2,048 matches
-
mode“ gestionate prin accesul la informație de calitate livrată, dacă se poate, și via cotidiane etc.Ă. Mihai Pop precizează că „facilitățile fiscale și accesul la informație sunt bune dacă ai colecționari“, astfel, înainte de a se „crea o comunitate“ de colecționari, ar trebui să existe colecționarii „și asta nu se poate face din afară, de către stat, ci doar prin voință proprie. Fără convingere și cultură nu poți colecționa cu adevărat chiar dacă ai bani“, insistă acesta, dând exemplul unui colecționar italian, întâlnit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
informație de calitate livrată, dacă se poate, și via cotidiane etc.Ă. Mihai Pop precizează că „facilitățile fiscale și accesul la informație sunt bune dacă ai colecționari“, astfel, înainte de a se „crea o comunitate“ de colecționari, ar trebui să existe colecționarii „și asta nu se poate face din afară, de către stat, ci doar prin voință proprie. Fără convingere și cultură nu poți colecționa cu adevărat chiar dacă ai bani“, insistă acesta, dând exemplul unui colecționar italian, întâlnit la NY, „care pe lângă tradiția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
comunitate“ de colecționari, ar trebui să existe colecționarii „și asta nu se poate face din afară, de către stat, ci doar prin voință proprie. Fără convingere și cultură nu poți colecționa cu adevărat chiar dacă ai bani“, insistă acesta, dând exemplul unui colecționar italian, întâlnit la NY, „care pe lângă tradiția de familie de-a colecționa a urmat un curs de istoria artei ca să-și structureze interesul și și-a luat, în plus, un adviser. Trebuie investit și timp, nu doar bani“, încheie Mihai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
1910), „Prometeu” (1911), „Domnișoara Pogany” (serie 19121933), „Primul pas” (1913), lucrări ce marchează aplecarea spre valorile artelor arhaice. Lucrările sale i-au adus o imensă popularitate, acesta fiind cunoscut și foarte apreciat mai ales în Franța, România și în Statele Unite, colecționarii fiind interesați pentru a-și procura creațiile artistului român, iar revistele și criticii publicând nenumărate studii și articole cu laude. În 1913 expune simultan la Salon des Independants în Paris și la the Armory Show în New York. Recunoașterea sa pe
A doua oară unu by Viziteu Diana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92957]
-
veghease târziu. Ca un hol, pe vîr-ful șosetelor de lână - din cauza gutei - se dusese din nou în birou și scosese dintr-un sertar un prețios și autentic exemplar de Cor-dova, cu gravuri prohibite chiar subt regență. Doctorul Rim, muzicant și colecționar, era răsplătit de pasiunea lui pentru artă. O aventură amoroasă, urmată de încercare de sinucidere, dusese pe Mika-Le într-un spital. Acolo descoperise că infirmiera Sia era vara ei bună și profitase de împrejurare. Ursuza de Sia se arătase bucuroasă
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
Sir John Barbirolli (Imperialul beethovenian, înregistrat în 1959 și republicat pe discul compact de compania Dutton, în 1999Ă, Sir Adrian Boult, Joseph Krips, Antal Dorati ș.a.m.d. Îmi fac iluzii că din arhivele radio sau, poate, de la vreunul din colecționarii timpului va apărea și unul din concertele lui Mândru Katz radiodifuzate; poate chiar recitalul lui de la primul Festival „George Enescu“... VOI N-AȚI ÎNTREBAT fără zahăr V| R|SPUNDE O chestiune de etică BOBI Există riscul ca voi să citiți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
renumitul artist Jos Smit vorbește despre tristețe și despre fericire BALI, 19 ianuarie 1957 - A avut expoziții de mare succes În Sumatra și În iubitul său Bandung, iar În momentul de față reputația lui atinge culmile. Se zice că printre colecționarii tablourilor sale se numără până și președintele, dar cariera mult-apreciatului artist Jos Smit n-ar fi Început niciodată dacă nu venea În Indonezia. Stabilit acum În Bali, el este convins că și-a găsit patria spirituală. „Cred că e pentru
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
data aceasta, e vorba de goticul târziu, printre ele și Ispitirea Sfântului Anton de Hieronymus Bosch: el, printre fiare umanizate. Este aproape un ritual festiv, din momentul în care lipiciul începe să țâșnească din tubul galben... Pe vremea aceea, mulți colecționari vor fi fumat peste măsură din cauză că erau iremediabil ahtiați de artă. Eu însă am devenit beneficiarul tuturor acelor fumători pentru care bonurile valorice nu aveau nici o valoare. Din ce în ce mai multe poze, colecționate, obținute prin schimburi și lipite în album, reprezentau avuția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
