3,215 matches
-
catagrafiile întocmite periodic timp de o jumătate de veac, dar și de alte categorii de izvoare, dispunem de informații destul de clare privitoare la evoluția demografică a satelor Belcești, Ulmi și Poleni, precum și la apariția pe moșia Belcești a odăilor Arama, Coarnele Caprei, Dorna, Glodurile, Huc și Praguri, în incinta cărora s-au format ulterior satele Arama, Coarnele Caprei, Focuri și Munteni. Cea mai însemnată creștere numerică a populației a avut-o satul Belcești, datorată, nu atât sporului demografic, ci - așa cum am
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
dispunem de informații destul de clare privitoare la evoluția demografică a satelor Belcești, Ulmi și Poleni, precum și la apariția pe moșia Belcești a odăilor Arama, Coarnele Caprei, Dorna, Glodurile, Huc și Praguri, în incinta cărora s-au format ulterior satele Arama, Coarnele Caprei, Focuri și Munteni. Cea mai însemnată creștere numerică a populației a avut-o satul Belcești, datorată, nu atât sporului demografic, ci - așa cum am mai amintit - mai ales emigrației interne, prin stabilirea pe moșia Belcești, începând din ultimele decenii ale
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
la numai 17 ani de la întocmirea recensământului fiscal din 1803, populația satului Belcești s-a dublat, dacă avem în vedere că pe lângă cei 177 lăcuitori birnici se mai aflau pe moșie 5 slugi și 15 oameni fără bir în odaia Coarnele Caprei 10. Numele unora dintre aceștia: Iacob zăt Nechita Cazac, Gheorghe Cazacu, Gligori Cazacu, Mihai Cerchez, Mihai Grecu, Ilie Rusul, Ivan Rusul, Pavăl Rusul, Ion Tătaru, Ion Ungurean, Leonti Ungureanul, Matei Ungureanul, Simion Ungureanu, Ion Ungurenaș, Vasile Cazaciuc, Dănilă Marciuc
EVOLUȚII DEMOGRAFICE ÎN ZONA BELCEŞTI ÎN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
prezența celui răstignit și înviat. Mielul este mielul simbolic despre care vorbește profetul Isaia, mielul pascal care merge la moarte fără glas și care se jertfește de bună voie pentru noi; de asemenea mielul cel rănit din Apocalips cu șapte coarne și șapte ochi care deschide car‑ tea cu cele șapte peceți. Leul simbolizează tribul lui Iuda din care provine Cristos prin David: leul este simbolul puterii, în contrast cu mielul care este simbolul blândeții și al neprihănirii. Întâlnim în catacombe și alte
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
prezențe formidabile; în fața lui, admirația este amestecată cu o uimire care parcă te înfiorează și te determină să simți geniul, euforia geniului. Trebuie menționat faptul că Michelangelo îl înfățișează pe Moise, ilus‑ trând textul Vulgatei, care spune că acesta avea coarne, după întâlnirea cu Dumnezeu; iar în textul ebraic se spune că fața lui strălucea. 4.2.4. Cupola Bazilicii Sfântul Petru Există o dimensiune grandioasă în tot ce a înălțat, în tot ce și‑a imaginat acest artist. Cupola Bazilicii
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
din roman, străinul, provensalul, care nu se poate adapta mentalității celor din jur: ”La început nu-l putuseră suferi pentru că era muncitor, pentru că tăia cu fierăstrăul și trăgea lemnul la rândea, în loc să lucreze pământul. După aceea, când luase plugul de coarne, îl învinuiseră că venise să mănânce pâinea altora, într-un ținut care nu era al lui”. Bărbatul ajunge să fie eliminat din lumea aceasta a țăranilor, devenind un străin până și pentru soția sa. Alungat de pe pământul său, determinat să
