3,274 matches
-
a fost construită în anul 1886 de către locuitori. Biserica a primit de la stat o suprafață de teren de 10 hectare pentru a se finanța. Serviciul religios era oficiat de către un preot 1093. La sfârșitul secolului al XIX-lea, localitatea Groapa Ciobanului avea 371 de locuințe, din care 46 de bordeie 1094. Populația comunei Ciobanu se cifra, la sfârșitul secolului al XIX-lea, la 1 618 locuitori, 1 616 dintre aceștia fiind români și 2 tătari. Astfel, în satul Ciobanul locuiau 1
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
localitatea Groapa Ciobanului avea 371 de locuințe, din care 46 de bordeie 1094. Populația comunei Ciobanu se cifra, la sfârșitul secolului al XIX-lea, la 1 618 locuitori, 1 616 dintre aceștia fiind români și 2 tătari. Astfel, în satul Ciobanul locuiau 1 481 de români, în timp ce în satul Cadi-Câșla locuiau 135 de români și doar 2 tătari 1095. Sediul primăriei comunei Groapa Ciobanului a fost construit în anul 1882 fiind situat în satul Ciobanul. Comuna Dăieni era situată pe malul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
-lea, la 1 618 locuitori, 1 616 dintre aceștia fiind români și 2 tătari. Astfel, în satul Ciobanul locuiau 1 481 de români, în timp ce în satul Cadi-Câșla locuiau 135 de români și doar 2 tătari 1095. Sediul primăriei comunei Groapa Ciobanului a fost construit în anul 1882 fiind situat în satul Ciobanul. Comuna Dăieni era situată pe malul lacului Băroiu, la 26 km nord de Hârșova și la 102 km N-V de Constanța, fiind formată dintr-un singur sat. Aceasta
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și 2 tătari. Astfel, în satul Ciobanul locuiau 1 481 de români, în timp ce în satul Cadi-Câșla locuiau 135 de români și doar 2 tătari 1095. Sediul primăriei comunei Groapa Ciobanului a fost construit în anul 1882 fiind situat în satul Ciobanul. Comuna Dăieni era situată pe malul lacului Băroiu, la 26 km nord de Hârșova și la 102 km N-V de Constanța, fiind formată dintr-un singur sat. Aceasta cuprindea satul Dăieni având 395 de case și 64 de bordeie
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
consilielor comunale a corespuns așteptărilor nostre"1193. Cu toate că "la comunele mici (...) nu era cu putință să se aplice atunci regulele legei nostre comunale, la comunele urbane tote, și la comunele creștine (mai cu seamă române) precum: Ostrov, Dăeni, Gârliciu, Gropa Ciobanului, Topal, Seimeni, Cochirleni, Rasova, organisațiunea comunală a fost în scurt timp asemen3ea aceleiași din restul țărei"1194. De altfel, "comunelor urbane li s-a dat pur și simplu organisațiunea comunelor urbane din restul țărei"1195. În privința organizării învățământului "peste trei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Murfatlar, Omurcea și Hasancea care "au edificiele gata, grație bunăvoinței lăudabile a locuitorilor lor și a stăruințelor meritorii a administratorului plășii"1267. În plasa Hârșova "edificiele de primărie sunt nuoi și în bună stare la: Topolog, Urumbei, Ostrov, Gârliciu, Gropa Ciobanului, Saraiu, Topalu. Frumosele localuri din: Gârliciu, Gropa Ciobanului, Saraiu, Topalu s-au construit anul trecut" fiind "construcțiuni ce pot servi de model veri în ce comună rurală"1268. În plasa Medgidia "comuna ce are cel mai mare venit este Rasova
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
grație bunăvoinței lăudabile a locuitorilor lor și a stăruințelor meritorii a administratorului plășii"1267. În plasa Hârșova "edificiele de primărie sunt nuoi și în bună stare la: Topolog, Urumbei, Ostrov, Gârliciu, Gropa Ciobanului, Saraiu, Topalu. Frumosele localuri din: Gârliciu, Gropa Ciobanului, Saraiu, Topalu s-au construit anul trecut" fiind "construcțiuni ce pot servi de model veri în ce comună rurală"1268. În plasa Medgidia "comuna ce are cel mai mare venit este Rasova". Bugetul acestei comunea avea "un escedent de 1
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1 560 de copii, 1 200 dintre aceștia fiind băieți și restul fete. În privința construcției de școli "avem (...) 19 edificie, construite de la începutul lui Ianuariu 1879, până astă-di (...) în comune române și anume la: Uurmbei, Ostrov, Dăeni, Gârliciu, Saraiu, Gropa Ciobanului, Hârșova, Topal (plasa Hârșova), Seimenii Mari, Seimenii Mici, Cochirleni, Rasova (plasa Megidie), Mârleanu, Beilic, Oltina, Satu Nou, Bugeac, Ostrov, Coslugea (plasa Silistra Nouă)"1287. Noile localuri de școală "sunt solide, frumose, încăpătore, corespundând în total necesităților școlei"1288. În aceste
