2,405 matches
-
cu disperare. aflu, zi de zi, de la suferință, că-s viu. aflu, noapte de noapte, că trăiesc în pustiu. și asta e bine. mă îmbărbătează. îmi confirmă că n-am ajuns în zadar la amiază. în arenă, dumnezeu zdrăngăne din clopoței, costumat în arlechin. când a sosit, a spus c-o să facă doar câteva tumbe, c-o să stea puțin. cât să-i vedem și noi pe îngeri umblând pe sârmă. zburând la zidul morții. plutind la trapez, sărind de colo-colo prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
apar noaptea, în locuri retrase, în poieni, pe marginea iazurilor, în păduri, zboară din poiană în poiană, din livadă în livadă, cântând și dansând în horă, despletite, uneori goale, alteori în veșminte de zale ori în voaluri transparente și cu clopoței la picioare. Ele se aseamănă cu Si'La, diavolițe din folclorul arab, cu demonii sexuali feminini din mitologia indiană. Ielele sau Drăgaicele sau Sânzienele sau Șoimanele sunt zâne vesele, puse pe șotii, dornice să deruteze pe cei care vor să
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
casa-muzeu. Iar Draga și Damian - artiști plas- tici profesioniști - au prezentat oaspeților frumoasele lor creații. După obiceiul demult încetățenit în acel spațiu spiritual, a ur- mat tradiționalul spectacol cu specific de An Nou, prezentat de trupa satului: urși, capre, tobe, clopoței, personaje cu măști simbolice. În final, oaspeții au fost invitați să încingă o horă românească, îmbră- cați în costume naționale românești. La sfârșit, Petrică, ginerele, s-a dat și el în... spectacol, potolindu-ne setea - cam accentuată - cu admirabilul vin
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
stare halucinatorie, ci să-l provoace să reintre în dimensiunile realului schimbând coordonatele după care se ghidează. Se explică astfel răsturnările de perspectivă din Vis cu bufon, revenirile ironice: "Eu mă gândeam, bineînțeles, la moarte/ Când a intrat sunând din clopoței, pe rotile,/ Bufonul unui rege mort cu zile". Tema morții este surprinsă dintr-o perspectivă inedită, o prezentare burlescă punând sub semnul întrebării tratarea gravă din literatură, aducând sugestia că moartea poate să-și facă apariția și într-o lume
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pustiu, și fior./ Va fi poate odată, amor”)17), sau o dorință („Fereastra e-o poemă de plumb, și de scîntei.../ O zi de promoroacă în cameră pătrunde.../ Sirenele de muncă vibrează, plîngător;/ Orașul e-un ghețar de fum, de clopoței,/ Și de fior.../- Unde... unde?!”)18) Fiorul ca promisiune de dragoste. Despre iubire Ibrăileanu avea dreptate: „cel dintîi sentiment, pe care trebuie să-l căutăm în opera unui poet liric, este iubirea”1). O „problemă mare și eternă”, „causa causarum
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
apărut în 1600. În acest pamflet este atacat stilul baladei. Mai mult, relatarea lui Kemp poate fi considerată un exemplu timpuriu de jurnalism literar narativ. Kemp practica o formă veche de dans englezesc numită dansul Morris, în care dansatorul poartă clopoței la picioare. În urma unui pariu, Kemp a dansat timp de nouă zile de la Londra la Norwich (o dinstanță de mai mult de șaptezeci și cinci de mile în linie dreaptă), însoțit de un toboșar. Motivul pentru care a scris relatarea a fost
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
scriitorii de balade. La Kemp se poate observa încercarea de a evita excesele retorice atunci când își permite câteva aliterați elaborate și antiteze - influențe ale eufuismului: "eu, altfel numit Caualiero Kemp, maestrul dansatorilor Morris, primarul orașului Heighs și singurul care face clopoțeii să zornăie și cel mai bun dansator dintre Sion și muntele Surrey, am început să dansez cu voioșie de la drepții și onorabilii lorzi ai Londrei la dreptcredincioșii (și bogații) primari ai orașului Norwich" (5). Dar odată cu derularea firului narativ, Kemp
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
l-a făcut un mocofan slab: spunând că dacă ea ar fi încercat să danseze, ar fi străbătut o milă chiar cu prețul vieții. La aceste cuvinte, mulți au râs. Nu, spuse ea, dacă dansatorul îmi dă un șirag de clopoței, mă încumet să străbat o milă de una singură. M-am uitat la ea și am văzut veselie în ochii ei, îndrăzneală în vorbe și am văzut-o gata să-și ridice fusta roșiatică. I-am dat să-și prindă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
mă încumet să străbat o milă de una singură. M-am uitat la ea și am văzut veselie în ochii ei, îndrăzneală în vorbe și am văzut-o gata să-și ridice fusta roșiatică. I-am dat să-și prindă clopoțeii, pe care i-a luat veselă, i-a prins de picioarele ei scurte și groase și i-a făcut semn toboșarului cu o plecăciune lină să înceapă. Toboșarul a lovit iar eu am mers înainte cu a mea Lady Marian
