4,982 matches
-
română”, fie, mai frecvent, la unii dintre ei. În anul 1899, ședințele s-au ținut la redacția ziarului „L’Indépendence roumaine”. Spre deosebire de Junimea, societatea nu a fost refractară noilor tendințe literare, acceptându-i ca membri pe Șt. Petică, N. D. Cocea, Gala Galaction, D. Anghel. În ansamblu, alături de alte grupări literare, această societate a contribuit la apariția sămănătorismului și a poporanismului. Cum reuniunile ei au fost frecventate de mai toți scriitorii vremii, A.l. și a.r. a ajutat la formarea
AMICII LITERATURII SI ARTEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285319_a_286648]
-
1958, 1985). Tot în versiunea sa au apărut în maghiară o serie de nuvele și romane din secolul al XX-lea (unele în mai multe ediții), printre care Îndrăzneala de Marin Preda (1960), Vinul de viață lungă de N. D. Cocea (1961), Jocul cu moartea (1964), Pădurea nebună (1968) și fragmente din Rădăcinile sunt amare (1961) de Zaharia Stancu, Divanul persian de M. Sadoveanu (1980). De numele lui A. se leagă traducerea integrală a cărții lui N. Bălcescu, Românii supt Mihai
ANDRÁS János (5.IV.1926. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285351_a_286680]
-
balade și cântece populare românești (1961) și o ediție de scrieri din opera lui M. Sadoveanu (1966). Traduceri: G. Coșbuc, A pásztorlány [Balade și idile], București, 1958 (în colaborare cu Jékely Zoltán); Marin Preda, Mérészség [Îndrăzneala], București, 1960; N. D. Cocea, Hosszú élet bora [Vinul de viață lungă], București, 1961; Zaharia Stancu, Zivatar, București, 1961, Játék a halállal [Jocul cu moartea], București, 1964, Bolond erdő [Pădurea nebună], București, 1968; Román népballadák és népdalok [Balade și cântece populare românești], București, 1961; A
ANDRÁS János (5.IV.1926. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285351_a_286680]
-
dăm câteva exemple, s-ar vedea că persoanele sunt aceleași și În Anglia, și În Franța, purtând când apelativul dandy, când Lion. Să nu existe o cât de mică diferență? Specialiștii spun că „lioneria” ar fi o altă vârstă, mai „coaptă”, a dandysmului, coincizând cu etapa În care, prin paginile - ce-i drept - ale unor francezi: Barbey d’Aurevilly și Baudelaire, fenomenul este ridicat la rang de pricipiu și teoretizat cu ardoare. Gentlemani și gentilomi tc "Gentlemani și gentilomi " În Anglia
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
cerea eticheta, această făptură ceremonioasă pentru care grandoarea era totul - o grandoare de teatru și de fațadă (acea honneur a lui Montesquieu) - ei bine, spre 43 de ani a simțit cum gândurile i se tulbură pentru un bărbat. Fructul era copt... O fecioară la 43 de ani! O fecioară În toate... Poate chiar În ce privește curiozitatea. Ce pasiune a trebuit să fie! Și Încă povestită de ea! Probabil, a fost o carte nemaiîntâlnită - și așa și este... pentru cunoscători. III Suntem Însă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
și mănâncă Heringi Sărați: se abțin de la orice altă hrană de natură animală, cu excepția, poate, datorată vreunei ciudate rămășițe inversate de simțământ Brahman, a animalelor care mor de moarte naturală. Subzistența lor universală o constituie rădăcina numită Cartof, dar numai coaptă la flacără și, În general, fără nici un fel de condimente sau mirodenii, cu excepția unui condiment necunoscut numit Limbă, al cărui sens am Încercat zadarnic să-l descâlcesc, deoarece alimentul Cartofi-cu-Limbă1 nu apare, cel puțin cu o descriere specifică și exactă
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
printr-un gest normal, ci pieziș, cu mâna Întoarsă (cu palma În sus). De asemenea, cernerea făinii se face pe dos, printr-o sită Întoarsă. În antiteză cu tehnicile uzuale de coacere a aluatului, pasta făcută cu mătrăgună nu este coaptă, ci lăsată crudă, să se acrească. Fetele merg goale și despletite, adică Într-o ipostază care sugerează sălbăticia, statutul „natural”, În antiteză cu hainele și Împletirea părului, adaosuri și operații prin excelență culturale, care plasează femeile Într-o ierarhie și
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