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
Dumnezeu arhiereilor și sufleteștilor iconomi. Însă una alteia este potrivnică... Aceastași necuviință urmează dacă sau împăratul va îndrăzni a intra în Sfântul Altar, sau arhiereul a împărăți și a încinge sabia. Precum o a pățit aceasta Uriașul cel cu două coarne al Romei, papa, zic... Amestecare neamestecată și grozăvie streină! Vadă dar însuși că se află călcător al Apostolescului acestuia Canon și caterisirii se supune vrând a le avea pe amândouă; și stăpânirea Romanicească, și ocârmuirea Ieraticească". 14 Cf. Jacques Maritain
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
detaliilor nesemnificative, prin siguranța cu care „materializează” noțiunea de sculptură. Lucrările lui în piatră nu prezintă etape de asimilări, de clarificări în vederea unei maturizări profesionale, întrucât acelea s-au petrecut altundeva, în tehnica mixtă a împielițărilor improvizate din blană, câlți, coarne de animal, zdrențe, boabe de fasole etc. Translația de la astfel de materiale către gresia (de altfel fărâmicioasă) în care s-a afirmat spectaculos, ca sculptor, s-a datorat mai mult firii sale puse pe șotii, decât veleităților artistice. Cu toate
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
existenți în limbă (fibroame). - Că tiparul Ø - e, fără a avea forța lui Ø - uri, continuă a fi activ în limbă, ne-o dovedește și posibilitatea încă funcțională de a diferenția lexical perechi de omonime parțiale. Astfel, alături de foarte vechile coarne - cornuri, coate - coturi sau de mai recentele neologice arce - arcuri, complexe - complexuri, se creează, sub ochii noștri, noi perechi de omonime parțiale, precum: activuri ["grup de activiști"] - *active ["bunuri"], mobiluri ["obiective"] - *mobile ["telefoane"], în care termenul diferențiator, mai recent, este
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
feminine, din momentul fecundării ovulului și până la expulzarea În afară, Împreună cu Învelitorile fetale. Gestația la cățelele lup durează 9 săptămâni, adică 61 de zile, cu variații În plus de 3-5 zile. În timpul gestației apar unele modificări la nivelul uterului și coarnelor uterine, care cresc În volum și greutate, vasele sangvine devin flexuoase și cu calibru mărit, se accelerează respirația din cauza nevoii crescute de oxigen și a presiunii uterului asupra diafragmei. Treptat se produc modificări evidente la nivelul bazinului și al membrelor
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de sortimentele de struguri de masă, de producerea vinului șampanizat și a propus înființarea școlii de viticultură (Gh. Ionescu Sisești, 1955; A Vasiliu, 1967). În monografiile sale "Agricultura română" pentru județul Mehedinți (1868) sunt prezentate foarte sumar soiurile Braghină, Bășicată, Coarnă albă, Coarnă neagră, Coarnă roșie, Fetița, Gordina etc. Pentru județul Putna, în 1869 în lucrarea "Agricultura română", menționează soiurile Galbenă, Plăvaie, Grasă, Creață, Neagră-Vârtoasă, Verdea, Fetească sau Păsărească și Tămâioasă. Multe din aceste soiuri se întâlnesc și astăzi la nivel
