13,334 matches
-
persoane (între 10 și 20) pentru a identifica dificultățile apărute. Între ele putem aminti de întrebările care necesită mai multă claritate, termenii dificil de înțeles, răspunsurile neechilibrate prin faptul că unele alternative sunt alese de către toți respondenții etc. Metoda interviului cognitiv sau a protocolului gândirii cu voce tare, presupune administrarea chestionarului unui număr mic de subiecți (între 5 și 10) care sunt rugați să gândească cu voce tare, verbalizând tot ce le trece în minte în procesul decizional, de alegere a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
situațională presupune achiziționarea de cunoștințe și deprinderi în contexte care să reflecte modul în care vor fi ele folosite în situații reale de viață (Brown et al. 1988). Un exemplu de învățare situațională asemănătoare uceniciei meșteșugărești, este cel al uceniciei cognitive (McLellan, 1994, apud. Lankard, 1995). Aceasta facilitează învățarea într-un anumit domeniu de activitate în care i se dă posibilitatea individului să achiziționeze, dezvolte și utilizeze abilitățile sale cognitive - ceea ce înseamnă că activitățile respective se vor derula chiar în mediul
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
exemplu de învățare situațională asemănătoare uceniciei meșteșugărești, este cel al uceniciei cognitive (McLellan, 1994, apud. Lankard, 1995). Aceasta facilitează învățarea într-un anumit domeniu de activitate în care i se dă posibilitatea individului să achiziționeze, dezvolte și utilizeze abilitățile sale cognitive - ceea ce înseamnă că activitățile respective se vor derula chiar în mediul de lucru. Cunoașterea este văzută ca un produs al persoanei și al situației. Cele două modalități de învățare la locul de muncă subliniază modificarea comportamentală apărută ca rezultat al
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ceea ce impune luarea în considerare a caracteristicilor acestora (Bogathy, 2002). Procesul de învățare/formare în cazul persoanei adulte nu presupune doar o adăugare la ceea ce aceasta știe deja, ci este vorba, de fapt, despre o restructurare a cunoștințelor sau modelelor cognitive și comportamentale în momentul în care acestea devin ineficiente într-o anumită situație. Eficiența unui proces atât de complex și care ocupă un loc central în cadrul comportamentului uman, este direct influențată de diferențele individuale ce caracterizează fiecare actor în parte
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
lucru este esențial: atâta timp cât persoana nu are încredere nu numai că poate face față situației de învățare, dar și că această situație conduce la satisfacerea propriilor nevoi, nivelul motivațional nu poate fi menținut la cote cât mai înalte. Între stilul cognitiv și stilul de învățare există o strânsă interdependență și intercondiționare. Dacă primul se referă la o manieră personală de achiziționare și procesare a informației, fiind o trăsătură mai stabilă, cel de al doilea cuprinde nu numai stilul cognitiv ci și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Între stilul cognitiv și stilul de învățare există o strânsă interdependență și intercondiționare. Dacă primul se referă la o manieră personală de achiziționare și procesare a informației, fiind o trăsătură mai stabilă, cel de al doilea cuprinde nu numai stilul cognitiv ci și preferința pentru anumite situații de învățare. Odată cu înaintarea în vârstă, stilul de învățare dobândește o anumită consistență și continuitate în promovare, dar se modifică semnificația scopurilor și valorilor individuale, ca urmare a tranzițiilor, evenimentelor și crizelor existențiale cu
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
dobândește o anumită consistență și continuitate în promovare, dar se modifică semnificația scopurilor și valorilor individuale, ca urmare a tranzițiilor, evenimentelor și crizelor existențiale cu care se confruntă persoana. Cele două variabile se manifestă atât în preferința derulării de strategii cognitive, cât și în răspunsul la diferite conținuturi de învățare și metode de predare. Dacă stilul agreat de persoană este în concordanță cu materialele supuse spre analiză, aceasta va învăța mai repede și mai bine decât persoana al cărei stil este
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
coroborează modelele anterioare cu procedurile de validare la construct (Pitariu, 2000). Anii 1980 au marcat un moment crucial în elaborarea modelelor de evaluare a performanțelor datorită lui Landy și Farr care au construit un model - modelul Landy-Farr - ce accentuează procesele cognitive ale evaluatorului, fără a neglija implicarea variabilelor situaționale în procesul de evaluare. În anul 1995, modelul descris de Murphy și Cleveland a extins explicarea mecanismelor de apreciere a performanțelor de la dimensiunile cognitive la cele sociale, tratând problema aprecierii performanțelor ca
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
construit un model - modelul Landy-Farr - ce accentuează procesele cognitive ale evaluatorului, fără a neglija implicarea variabilelor situaționale în procesul de evaluare. În anul 1995, modelul descris de Murphy și Cleveland a extins explicarea mecanismelor de apreciere a performanțelor de la dimensiunile cognitive la cele sociale, tratând problema aprecierii performanțelor ca un proces comunicațional și social (ibidem). Vom prezenta în continuare ultimele două modele de evaluare a performanțelor pentru a surprinde cadrul general al evaluării dar și particularitățile individuale din evaluare. Modelul conceptual