într-un teanc. Este în mod evident pe cale să-și extindă cunoștințele artistice bazate pe reproducerile colecționate din cutiile de țigări. Fără să ridice ochii, pune deoparte volumul dedicat lui Max Klinger pentru a deschide imediat un altul. În vreme ce adultul colecționar de amănunte copiază mai degrabă într-o doară prețuri de pe piață și cotații la bursă din secțiunea comercială a Avanpostului - mătasea de Bemberg neschimbată, comerțul de cereale cu tendință crescătoare - înainte să se lase înspăimântat pentru a nu știu câta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
căruțe cu cai, între ele femei bătrâne și adolescenți care trag sau împing cărucioare supraîncărcate. Pe cufere și boccele șed copii care vor să-și salveze păpușile. Un bătrân trage un căruț în care doi miei vor să supraviețuiască războiului. Colecționarul de imagini vede mai mult decât poate să rețină. În timpul unei pauze, din nou în retragere, sunt în urma unei fete care - în privința asta sunt sigur - se numește Susanne și s-a refugiat cu bunica ei din Breslau. Acum, fata îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de țigări, în jur de cincizeci de piuneze lucind argintii, ale căror capete erau împodobite cu reproducerea fidelă a unor buncăre cocoșate. Fapt confirmat de o inscripție ștanțată sub buncărul miniatural: pusesem mâna pe amintiri din Westwall, obiecte îndrăgite de colecționarii dinainte de război. Buncărele adevărate le cunoșteam doar din filme. În timpul copilăriei mele, fixarea graniței de vest a Reich-ului cu baraje de tancuri dispuse adânc, în trepte, și buncăre de orice mărime fusese, pentru jurnalul săptămânal, un permanent prilej de reportaje
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de timpuriu am fost un bun dansator. La festivitățile burgheze pe Zinglers Höhe ori în salonul pavoazat cu ghirlande al grădinii-restaurant Kleinhammerpark, atât de îndrăgit în Langfuhr, am fost prezent înainte și după începutul războiului nu numai ca spectator și colecționar de detalii pentru ceea ce aveam să aștern mai târziu pe hârtie. De îndată ce mic-burghezii din acea suburbie, în civil sau în uniforme brun-căcănii, se distrau unii cu alții și unii împotriva altora, am învățat, condus de mirese însingurate de soldați, dansul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Morandi. Eram destul de tineri și de obraznici ca să întrebăm de casa acestuia din Bologna și să ne ducem peste el neanunțați. Ne-au întâmpinat surorile maestrului. Deoarece Anna vorbea destul de fluent italienește și a știut să pomenească și numele unui colecționar de artă pe nume Floresheim, o cunoștință de-a uneia dintre mătușile ei, considerat colecționar de tablouri de Morandi, iar pe deasupra, când am fost întrebați, am putut da asigurări că nu suntem „americani“, cele două doamne aeriene ne-au deschis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
să ne ducem peste el neanunțați. Ne-au întâmpinat surorile maestrului. Deoarece Anna vorbea destul de fluent italienește și a știut să pomenească și numele unui colecționar de artă pe nume Floresheim, o cunoștință de-a uneia dintre mătușile ei, considerat colecționar de tablouri de Morandi, iar pe deasupra, când am fost întrebați, am putut da asigurări că nu suntem „americani“, cele două doamne aeriene ne-au deschis drumul spre atelierul maestrului. Acesta nu avea însă de arătat decât pânze goale, întinse pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Renașterei libertine, multe ale tor-turei moderne de a ,,exprima". Mai toate își vădeau valoarea în reproducerea de mare artă grafică și în numele, necunoscut vulgului, al artistului, totuși celebru în cercul restrâns al amatorilor de postume prețioase. Subt forma asta de colecționar și diletant apăruse doctorul întîi lui Mini, pe când nu-1 cunoștea decât din refrenul "Rim" al bunei Lina. Pe atunci nu-i mutase catedra la București. își anunțase de o vacanță sosirea și o telegramă desperată prevenise pe Lina că a
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Musa, mai puțin sângeros, a lăsat-o să-și lepede singură straiele albastre, închise până sub bărbie. Sub ochiul lui, care o cerceta cu o atenție netulburată de prea multă dorință, Omalissan a înțeles că se află în puterea unui colecționar, interesat mai mult de trupul mortului căruia-i aparținuse ea înainte decât de al ei, de rangul care-o făcea prețioasă ca un giuvaier, de noutatea pletelor ei deschise la culoare și a pielii nemușcate de vânt, sigur, dar nu
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
că s-a hrănit din frământările vârstei de formare, pe care le decantează într-o meditație ordonatoare și reculeasă. Al doilea roman este mai baroc, el mărturisește gustul autorului pentru extravaganță și simțul lui estetic ascuțit. Un arhivar pensionat, devenit colecționar de curiozități, inventariază cufărul obținut de la personajul breughelian Rebis. Achiziționează apoi stranii prototipuri de perpetuum mobile care aduseseră ruina unei familii burgheze prospere. Vizitează pe fascinantul conte Augenstein, pasionat vânător și familiar al unui Bestiarium prin care imaginația colectivă rătăcește