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de struguri de masă, de producerea vinului șampanizat și a propus înființarea școlii de viticultură (Gh. Ionescu Sisești, 1955; A Vasiliu, 1967). În monografiile sale "Agricultura română" pentru județul Mehedinți (1868) sunt prezentate foarte sumar soiurile Braghină, Bășicată, Coarnă albă, Coarnă neagră, Coarnă roșie, Fetița, Gordina etc. Pentru județul Putna, în 1869 în lucrarea "Agricultura română", menționează soiurile Galbenă, Plăvaie, Grasă, Creață, Neagră-Vârtoasă, Verdea, Fetească sau Păsărească și Tămâioasă. Multe din aceste soiuri se întâlnesc și astăzi la nivel local, în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de masă, de producerea vinului șampanizat și a propus înființarea școlii de viticultură (Gh. Ionescu Sisești, 1955; A Vasiliu, 1967). În monografiile sale "Agricultura română" pentru județul Mehedinți (1868) sunt prezentate foarte sumar soiurile Braghină, Bășicată, Coarnă albă, Coarnă neagră, Coarnă roșie, Fetița, Gordina etc. Pentru județul Putna, în 1869 în lucrarea "Agricultura română", menționează soiurile Galbenă, Plăvaie, Grasă, Creață, Neagră-Vârtoasă, Verdea, Fetească sau Păsărească și Tămâioasă. Multe din aceste soiuri se întâlnesc și astăzi la nivel local, în colecții ampelografice
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Loiusiana și Clinton). Studiile ampelografice din această perioadă sunt relativ puține, dar foarte multe dintre ele au o reală valoare științifică. Chiar în anul apariției filoxerei, N.R. Danielescu, publică un studiu referitor la cele mai productive soiuri românești și anume Coarnă neagră, Coarnă albă, Razachie roșie, Bășicată, Gordin, Mischet, Negru moale, Negru vârtos, Tămâioasă etc. În anul 1896, se editează "Revista viticolă și horticolă", care începând cu anul 1900 se va numi "Revista viticolă, horticolă și agricolă" și care funcționează până în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Clinton). Studiile ampelografice din această perioadă sunt relativ puține, dar foarte multe dintre ele au o reală valoare științifică. Chiar în anul apariției filoxerei, N.R. Danielescu, publică un studiu referitor la cele mai productive soiuri românești și anume Coarnă neagră, Coarnă albă, Razachie roșie, Bășicată, Gordin, Mischet, Negru moale, Negru vârtos, Tămâioasă etc. În anul 1896, se editează "Revista viticolă și horticolă", care începând cu anul 1900 se va numi "Revista viticolă, horticolă și agricolă" și care funcționează până în anul 1915
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
În anul 1896, G. Mîntulescu, publică un studiu comparativ al soiurilor din podgoria Odobești, făcând referiri și la conținutul în zaharuri. Tot în același an, V.D. Gheorghiu publică o monografie asupra principalelor soiuri din podgoria Huși (Zghihară, Busuioacă, Plăvaie, Frâncușă, Coarnă neagră și Tămâioasă) concluzionând că predomină Zghihara vedere bătută și Bălaia sau Plăvaia). De asemenea, I. Dodun des Perriers descrie un număr de șase soiuri din zona Muscelului (Gordan negru, Gordan alb, Bășicată, Braghină și Ovis). În anul 1897, Dobre
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
71, iar la Drăgășani, P. Baniță obține clona Drăgășani 57 prin selecția populației soiului Berlandieri x Riparia Teleki 8B. În domeniul ameliorării soiurilor aparținând speciei Vitis vinifera au fost create și omologate soiuri noi pentru struguri de masă cum sunt: Coarnă neagră selecționată (1969), Muscat timpuriu de București (1969), Roz românesc (1969) de către Gh. Constantinescu și Elena Negreanu, Select (1970), Triumf (1970), Chasselas de Băneasa (1978) de către V. Dvornic, Victoria (1978), de către Victoria Lepădatu, Cetățuia, Timpuriu de Cluj (1978) de către Șt.