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
între judecăți (engl. judgments) ce reprezintă evaluări particulare și evaluări (engl. ratings) ce semnifică afirmații publice despre performanța unei persoane care a fost supusă procesului de evaluare (ibidem). Pitariu (2000) menționează că cercetările recente au ajuns la concluzia că schema cognitivă a evaluatorului este aceea care influențează procesul de apreciere, indiferent de nivelul de cunoaștere al postului pentru care se face evaluarea persoanelor sau de cerințele organizaționale. Aceste concluzii susțin ideea că judecățile sunt independente de contextul în care se face
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
incorecte) este mai utilă, spune Feldman (1986) (apud Pitariu, 2000). Modelul elaborat de Murphy și Cleveland (1995) accentuează rolul variabilelor contextuale în aprecierea performanțelor în detrimentul evaluărilor individuale. Totuși, o problemă la fel de importantă a aprecierii performanțelor o reprezintă și descifrarea mecanismelor cognitive care apar în momentul judecării unei persoane de către alta. Modelul Landy - Farr (1983) de evaluare a performanțelor consideră că „activitatea de evaluare reprezintă un anumit tip de activitate cognitivă care implică operații ale gândirii, memoriei, reprezentărilor, stereotipuri etc.” (Pitariu, 2000
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
problemă la fel de importantă a aprecierii performanțelor o reprezintă și descifrarea mecanismelor cognitive care apar în momentul judecării unei persoane de către alta. Modelul Landy - Farr (1983) de evaluare a performanțelor consideră că „activitatea de evaluare reprezintă un anumit tip de activitate cognitivă care implică operații ale gândirii, memoriei, reprezentărilor, stereotipuri etc.” (Pitariu, 2000). Figura 7.2.1.2. Modelul Landy-Farr de evaluare a performanțelor (Landy, Farr, 1983) Acest model cuprinde mai multe procese. În primul rând și cel mai important, vizează procesele
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
care implică operații ale gândirii, memoriei, reprezentărilor, stereotipuri etc.” (Pitariu, 2000). Figura 7.2.1.2. Modelul Landy-Farr de evaluare a performanțelor (Landy, Farr, 1983) Acest model cuprinde mai multe procese. În primul rând și cel mai important, vizează procesele cognitive ale evaluatorului: observarea performanțelor angajatului evaluat, stocarea acestor observații, reactualizarea și judecarea acestor informații. Cercetarea empirică a stilului cognitiv al evaluatorului (Nathan și Lord, 1983; Cardy și Kehoe, 1984; Lord, 1985) memoriei (Philips, 1984; Murphy și alții, 1985) și a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
evaluare a performanțelor (Landy, Farr, 1983) Acest model cuprinde mai multe procese. În primul rând și cel mai important, vizează procesele cognitive ale evaluatorului: observarea performanțelor angajatului evaluat, stocarea acestor observații, reactualizarea și judecarea acestor informații. Cercetarea empirică a stilului cognitiv al evaluatorului (Nathan și Lord, 1983; Cardy și Kehoe, 1984; Lord, 1985) memoriei (Philips, 1984; Murphy și alții, 1985) și a inferențelor cognitive (Nathan și Alexander, 1985) susțin importanța proceselor cognitive ale evaluatorului în sistemul general de evaluare a performanțelor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
evaluatorului: observarea performanțelor angajatului evaluat, stocarea acestor observații, reactualizarea și judecarea acestor informații. Cercetarea empirică a stilului cognitiv al evaluatorului (Nathan și Lord, 1983; Cardy și Kehoe, 1984; Lord, 1985) memoriei (Philips, 1984; Murphy și alții, 1985) și a inferențelor cognitive (Nathan și Alexander, 1985) susțin importanța proceselor cognitive ale evaluatorului în sistemul general de evaluare a performanțelor. Un al doilea proces este reprezentat de diferitele proceduri administrative pe care organizația le folosește pentru a evalua performanțele. Aceste proceduri se referă
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
reactualizarea și judecarea acestor informații. Cercetarea empirică a stilului cognitiv al evaluatorului (Nathan și Lord, 1983; Cardy și Kehoe, 1984; Lord, 1985) memoriei (Philips, 1984; Murphy și alții, 1985) și a inferențelor cognitive (Nathan și Alexander, 1985) susțin importanța proceselor cognitive ale evaluatorului în sistemul general de evaluare a performanțelor. Un al doilea proces este reprezentat de diferitele proceduri administrative pe care organizația le folosește pentru a evalua performanțele. Aceste proceduri se referă la dezvoltarea scalelor de evaluare, la instrumentele folosite
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
pentru care se generează aprecieri ale performanței. Evaluările care sunt realizate pentru scopuri de cercetare tind să fie mai severe decât acelea care urmăresc luarea unor decizii administrative (McIntyre și alții, 1984), iar scopul și rezultatul evaluării servește drept funcție cognitivă pe lângă cea de motivare (Williams și alții, 1985) Landy și Farr au realizat o aprofundare a aspectelor cognitive ale modelului procesual de evaluare a performanțelor și au propus modelul componentelor cognitive ale evaluării. Acest model elaborat de Landy și Farr