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Începând să se jelească și căzându-i ca leșinată În brațe”, „zdrobită”, „revenindu-i deodată toată energia” , „cu energie crescândă”. Dandanache este foarte precis caracterizat prin didascalii: „vorbește peltic și sâsâit”, „aducându-și, În sfârșit, aminte”, „Dandanache face gestul cu clopoțeii”. Didascaliile ilustrează și atitudinile personajelor, În situații comice, care ilustrează indirect trăsăturile de caracter dominante. Discursul lui Farfuridi este sugestiv pentru imbecilitatea personajului, suplinit de parantezele autorului: „bea o sorbitură, apoi, reluându-și răsuflarea, rar ca și cum ar Începe o poveste
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
foto și video, care vor fi ulterior disponibile spre consultare pentru public. Teatrul Odeon la Paris (I) Lenjerie intimă à la Ionesco Pe o stradă îngustă cât o cutie de chibrituri, între o shaormerie al cărei vânzător sună dintr-un clopoțel dacă te postezi prea mult în față fără să cumperi nimic și un magazin de bijuterii, se află Théâtre de La Huchette, un spațiu cu 80 de locuri, cam de dimensiunea unui autobuz. Mihaela Michailov Pe o plăcuță de lângă intrare e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
te-a încondeiat în ciclul „Copii de pe natură” și anume în bucata „Electorale”... Omul era Iacob Negruzzi, cu care ai avut oarece discuții pe teme electorale, dar până la urmă ați devenit buni prieteni. Iată cam ce spune el: „ ... prezidentul sună Clopoțelul și-i îndeamnă toți tăcere să păzească, Căci Părintele Smântână acum vrea să le vorbească. <<Fraților!>> începe-acesta, mânecile suflecând Și potcapul ce-l apasă mai pe ceafă așezând; <<Fraților iubiți, eu știu desigur că voi gândiți ca mine Că-n
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
sintactică-tip, interjecțiile pot îndeplini, contextual, funcția 121 de: * subiect: Se aude cip-cirip.; * predicat verbal/ interjecțional: Hai cu noi!; Ploaia pic-pic pe pervaz.; * nume predicativ: Este vai de ei.; Sunetul așteptat de copii era clinc-clinc.; * atribut interjecțional: Sunetul clinc al clopoțelului era așteptat de toți copiii.; A mâncat o prăjitură yummy.; * complement direct: El a auzit deodată trosc în spatele lui.; * complement circumstanțial de mod: Mergea lipa-lipa ca să nu facă zgomot etc. În alte contexte, interjecțiile se constituie în substitute de propoziții
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
amplă legănare sacadată pare să-l aducă spre alte zări, împreună cu calul său. Un prodigios simbol războinic înaintează în fruntea regimentului; este catargul lung al unui steag, garnisit cu cozi de cal colorate în roz și bleu printre care strălucesc clopoței auriți. Infanteriștii cântă o arie veselă, regimentul se dezlănțuie în toată splendoarea sa. Manevra este atât de precisă, atât de ritmată, încât mă gândesc că asist din nou la un spectacol de divertisment organizat potrivit gustului unui șef de provincie-frontieră
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
parcheze pe terenul de sport, trecând prin curtea uneia dintre școli. Când a apărut Doamna Învățătoare de la clasa I, am recunoscut-o fără să o fi întâlnit vreodată: chipul clasic, blând și deschis, îmbrăcată într-un taior cuminte, cu un clopoțel de sticlă în mână ! M-a cucerit imediat, și și-a cucerit și puii pe care i-a luat lângă ea, precum Cloșca cu puii de aur. Au fost și oaspeți la deschidere ! Ne-au vorbit despre America și negrii
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
două locuri, cu tălpici lucioase... Îmi puneam un covor gros pe genunchi, să nu îngheț, și hălăduiam până adânc în pădure... Copacii aveau dantele de zăpadă înghețată... mă gândeam la Labiș... Era un aer pur de rai sub zero grade... Clopoțelul de la gâtul Lișcăi se auzea argintiu, fragmentat de frig în clinchete ascuțite, subțiri, voioase... Însoțit de o asistentă medicală, cred că Aristița, luam parte la efectuarea vaccinărilor obligatorii pentru copii... Intram din casă în casă, mai toate femeile aveau copii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
ca cineva să-l vadă, Îmi șoptește el, poznașul, Că l-a prins pe ,,ș’’ în coadă. Văd un ,,s’’ cu o codiță Ce a pus-o drept sub el. Ăsta-i ,,ș’’? O șopârliță; Șarpe-o fi c-un clopoțel? Știu că-i prins pe o șăpcuță, C-un șiret; și-un șoricel, Ce pândește-o pisicuță, Are ,,ș’’. E șmecher el? Găinușa-l are-n gușă; Șoimu-l știe; e-n păpușă Ori în șură, după ușă, Și la pește