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
denumiri în colecțiile ampelografice, sau se poate întâmpla ca același nume să definească diferite soiuri (omonime). De exemplu: soiul româneasc Fetească albă se întâlnește sub mai multe sinonime: Păsărească în Moldova, Leancă în Ardeal sau Leönyka pentru maghiarii din Transilvania; Coarnă albă se întâlnește sub numele de Copăceană, Corniță (Muntenia), Coniciola bianca (Italia), Cornichon blanc (Franța) sau Puhliakovschi (Rusia); Tămâioasă românească: Tămâioasă de Moldova, Busuioacă de Moldova, Tămâioasă de Drăgășani (România), Muscat blanc de Frontignan, Muscat de Lunel, Muscat blanc a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
7.) definește gradul de lobare al limbului foliar și se stabilește odată cu forma limbului frunzei. În funcție de numărul de lobi frunza de viță de vie poate fi: întreagă (nota 1 - soi de referință Mourvedre), trilobată (nota 2 - soiuri de referință Cadarcă, Coarnă neagră), pentalobată (nota 3 - soi de referință Chasselas blanc), septalobată (nota 4 - soi de referință Müller Thurgau), multilobată (nota 5 - soi de referință Chasselas cioutat) . În cadrul soiurilor de viță de vie aparținând speciei Vitis vinifera, există un polimorfism foarte accentuat
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
axelor dar îndepărtat de axa 1 (cadranul I). Factorul 2 a fost definit cu preponderență de soiul Fetească regală (4,8553) și Grasă de Cotnari (3,0362) în sens pozitiv, iar în sens negativ de soiurile Berbecel (-4,5634) și Coarnă albă (-4,4306). Poziția lor este excentrică într-un sens și în altul, iar forma frunzelor este diferită: orbiculară la Coarnă albă, tronconică la Berbecel, orbicular reniformă la soiul Fetească regală și orbicular cuneiformă la Grasă de Cotnari. Cea mai
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și Grasă de Cotnari (3,0362) în sens pozitiv, iar în sens negativ de soiurile Berbecel (-4,5634) și Coarnă albă (-4,4306). Poziția lor este excentrică într-un sens și în altul, iar forma frunzelor este diferită: orbiculară la Coarnă albă, tronconică la Berbecel, orbicular reniformă la soiul Fetească regală și orbicular cuneiformă la Grasă de Cotnari. Cea mai mică contribuție la definirea factorului 2 a avut-o soiul Tămâioasă românească (-0,4545) el fiind situat în apropierea originii axelor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
despre originea lor s-au putut verifica ipotezele deja cunoscute ale înrudirii dintre soiurile: Fetească albă - Fetească regală - Grasă de Cotnari; Tămâioasă românească - Busuioacă de Bohotin și Galbenă de Odobești - Zghihară de Huși - Bătută neagră. Afost infirmată înrudirea dintre soiurile Coarnă albă și Coarnă neagră, ca făcând parte din același sortogrup (Liliana Rotaru, 1999). În cel de al doilea caz (electroforeză prin plăci) analiza izoenzimelor s-a realizat în cadrul unor soiuri ce au fost grupate după sinonimii sau apartenența la același
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
s-au putut verifica ipotezele deja cunoscute ale înrudirii dintre soiurile: Fetească albă - Fetească regală - Grasă de Cotnari; Tămâioasă românească - Busuioacă de Bohotin și Galbenă de Odobești - Zghihară de Huși - Bătută neagră. Afost infirmată înrudirea dintre soiurile Coarnă albă și Coarnă neagră, ca făcând parte din același sortogrup (Liliana Rotaru, 1999). În cel de al doilea caz (electroforeză prin plăci) analiza izoenzimelor s-a realizat în cadrul unor soiuri ce au fost grupate după sinonimii sau apartenența la același sortogrup. Zimogramele rezultate
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
doilea caz (electroforeză prin plăci) analiza izoenzimelor s-a realizat în cadrul unor soiuri ce au fost grupate după sinonimii sau apartenența la același sortogrup. Zimogramele rezultate confirmă faptul că soiul Alb românesc este sinonim al soiului Alb de Belgorod, soiul Coarnă roșie poate fi considerat ca sinonim al soiului Țâța caprei neagră, în timp ce soiurile Ceauș alb și Ceauș roz aparțin aceluiași sortogrup, prezentând un polimorfism izoenzimatc foarte scăzut, de unde concluzia că probabil cele două soiuri au origine genetică comună sau unul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
înflorească și, pe același deal, unde apăreau toamna florile mov-lila, iar vara fragii, mai era un corn... un copac cu flori galbene, primul care pulsa a viață după ce se ducea iarna. Toamna făcea niște fructe roșii, dulci acrișoare... se numesc coarne. Îmi mai plăcea culesul florilor de tei, când o grămadă de vise își luau zborul în timp ce eram cățărată în copac, vise întrerupte doar de către vreo albină ce venea prea aproape, că era plin de ele și de zumzetul lor, sau
Portocalele roșii de Sicilia by Rodica Dinulescu () [Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]