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Mehmet 1456. Prefectul județului Constanța i-a numit în consiliul comunal pe domnii Abdul Megid și Ghepsi Abdulah. Primar al comunei Tatlageac a fost desemnat domnul Numan Bekir. În plasa Hârșova "s-au validat alegerile la următorele comune: Gârliciu, Groapa Ciobanului, Șiriu, Ghizdărești, Ostrov, Urumbei Topalu, Calfa Dăieni și Topolog"1457. În comuna Gârliciu au fost aleși consilieri comunali domnii: Gheorghe Grosu, Vasile Efrim, Toader Potlog, Ștefan Necula și Stan Știrbu 1458. Pentru completarea consiliului communal, Remus Opreanu, prefectul județului Constanța
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Ștefan Necula și Stan Știrbu 1458. Pentru completarea consiliului communal, Remus Opreanu, prefectul județului Constanța, i-a numit consilieri pe domnii Negoiță Popa și Tudorache Ion. Primar al comunei Gârliciu a fost numit domnul Ștefan Necula. Alegătorii din comuna Groapa Ciobanului i-au desemnat pentru a face parte din consiliul comunal pe domnii: Ion Antonescu, Neagu Holban, Tudor Călin, Vasile Cioran și Stan Țăranu 1459. Alături de aceștia, au fost numiți consilieri comunali domnii Ispal Dauzi și Ion Radu Cojocar. Primar al
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
desemnat pentru a face parte din consiliul comunal pe domnii: Ion Antonescu, Neagu Holban, Tudor Călin, Vasile Cioran și Stan Țăranu 1459. Alături de aceștia, au fost numiți consilieri comunali domnii Ispal Dauzi și Ion Radu Cojocar. Primar al comunei Groapa Ciobanului a fost numit domnul Neagu Holban. În comuna Șiriu au fost aleși consilieri comunali domnii: Mustafa Abil, Alim Ghenea, Bacaș Memet, Hagi Ibrahim Geamai și Muzdala Abil1460. În componența consiliului communal au fost numiți de către prefectul județului Constanța și domnii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
alți munți cu păduri de brad. Valea Suhăi e strâmtă, mai strâmtă decât valea Bistriței unde s-a întâmplat povestea cu caprele Irinucăi. Sortite a fi la fel de luminoase, amintirile lui Nicolae Labiș erau populate de întâmplările fabuloase ale muntelui: toamna ciobanii coborau în horă și se repezeau la femei, o fată se înecase în râul în ale cărui unde, de la fund, țâșneau săgeți argintii de pești; scufundat într-o știoalnă, copilul îi privea cu ochi deschiși sub apă. Tot el își
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
prin intermediul școlii, propaganda comunistă făcuse din Stalin o figură emblematică, un „eliberator”. În acest monstru copiii Labiș vedeau un soi de „bade” grijuliu (așa îi spunea sora cea mică, Dorina), în genul celui mai bun prieten al familiei care era ciobanul Gheorghe Panțâru din Poiana Mărului căruia poetul îi dedică versuri. ÎNCEPUTURI LITERARE Cum acasă nu puteau urma decât patru clase, copiii Labiș au fost aduși la liceul din Fălticeni. Primul sosit a fost Nelu. În toamna anului 1946 Eugen Labiș
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
mult decât în alte cazuri, vorbind despre opera lui Labiș, nu poate fi ignorată importanța satului natal, lucru mărturisit de el atât în poezie cât și în dedicațiile către părinți ori către prieteni de familie cum a fost Gheorghe Panțâru, ciobanul din Poiana Mărului. Despărțit de Pipirigul Neamțului prin muntele Hălăuca, satul Mălini se află nu departe de fostul „cordun” austriac, fără a face însă parte din Bucovina cum crede un biograf care la plasat pe Labiș în această provincie. Aflat
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
suita trec în revistă formațiile de tineret. S-a ridicat pavilionul național. Aici, „rândurile arcașilor străjeri au defilat prin fața Suveranului și a tânărului vlăstar regesc, Măria Sa Marele Voievod Mihai”. A urmat convoiul carelor alegorice, ce înfățișau, ,,turma cu stâna și ciobanii, plugul cu rodul spicelor, codrul cu Huțulii, bărbați și femei călări pe cai de munte”. Presa relata că mulțimea și-a mărturisit prin urale devotamentul față de rege, după care ,,arcășimea și-a împodobit înaltul oaspete cu brâul și buzduganul de
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
un asemenea ticălos. Nu! Subscriu din toată inima primului decret emis de Tine: "Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte!". Voi da curs întru totul imperativului testamentar formulat pe patul de moarte de către Mihnea Vodă cel Rău, adresat fiului său, Mircea Ciobanul, vis-à-vis de dușmanii lor: Să n'aibi milă! (Apud Odobescu) Și mai e ceva, Doamne, foarte important, care ține de însăși esența Legilor Tale: Cine aduce jertfă altor Dumnezei decât Domnului singur, să fie nimicit cu desăvârșire. (Exodul 22:20
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
jur. Am lăsat mașina lângă șosea și am urcat pe jos spre vârful unui deal apropiat. Ajuns sus, m-am întins în iarbă cu fața spre cer. Mă simțeam parcă alt om. Undeva, mai departe, păștea o turmă de oi, ciobanul cânta la fluier. Se auzea atât de bine, încât aveam senzația plăcută că îmi cântă la ureche. Mi-am amintit atunci de păstorii din antichitate, de Dafnis și Cloe, de vechea Eladă... Teodora pășea ușor, aluneca parcă. Matei vroia să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
