu activitățile cetățeanului Federico Flaviá. — Don Federico e ceasornicarul cartierului, un om pe cinste, și tare mă Îndoiesc că-i un derbedeu. — Vorbeam de pederaști. Am aflat că păpușelul ăsta vă frecventează stabilimentul, presupun că pentru a cumpăra povestioare romantice și pornografie. — Și pot să vă Întreb ce vă pasă dumneavoastră? Drept unic răspuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
s.a., asigurări&reasigurări, nu se prezenta ca o călătorie pe o mare liniștită. La această tensiune profesională venise să se adauge insolita și îngrijorătoarea întrebare pe care le-o pusese responsabilul garajului când intraseră cu mașina, Domnii, de unde sunt. Comisarul, cinste lui și experienței sale în ale meseriei, bineînțeles că nu și-a pierdut cumpătul, Suntem de la providențial, răspunse el sec și imediat, încă și mai sec, Parcăm mașina unde trebuie, în spațiul care aparține firmei, prin urmare întrebarea dumitale, pe lângă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
să Își ridice capul. Omul Își răsuci gâtul cât putu, pentru a-l privi la rândul său, strigând de durere. Pe fața sa tumefiată, un ochi vânăt era Închis din pricina unei lovituri, Însă celălalt scânteia de viclenie. - Oh, messere, pe cinstea mea, sunt expus la această ocară numai pentru o quaestio irresoluta, o interpretare diferită, exclamă el pe un ton liniștit. - Pentru o dispută filosofică te-a legat șeful gărzilor de crucea asta? replică poetul uimit, slăbind strânsoarea. - Întocmai, messere. Văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
mulțime Îl strigase pe nume. Părea Îngrijorat, dar atitudinea sa circumspectă se risipi de Îndată de Îl recunoscu. - Poate că vei binevoi să schimbăm câteva vorbe pe drum, zise Dante, ajungându-l din urmă. - Messer Durante, pentru mine e o cinste să te cunosc. Deși Îmi imaginez de unde provine interesul domniei tale pentru umila mea persoană. Poate că, În alte Împrejurări, Învățătura ar fi fost subiectul nostru, iar nu violența și moartea. Bărbatul rostise aceste cuvinte Într-o toscană corectă, abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Ce vânt bun te aduce, priorule? Vii și dumneata În această biserică extraordinară ca să Îi mulțumești lui Dumnezeu? - Nu, mai puțin nobile sunt motivele pentru care am venit. Știam că te pot găsi aici. - Pe mine mă căutai? E o cinste să fiu obiectul atenției unui prior al Florenței. Lui Dante i se păru că distinge o nuanță ironică În tonul celuilalt, dar continuă. - Fac apel la știința dumitale În privința astrelor pentru o judecată asupra acestei figuri, zise el, scoțând din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
de lup pe care Îl purta pe coif, Înainte să Își Închidă instinctiv ochii. Fu salvat de un glas cunoscut. - Messer Durante, ai venit să asiști la lucrarea justiției? croncăni bargello, pe un ton ironic, reținând brațul soldatului. Îți face cinste: credincios datoriei până În ultimul ceas. Dar Îți puteai cruța forțele. Consiliul i-a ales deja pe succesori. Dante Își recăpătase stăpânirea de sine, chiar dacă inima Îi rămăsese cât un purice de emoție. Se ridică iute, scuturându-și hainele de praf
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
roșiatice, vârfurile degetelor de la mâini și de la picioare începuseră deja să i se înnegrească sub efectul înghețului. Despiaux îl înveli cu o pătură și îl ajută să meargă până înăuntru. Matziev i se alătură din nou lui Mierck. Băură în cinstea reușitei lor. Frigul îl dăduse gata pe micul breton. Despiaux nu reuși să-l facă să tacă. Îi dădu să bea ceva cald, dar celălalt nu reuși să înghită. Îl veghe mai mult decît îl păzi, toată noaptea. Nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
gata cina*... rostește Lear. Cele trei fete. Cum iubim? Ca sarea-n bucate, își amintește Maestrul de basm. Fetelor... ia să vedem din voi tustrele care/ Mai tare ne iubește? Goneril: ca lumina ochilor, ca văzduhul, ca puterea, libertatea și cinstea. Maestrul aude replica Loredanei: Cordelie, tu iubește fără vorbe! Și nu e Cordelia acolo, lângă el... Regan se leapădă de orice spre a rămâne doar cu bucuria/ Iubirii pentru înălțimea voastră. Și, în sfârșit, Cordelia: Nimic, stăpâne. De fapt, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
ia drept o glumă; jucau câine-roșu, douăzeci și unu și popa prostu’ de seara până dimineața, iar cu ocazia zilei de naștere a unui student l-au convins să cumpere suficientă șampanie pentru o sărbătorire plină de haz. Cel ce le făcuse cinste cu atâtea larghețe rămăsese treaz, iar Kerry și Amory l-au scăpat, accidental, făcându-l să se rostogolească pe două rânduri de scări, și l-au vizitat după aceea la infirmerie, rușinați și penitenți, toată săptămâna următoare. — Auzi, cine-s
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
toți s-au repezit să-l discute. Ideea exista În capetele tuturor - Într-o măsură mai mare sau mai mică - și nu era nevoie decât de o scânteie ca să explodeze. — Grozav! Pe cuvântul meu că va fi o distracție pe cinste! Cum se simt cei de la Cap and Gown? — De parcă i-ai fi lovit cu leuca. Nu mai termină cu discuțiile, certurile și Înjurăturile. Se enervează și devin când sentimentali, când brutali. Aceeași situație e În toate celelalte cluburi - am făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
unu cam bețivan care și-a făcut datorii la noi la MaxiBar și i-am zis să-mi aducă halterele ălea, că dac-a murit fi-su ce să mai facă cu ele, să bea și el de ele în cinstea lui. Dacă-l vezi pe fi-su pe-acolo pe sub pământ... lasă, că nu-l știi tu. Da. E bine. Mă tot gândesc la Contesa aia. Adică nu, să nu crezi că mi-am luat alt cățel sau ceva, oricum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
fi amuzat să ne revadă, chiar dacă mai burtoși, mai ridați și mai chelioși. Nu s-a putut pentru că foștii mei colegi mi-au cerut bani, iar unii dintre ei au făcut-o într-un fel care nici nu le face cinste, așa că am lăsat baltă proiectul. Cine știe, poate că este mai bine așa, căci a-i vedea loviți de vreme este una, iar a-i vedea cum s-au transformat în simpli meseriași este cu totul altceva. Parcă am povestit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]