suprem al sacrificiului trebuia să se audă strigătul unei femei: el marca actul sângeros, imolarea animalului și risipirea sângelui pe altarul sacru. Apoi animalul sacrificat era jupuit și tăiat În bucăți: organele interne erau folosite pentru divinație; Împreună cu carnea, erau coapte pe focul altarului și consumate Într-un prânz comunitar. Oasele erau puse pe altar reconstituind forma animalului sacrificat. Apoi, erau arse pe focul sacru, fiind astfel oferite divinităților. Coarnele erau păstrate cu grijă, ca dovadă a sacrificiului. Pielea era vândută
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
D. atacă veleitarismul, critică moda în literatură, face o cronică a debuturilor, semnalând slăbiciunile scrierilor respective. Se intervine, de asemenea, în polemicile vremii în favoarea unor scriitori cunoscuți (G. Coșbuc, Radu Rosetti). Printre începătorii recenzați cu atenție se numără N. D. Cocea și Tudor Arghezi. Între scriitorii străini traduși, aleși din categoria umoriștilor la modă atunci, figurează G. Courteline și Alphonse Allais. R.Z.
DISTRACŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286795_a_288124]
-
ales prezentarea lui în antologia Din poezia noastră parnasiană a lui N. Davidescu determină o adevărată redescoperire a poetului. D. este inclus de „Vieața nouă” printre cele „cinci frumoase stele” de curând ivite (alături de Gr. Pișculescu - Gala Galaction, Nelly - N.D. Cocea, Iuliu Dragomirescu și Mihail Sadoveanu), dar Câteva strofe, cuprinzând juvenilă lirică erotică, nu se detașează în fapt de producția minoră a vremii. O anume acuratețe a versificării releva totuși travaliu, dovedit apoi și în traduceri din Leconte de Lisle, E.A.
DONNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286830_a_288159]
-
ci un creator care lărgește hotarele ficțiunii spre realitatea obiectivă. Tot în C.l., Alexandru Sahia își publică o bună parte din scrieri. Fragmente de roman oferă Mihai Sorbul (În ajunul expoziției) și I. Peltz (Discurs de radio). La fel, N.D. Cocea (Pentru un petec de negreață). Dintre colaboratori e de notat numele lui Stoian G. Tudor, al cărui roman, Hotel Maidan, este remarcat de Miron Radu Paraschivescu. Alți colaboratori: Paul Daniel, Bogdan Amaru, Carol Ardeleanu. Talentații critici de la C.l. se entuziasmau
CUVANTUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286618_a_287947]
-
Acesta este scopul pe care și-l propun redactorii, situându-se astfel în curentul de idei politice și literare ce își are izvorul în programul „Daciei literare” (1840). La D. colaborează cu articole diverse sau cu modeste scrieri literare Sofia Cocea, D. Pop Marțian, Gh. Tăutu, I. V. Adrian, B. P. Hasdeu, T. Lateș și A. Șendrea. Gazeta se citea și în Transilvania, de unde se primeau corespondențe semnate, ca măsură de precauție, cu inițiale. Într-o serie de cronici, V. A
DACIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286650_a_287979]
-
COCEA, Sofia (15.VI.1839, Fălticeni - 27.X.1861, Vaslui), publicistă și autoare de versuri. Fiică a unui administrator de moșie, C. își începe învățătura într-un pension din Iași, o continuă la Târgu Neamț și o termină, în vara anului
COCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286309_a_287638]
-
născută Coce, pref. Iulia A[ricescu], București, 1862. Traduceri: M-me de Genlis, Palmira și Flaminia sau Secretul, I-II, Iași, 1852; Al. Duval, Maria sau Mustrările de cuget a unei mame, Iași, 1852. Repere bibliografice: Iulia A.[ricescu], [Viața Sofiei Cocea], în Operile doamnei Sofia Chrisoscoleu, născută Coce, București, 1862; Radu Rosetti, Despre cenzura în Moldova, IV, București, 1907, 6-7, 45; Emilgar [Emil Gârleanu], Sofia Hrisoscoleu, „Arhiva”, 1902, 1-2; Profira C. Groholschi, O ziaristă româncă, Piatra Neamț, 1919; I. A. Bassarabescu, O
COCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286309_a_287638]
-
Profira C. Groholschi, O ziaristă româncă, Piatra Neamț, 1919; I. A. Bassarabescu, O scriitoare necunoscută din epoca Unirii Principatelor, București, 1940; J. Byck, O pamfletară acum o sută de ani, GL, 1958, 10; Cornea, Alecsandrescu - Eminescu, 60, 67-68; Paraschiva Câncea, Sofia Cocea (1839-1861), București, 1975; Dicț. lit. 1900, 196-197; Traian Nicola, Valori spirituale vasluiene, I, Vaslui, 2001, 232-235. R.Z.
COCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286309_a_287638]
-
, N.[icolae] D. (29.XI.1880, Bârlad - 1.II.1949, București), prozator și gazetar. De obârșie ardelenească, tatăl lui C., Dimitrie Cocea, ofițer de carieră, participă la Războiul de Independență și e avansat până la gradul de general. Brutal cu subordonații, cazon și în familie, era la antipodul soției sale, Cleopatra, fiică a moșierului Nicorescu, sensibilă și cultivată. Întâiul lor născut (va fi
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
patrulea, se retrăgea, de altfel, la Sighișoara, pentru a se dedica total literaturii. Câteva lucrări epice (Hilarie Sfântul, O zi cât veacul, Vin barbarii...) rămân totuși în stare de proiect. În schimb, pentru Teatrul Nostru, condus de fiica sa, Dina Cocea, traduce Seara cea mare de Leopold Kampf, apoi Nebuna tinerețe de John Bouwlet, Amfitrion 38 de Jean Giraudoux, Scadența dragostei de M. Duran, Călătoria cea mare de Sutton Vane. Pe aceeași scenă are loc în decembrie 1943 premiera Canaliei. După
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
rămâne incomplet realizat ca romancier. Temperament polemic, pamfletar incisiv și cronicar pasionat al societății românești, de-a lungul sfertului de veac ce urmează răscoalelor și cu care se începe un nou capitol al istoriei noastre contemporane, d-l N. D. Cocea a surprins de două ori pe lectorii și martorii vieții noastre literare: în locul unor icoane tulburi și a unui mediu realist, o imagină aproape legendară, a unor vremi de poetică patriarhalitate, cu oameni înțelepți chiar dacă au trecut prin iadurile juniei
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
Călătoria cea mare, [București, 1946]; Will Durant, Voltaire, București, [1946], Spinoza, București, 1946; N. Ostrovski, Așa s-a călit oțelul, București, 1947; Jean Giraudoux, Amphitrion 38, București, 1970. Repere bibliografice: Vasile Savel, Contimporanii, Arad, 1920, 25-30; I. Vinea, N. D. Cocea, CN, 1923, 44; Tudor Arghezi, N. D. Cocea, „Bilete de papagal”, 1929, 308; Constantinescu, Scrieri, II, 298-308; Perpessicius, Opere, V, 87-91, VI, 172-176, VII, 125-127; Ovidiu Papadima, N. D. Cocea, „Fecior de slugă”, „Calendarul”, 1932, 306; C. Panaitescu, Un roman
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
București, [1946], Spinoza, București, 1946; N. Ostrovski, Așa s-a călit oțelul, București, 1947; Jean Giraudoux, Amphitrion 38, București, 1970. Repere bibliografice: Vasile Savel, Contimporanii, Arad, 1920, 25-30; I. Vinea, N. D. Cocea, CN, 1923, 44; Tudor Arghezi, N. D. Cocea, „Bilete de papagal”, 1929, 308; Constantinescu, Scrieri, II, 298-308; Perpessicius, Opere, V, 87-91, VI, 172-176, VII, 125-127; Ovidiu Papadima, N. D. Cocea, „Fecior de slugă”, „Calendarul”, 1932, 306; C. Panaitescu, Un roman al lui N.D. Cocea, FCL, 1933, 610; Octav