sau de civilizație. Multe au intrat În graiul popular, rezultat al unei Îndelungate apropieri româno-otomane și al adoptării de către români a unor produse, tehnici, obiceiuri sau mode turcești (din secolul al XV-lea și până la Începutul secolului al XIX-lea). „Cioban“, „musafir“, „dușman“, „odaie“, „dușumea“, „tavan“, „dulap“, „chibrit“ sunt cuvinte de origine turcă. Și gastronomia românească se declină În bună măsură pe turcește, Începând cu felurile de mâncare considerate astăzi tipic românești: „ciorba“ și „sarmalele“. Terminologia premodernă din arhitectură și urbanism
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
se leagă de Bucur, nume de persoană cu o oarecare frecvență la români. Un Bucur va fi fost strămoșul autentic sau mitic al comunității rurale din care a evoluat mai târziu marele oraș. Legenda Îl pomenește ca fondator pe „Bucur ciobanul“ (În alte variante, pescar, boier sau negustor). Cu sau fără Bucur, cert este că inițial Bucureștiul a fost un sat, nimic mai mult, și și-a păstrat multă vreme Înfățișarea rurală. Pe malurile Dâmboviței Este un oraș de câmpie, situat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
așezată Într-o poziție dominantă, ci jos, În apropierea Dâmboviței, pe malul stâng; s-ar putea ca inițial să fi fost Înconjurată cu apă. Mai vechiului palat al lui țepeș i-a urmat o nouă construcție În vremea lui Mircea Ciobanul, pe la mijlocul secolului al XVI-lea, mărită și Înfrumusețată de alți domnitori, mai cu seamă de Constantin Brâncoveanu. Apoi, pe parcursul secolului al XVIII-lea, palatul s-a deteriorat și a căzut În ruină, ajungând adăpost pentru vagabonzii orașului. Alexandru Ipsilanti și-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
unei legende culese de Simeon Florea Marian <endnote id="(171, p. 450)"/>. Într-un studiu monografic din 1964 privind un alt motiv esențial al mitologiei populare românești, Miorița, Adrian Fochi enumeră pe „armean”, pe „țigan” și chiar pe „austrian” printre ciobanii străini care apar În diversele variante ale baladei populare <endnote id="(288, p. 232)"/>, dar nu și pe „jâdan”, dintr-o versiune culeasă În 1926 În ținutul Vrancei : „Iată, vine-n cale/ Trei turme de oi,/ Cu trei mândri feciori
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
continuă legenda -, el și urmașii lui ; aceștia pentru bani se mănâncă și se vând unii pe alții. Din neamul lui Iuda se trag iudeii, adică ovreii sau jidanii” <endnote id="(291, p. 161)"/>. Într-o altă legendă, culeasă din folclorul ciobanilor din Bucovina, Dumnezeu le-ar fi spus următoarele evreilor, la Începutul lumii : „Să Îndurați mult necaz și prigonire ; iar pentru aceasta eu am să las să curgă spre voi banii ca apele” <endnote id="(437)"/>. Similar, Într-un vechi text
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
neamțul - spre deosebire de evreu - poate fi, la fel de bine, agricultor („paur”, de la germ. Bauer = „țăran”) sau meșteșugar („faur”). Așa cum am văzut, imaginea evreului comerciant, cămătar sau cârciumar este tipică, pe când cea a evreului meseriaș este atipică. În schimb, imaginea evreului agricultor (sau cioban) este de neînchipuit. O veche zicală românească reflectă această percepție : „O să se Întâmple când s-or Întoarce ovreii de la seceră” <endnote id="(3, p. 51)"/> sau „când vor ieși jidanii la seceră” <endnote id="(39)"/>, adică niciodată. Ion Ghica a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Documente din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea atestă faptul că unii evrei (cum era, de pildă, Isac Sora, la 1765) țineau „cășării” la munte, pentru fabricarea cașcavalului. Ei Își procurau „brânza de oi și de vaci” de la ciobani, dându-le nu numai bani, dar și zahăr sau „colane de fir”. Într-un act din 1776 apare un evreu din Iași cu numele de Zalman Cașcaval, iar Într-un document de la sfârșitul secolului al XVIII-lea se vorbește despre
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreiesc Paster (de la „păstor”), care, conform unor comentatori, ar demonstra că unii evrei din regiune s-au ocupat de păstorit <endnote id="(839, p. 160)"/>. Într- adevăr, În anumite epoci și În anumite zone ale spațiului românesc, evreii au fost ciobani propriu-ziși. „Stânile evreiești În Maramureș, ca și În Bucovina sunt foarte numeroase și se Înmulțesc din ce În ce mai mult”, scria Tiberiu Morariu, care a cercetat În anii 1920 păstoritul practicat de evrei În această zonă, fenomen atestat de pe la jumătatea secolului al XIX
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]