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
mai severe decât acelea care urmăresc luarea unor decizii administrative (McIntyre și alții, 1984), iar scopul și rezultatul evaluării servește drept funcție cognitivă pe lângă cea de motivare (Williams și alții, 1985) Landy și Farr au realizat o aprofundare a aspectelor cognitive ale modelului procesual de evaluare a performanțelor și au propus modelul componentelor cognitive ale evaluării. Acest model elaborat de Landy și Farr (1983) include două procese cognitive semnificative, și anume: procesul de „observație-stocare” și procesul de „regăsire-apreciere” (vezi figura 7
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
1984), iar scopul și rezultatul evaluării servește drept funcție cognitivă pe lângă cea de motivare (Williams și alții, 1985) Landy și Farr au realizat o aprofundare a aspectelor cognitive ale modelului procesual de evaluare a performanțelor și au propus modelul componentelor cognitive ale evaluării. Acest model elaborat de Landy și Farr (1983) include două procese cognitive semnificative, și anume: procesul de „observație-stocare” și procesul de „regăsire-apreciere” (vezi figura 7.2.1.3). Figura 7.2.1.3 Componente cognitive în evaluare (după
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Williams și alții, 1985) Landy și Farr au realizat o aprofundare a aspectelor cognitive ale modelului procesual de evaluare a performanțelor și au propus modelul componentelor cognitive ale evaluării. Acest model elaborat de Landy și Farr (1983) include două procese cognitive semnificative, și anume: procesul de „observație-stocare” și procesul de „regăsire-apreciere” (vezi figura 7.2.1.3). Figura 7.2.1.3 Componente cognitive în evaluare (după Pitariu, 2000) Principalele componente cognitive ale evaluării sunt: observația și achiziția de informații, clasificarea
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
propus modelul componentelor cognitive ale evaluării. Acest model elaborat de Landy și Farr (1983) include două procese cognitive semnificative, și anume: procesul de „observație-stocare” și procesul de „regăsire-apreciere” (vezi figura 7.2.1.3). Figura 7.2.1.3 Componente cognitive în evaluare (după Pitariu, 2000) Principalele componente cognitive ale evaluării sunt: observația și achiziția de informații, clasificarea și stocarea informațiilor și reactualizarea informațiilor stocate (Pitariu, 2000). Putem constata că observația și achiziția de informații sunt operații cognitive complexe, fără a
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
elaborat de Landy și Farr (1983) include două procese cognitive semnificative, și anume: procesul de „observație-stocare” și procesul de „regăsire-apreciere” (vezi figura 7.2.1.3). Figura 7.2.1.3 Componente cognitive în evaluare (după Pitariu, 2000) Principalele componente cognitive ale evaluării sunt: observația și achiziția de informații, clasificarea și stocarea informațiilor și reactualizarea informațiilor stocate (Pitariu, 2000). Putem constata că observația și achiziția de informații sunt operații cognitive complexe, fără a fi necesară trecerea în revistă a diverselor teorii
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
1.3 Componente cognitive în evaluare (după Pitariu, 2000) Principalele componente cognitive ale evaluării sunt: observația și achiziția de informații, clasificarea și stocarea informațiilor și reactualizarea informațiilor stocate (Pitariu, 2000). Putem constata că observația și achiziția de informații sunt operații cognitive complexe, fără a fi necesară trecerea în revistă a diverselor teorii ale procesării informațiilor. Operațiile de organizare a percepțiilor, sistematizare a stimulilor, memorare și judecată joacă un rol crucial în activitatea de evaluare corectă a performanțelor. De exemplu, un supervizor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
femeie va primi o evaluare care este situată sub evaluările colegilor bărbați și peste evaluările colegilor femei, în cazul evaluării performanțelor la nivelul grupului. Desigur că acest proces nu este atât de simplu ca în exemplul anterior, însă tipul operației cognitive caracterizează evaluarea performanțelor. Cercetarea aspectelor cognitive și a implicațiilor acestora în procesele de evaluare a performanțelor s-a concentrat pe câteva teme: dinamica memoriei pe termen scurt și lung, rolul codificării în reactualizare, utilizarea judecăților euristice („obișnuințe” cognitive folosite pentru
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
este situată sub evaluările colegilor bărbați și peste evaluările colegilor femei, în cazul evaluării performanțelor la nivelul grupului. Desigur că acest proces nu este atât de simplu ca în exemplul anterior, însă tipul operației cognitive caracterizează evaluarea performanțelor. Cercetarea aspectelor cognitive și a implicațiilor acestora în procesele de evaluare a performanțelor s-a concentrat pe câteva teme: dinamica memoriei pe termen scurt și lung, rolul codificării în reactualizare, utilizarea judecăților euristice („obișnuințe” cognitive folosite pentru procesarea informațiilor complexe) și rolul atribuirilor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]