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
Vasile Savel, Contimporanii, Arad, 1920, 25-30; I. Vinea, N. D. Cocea, CN, 1923, 44; Tudor Arghezi, N. D. Cocea, „Bilete de papagal”, 1929, 308; Constantinescu, Scrieri, II, 298-308; Perpessicius, Opere, V, 87-91, VI, 172-176, VII, 125-127; Ovidiu Papadima, N. D. Cocea, „Fecior de slugă”, „Calendarul”, 1932, 306; C. Panaitescu, Un roman al lui N.D. Cocea, FCL, 1933, 610; Octav Șuluțiu, Cronica literară, „Axa”, 1933, 13; Sebastian, Eseuri, 302-305; Romulus Demetreanu, Pe marginea câtorva romane, PLI, 1934, 1; M. Sevastos, „Pentr-un
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
Tudor Arghezi, N. D. Cocea, „Bilete de papagal”, 1929, 308; Constantinescu, Scrieri, II, 298-308; Perpessicius, Opere, V, 87-91, VI, 172-176, VII, 125-127; Ovidiu Papadima, N. D. Cocea, „Fecior de slugă”, „Calendarul”, 1932, 306; C. Panaitescu, Un roman al lui N.D. Cocea, FCL, 1933, 610; Octav Șuluțiu, Cronica literară, „Axa”, 1933, 13; Sebastian, Eseuri, 302-305; Romulus Demetreanu, Pe marginea câtorva romane, PLI, 1934, 1; M. Sevastos, „Pentr-un petec de negreață”, ALA, 1934, 715; G. Călinescu, „Nea Nae”, 1935, 750; C. Gerota
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
610; Octav Șuluțiu, Cronica literară, „Axa”, 1933, 13; Sebastian, Eseuri, 302-305; Romulus Demetreanu, Pe marginea câtorva romane, PLI, 1934, 1; M. Sevastos, „Pentr-un petec de negreață”, ALA, 1934, 715; G. Călinescu, „Nea Nae”, 1935, 750; C. Gerota, N. D. Cocea, CL, 1934, 6, 1935, 3-5; Ieronim Șerbu, N. D. Cocea, „Nea Nae”, VL, 1935, 169; Al. A. Philippide, „Nea Nae”, CLI, 1935, 23; Petru Manolescu, „Nea Nae” de N. D. Cocea, „Azi”, 1935, 2; Ovidiu Papadima, „Nea Nae” de N.
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
302-305; Romulus Demetreanu, Pe marginea câtorva romane, PLI, 1934, 1; M. Sevastos, „Pentr-un petec de negreață”, ALA, 1934, 715; G. Călinescu, „Nea Nae”, 1935, 750; C. Gerota, N. D. Cocea, CL, 1934, 6, 1935, 3-5; Ieronim Șerbu, N. D. Cocea, „Nea Nae”, VL, 1935, 169; Al. A. Philippide, „Nea Nae”, CLI, 1935, 23; Petru Manolescu, „Nea Nae” de N. D. Cocea, „Azi”, 1935, 2; Ovidiu Papadima, „Nea Nae” de N. D. Cocea, G, 1936, 6; Călinescu, Ist. lit. (1982), 919
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]
-
Călinescu, „Nea Nae”, 1935, 750; C. Gerota, N. D. Cocea, CL, 1934, 6, 1935, 3-5; Ieronim Șerbu, N. D. Cocea, „Nea Nae”, VL, 1935, 169; Al. A. Philippide, „Nea Nae”, CLI, 1935, 23; Petru Manolescu, „Nea Nae” de N. D. Cocea, „Azi”, 1935, 2; Ovidiu Papadima, „Nea Nae” de N. D. Cocea, G, 1936, 6; Călinescu, Ist. lit. (1982), 919; Petru Manoliu, „Canalia”, comedie tragică în 3 acte de N. D. Cocea, TIL, 1944, 2387; Eugen Campus, Un maestru al pamfletului
COCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]