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
a istoricului culturii. Cutia sa conține bătrâni, semne îmbătrânite în circuitele lor existențiale, instanțe care își preiau regnul una alteia, care parcurg, în virtutea atitudinilor lor, traiectorii închise, circulare. Luarea lumii în posesie intră între temele volumului: "paznicul" din Comisionarul este "colecționarul de oameni" din Arhivarul, ambii stăpâni ai unui univers complex, uzurpat, care nu poate fi privit inaugural. Addenda, scrisă ca un basm, nu răspunde nici unei inocențe, fiind, de fapt, incantația îngemănării, a descoperirii celui cu "îndoită față", mereu același, de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
cărora autorul le cunoaște resorturile, materia, grandoarea și decadența, Cutia cu Bătrâni fiind și, dacă nu ne înșelăm, o meditație între oglinzi de curburi opuse, într-o perpetuă tentativă de a face să vorbească însuși timpul, timpul considerat ca un colecționar de enigme, dacă nu enigma însăși, în înspăimântătoarele ei arătări. Am putea merge mai departe și declara Cutia cu bătrâni un ritual în magia întoarcerii la matcă a timpului, ca depozitar de revelații pierdute, de mesaje degradate și în această
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
trebuit să apară de acum 10 ani [la începutul anilor '80 n.ed.]. Cele două narațiuni, purtând titluri scurte, generice, ghiftuite de sensuri, prelungesc cu mijloacele ficțiunii artistice universul erudiției savantului. Mai cu seamă în Arhivarul, unde hobby-ul protagonistului este colecționar de obiecte stranii aglutinează o recuzită magic alchimică de mituri, eresuri, ritualuri păgâne, istorii vânătorești cu animale populând bestiarii medievale, bijuterii diavolești, mașinării fabuloase, unelte arhaice, orori greu de mistuit și imaginat revărsate ca dintr-o cutie a Pandorei în
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
apărând pe nea Ovidiu. Fusese surprinsă îndeajuns să afle că el furase bani din casă. Dar era plauzibil, era un bețiv nenorocit. Și acum, cum reușise el să iasă din pușcărie? Ce nu știa Mariana era că gardianul, un veritabil colecționar de artă, primise în schimbul acestei fapte bune o oglindă de cristal încrustată cu pietre prețioase. Lângă nea Ovidiu venea sprinten nici mai mult nici mai puțin decât Romeo. Mariana fu cât pe ce să alunece în veceul pe care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
părăsit, este și povestea ultimelor zile din viața celui care devine parte a miturilor pe cale de a se naște. Moartea „Baronului Roșu”, Manfred von Richtofen, vine către sfârșitul unui război pe care aviatorul îl trăiește animat de energia marțială a colecționarului de trofee, dar și cu eleganța ofițerului-aristocrat ce și omagiază adversarii căzuți cu un buchet de trandafiri. Ca și în povestea lui Koinski, Pratt reconstituie, nuanțat și melancolic, fraternitatea stranie a războinicilor ce trece dincolo de granițe. Temutul „Baron Roșu” moare
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
jupuiți. - Încă mai sper că poate fi reconstruit, spuse Gosseyn, și, deși eu personal n-am văzut nici una dintre comori, bănuiesc că ceea ce vreți să spuneți este că ele nu au fost risipite; nu au fost vândute la licitație, sau colecționarilor particulari. - Comorile se află într-o clădire a securității guvernului. - Fratelui meu de-acolo din spațiu i-ar face plăcere să-i fie din nou puse la dispoziție. El crede că ar trebui să fie date înapoi proprietarului legal: un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
Națională, infracțiunea lui Terry a fost aceeași. Doar că oamenii nu reușeau să cadă de acord cum s-o numească. Nici unul dintre judecătorii de mai sus nu trebuie confundat cu onorabilul Lester G. Myers de la Judecătoria Los Angeles, el însuși colecționar de artă și, în fond, un tip de treabă. Criticul de artă despre care va fi vorba nu e Tannity Brewster, scriitor și cunoscător în amănunt al scenei culturale. Și relaxați-vă, nu va fi în nici un caz vorba despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
să le cadă-n plasă lumea de dincolo. Polizez viziunea, femeia pe care cu greu o smulg din vis, Îmbrac În dantelă hrubele, (pun clopoței capcanelor), Îl aștept pe Dumnezeu ca pe un cîntăreț la armonică, ca pe un mare colecționar de destine. Carnavalul se tîrăște aidoma unei lehuze uriașe prin oraș. Pe mîinile clovnului se usucă sîngele bătrînei omeniri. LÎngă taverna lui Iani Îmi dictez testamentul, de sus se preling anevoios lacrimile celor celebri, Împroșcînd taverna, mușterii și pe toți
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]