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
în interiorul unor mici linii mai închise la culoare; roșul fragilor vine de la buzele lor, albastrul florilor de nu-mă-uita vine de la ochii lor, iar edelweissul este tăiat din catifeaua rochiei lor, țesută din zăpada munților. Și tot ele fac să sune clopoțeii ori de câte ori vine pe lume un copil. Odată, clopoțeii au sunat pentru regină; iar regina a găsit o prințesă fermecătoare. Însă micuța iubea prea mult Peleșul, îl chema adesea, iar Peleșul avenit și a luat-o. Nu s-a mai întors
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
roșul fragilor vine de la buzele lor, albastrul florilor de nu-mă-uita vine de la ochii lor, iar edelweissul este tăiat din catifeaua rochiei lor, țesută din zăpada munților. Și tot ele fac să sune clopoțeii ori de câte ori vine pe lume un copil. Odată, clopoțeii au sunat pentru regină; iar regina a găsit o prințesă fermecătoare. Însă micuța iubea prea mult Peleșul, îl chema adesea, iar Peleșul avenit și a luat-o. Nu s-a mai întors. "An cu an am așteptat de-atunci pe
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
frumos, a cimbru și a levănțică, a viorele și a primăvară. Nu le-am zărit însă, atât eram de cufundată în vorbă cu Peleșul. Ce mi-ai făcut copilașul, îl întrebai eu, și pentru ce nu mai vor să sune clopoțeii pentru mine?" Este aici tot amintirea copilului, prezentă și puternică după paisprezece ani ca-n prima zi. Peleșul îi spune unde este prințesa, în ce Paradis luminos de unde ea n-ar vrea s-o cheme înapoi, dac-ar avea puterea
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
povestea visului fantastic în care regina își revede fiica. Găsim aici o întreagă teogonie de zeițe roz, zâne, duhuri, un mișcător decor de feerie, o prăbușire în abis, viziuni tulburătoare, colorate, imense perspective de spații largi și înzăpezite, câmpuri de clopoței pe care zâna, cu părul precum razele aurorei, într-o rochie țesută din fire de păianjen, îi face să sune lovindu-i cu un fir de iarbă; trecători sălbatice și întunecate unde urlă furtuna și unde străjuiește un balaur; salturi
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
și vârstnici este sărbătorirea Anului Nou. Pregătirile încep încă de pe la jumătatea lunii noiembrie, când copiii de vârstă școlară și preșcolară și tinerii învățau sau chiar compuneau plugușoare, strângeau materialele necesare pentru confecționarea buhaiului, căluțului, caprei, cerbilor și a măștilor. în ce privește clopoțeii, erau luați de oi în Ajun. In seara respectivă, cu energia, dinamismul și drăgălășenia care îi caracterizează, cei mici încep imediat ce a trecut soarele de amiază, să ureze pe la vecini și pe la rudele cele mai apropiate, apoi pe ceilalți săteni
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu energia, dinamismul și drăgălășenia care îi caracterizează, cei mici încep imediat ce a trecut soarele de amiază, să ureze pe la vecini și pe la rudele cele mai apropiate, apoi pe ceilalți săteni de pe ulița lor cu puternice și repetate zornăituri de clopoței. Tradiționalul plugușor, datină rămasă de la strămoșii noștri, daci și romani este rostit din toate puterile: Aho, aho, copii și frați, Stați puțin și nu mânați, Lângă boi v-alăturați Și cuvântul miascultați Mâine anul se-noiește, Plugușorul se pornește Și începe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
corpul căluțului. La veșca din spate este prinsă coada calului făcută dintr-un fuior de cânepă sau chiar din părul tăiat din coada calului. Copiii joacă căluțul într-un ritm alert după un cântec anume, însoțit de clinchetul vesel al clopoțeilor legați la picioarele acestora. Jocul vioi, dinamic amintește de zburdatul, alergatul și tinerețea acestor animale. De asemenea, căluțul jucat de copii în seara de Anul Nou, simbolizează calul prieten de nădejde al omului din cele mai vechi timpuri, iar capra
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
văzu deloc... Seara vântul încetase, fulguia continuu cu fulgi mari ce cădeau alene, așternând un strat gros de zăpadă moale. În sat luminile se aprindeau rând pe rând, zarva creștea necontenit, câinii lătrau de zor la necunoscuții care, zornăind din clopoței, se apropiau voioși de ferestrele împodobite de sărbătoare. Glasurile vesele de copii, înfierbântate de iureșul urăturilor, răsunau pretutindeni, răzbeau până departe pe câmpia întinsă și pustie, albastră ca o mare liniștită după apusul soarelui. Doar la casa omului purtat fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]