2,007 matches
-
asigura accelerarea procesului de colectivizare. Așa numiții "douăzecișicinci miiști" (muncitori industriali și cei mai devotați bolșevici) au fost trimiși să ajute la conducerea fermelor colective. În plus, acești activiști trebuiau să zdrobească rezistență pasivă și nou apăruta rezistență activă la colectivizare prin așa-numita politică de "deculacizare", (arestarea culacilor, despre care se afirma că s-ar fi opus regimului, ar fi exploatat munca țăranilor săraci și ar fi dosit grânele) prin transferarea forțată a familiilor de culaci în Urali și Asia Centrală
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
grânele) prin transferarea forțată a familiilor de culaci în Urali și Asia Centrală, unde erau forțați să muncească în alte sectoare ale economiei, perecum exploatarea parchetelor forestiere. Practic, eticheta de "culac" a fost aplicată oricărui individ care se opunea procesului de colectivizare, indiferent de avere. Documentele arată că în jur de 300.000 de țărani din populația de aproximativ 30.000.000 de ucraineni au căzut victime acestei politici în anii 1930-1931, iar ucrainenii au reprezentat 15% din totalul de 1,8
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
de țărani din populația de aproximativ 30.000.000 de ucraineni au căzut victime acestei politici în anii 1930-1931, iar ucrainenii au reprezentat 15% din totalul de 1,8 milioane de culaci colonizați cu forța pe cuprinsul întregii Uniuni Sovietice. Colectivizarea a avut efecte negative în toate zonele în care a fost aplicată, dar dat fiind faptul că Ucraina era cea mai productivă zonă agricolă a Uniunii Sovietice (peste 50% din grâul produs în Imperiul Rus provenea din Ucraina la începutul
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
dintre cele mai importante studii publicate mai inainte de declasificarea arhivelor sovietice, ajungea la concluzia că foametea din 1932-1933 a fost un fenomen artificial, o crimă în masă deliberată, dacă nu chiar un genocid comis ca parte a programului de colectivizare a agriculturii sovietice a lui Stalin. Mulți istorici au fost de acord cu aceste concluzii. În 2006, au fost declasificate mai mult de 5.000 de pagini de arhivă care priveau Holodomorul. Aceste documete arătă că Moscova a izolat Ucraina
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
de pagini de arhivă care priveau Holodomorul. Aceste documete arătă că Moscova a izolat Ucraina, în vreme ce altor regiuni li s-a permis aprovizionarea cu ajutoare umanitare de urgență. Anumiți istorici consideră totuși că foametea a fost un rezultat neintenționat al colectivizării agriculturii, care a fost agravat de un an agricol dezastruos. Acești cercetători afirmă că, deși se folosește termenul de "genocid ucrainean" cu referire al foamete, strict din punct de vedere tehnic este greșită utilizarea acestui termen. Argumentul lor este acela
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
conducerea Rusiei au tot interesul să nege caracterul deliberat și provocat al dezastrului și să-i reducă gravitatea. Comunitățile ucrainene sunt uneori criticate pentru că folosesc termenii precum Holodomor, Genocid ucrainean sau chiar acela de Holocaust ucrainean, pentru a defini tragedia colectivizării, exploatând-o în scopuri politice. . Unul dintre cele mai puternice argumete este acela că foametea a fost precedată de atacul violent împotriva culturii ucrainene, un detaliu istoric comun care a precedat mai multe acțiuni centralizate direcționate împotriva națiunilor ca întreg
Holodomor () [Corola-website/Science/306726_a_308055]
-
admirator al liderului sovietic I. V. Stalin. În perioada 1945-1950, Guvernul a adoptat politici destinate să consolideze puterea. În acest sens a fost introdusă o economie planificată extrem de centralizată, cu accentul pus pe independența în domeniul industriei grele. În agricultură, colectivizarea era considerată cea mai eficientă soluție. În decembrie 1944, statul a preluat controlul asupra industriei, băncilor și transporturilor. Legea Reformei Agrare a fost adoptată în august 1945. Primul plan economic a fost elaborat în 1947, pe o perioadă de nouă
Enver Hodja () [Corola-website/Science/306843_a_308172]
-
anul 1951. Odată cu adoptarea Legii Reformei Agrare din anul 1945 s-a procedat la confiscarea proprietăților marilor moșieri, care înainte de adoptarea legii, dețineau aproximativ 52% din suprafețele agricole; după măsurile din august 1945 procentul a scăzut la 16%. Procesul de colectivizare însă a decurs lent. Dacă în 1955, aproximativ 87% din producția agricolă provenea de pe terenurile proprietate particulară, ulterior, după accelerarea colectivizării, în 1960, 87% din producția agricolă era recoltata în cadrul gospodăriilor colective și a fermelor de stat. Având în vedere
Enver Hodja () [Corola-website/Science/306843_a_308172]
-
legii, dețineau aproximativ 52% din suprafețele agricole; după măsurile din august 1945 procentul a scăzut la 16%. Procesul de colectivizare însă a decurs lent. Dacă în 1955, aproximativ 87% din producția agricolă provenea de pe terenurile proprietate particulară, ulterior, după accelerarea colectivizării, în 1960, 87% din producția agricolă era recoltata în cadrul gospodăriilor colective și a fermelor de stat. Având în vedere că agricultura constituise dintotdeauna o problemă pentru Albania, eforturile depuse pentru dezvoltarea acestui sector au fost foarte mari. Cu atât mai
Enver Hodja () [Corola-website/Science/306843_a_308172]
-
în exterior ca agent al Comintern-ului. A fost judecat la Craiova și închis, pentru activitate comunistă ilegală, între 1936-1944. După 1944 a condus activitatea PCR în județele Hunedoara și Mureș și a avut un rol important în procesul de colectivizare a agriculturii, fiind cel care a emis ordinul de arestare a chiaburilor (țărani înstăriți) din România. În iunie 1946, a fost creată Regionala PCR Mureș, cu sediul la Târgu-Mureș, aceasta fiind condusă de , care avea ca sarcină pregătirea și câștigarea
Alexandru Moghioroș () [Corola-website/Science/308321_a_309650]
-
din România. În mai 1961 a fost decorat cu medalia "A 40-a aniversare de la înființarea Partidului Comunist din România". În calitate de ministru al agriculturii, a fost membru în comisia agrară care avea ca sarcină supravegerea gospodăriilor agricole colective, adică impunerea colectivizării agricole. A fost membru al CC al PCR/PMR/PCR (1945-1955; 1960-1974), ministru al Agriculturii (1948-1952), prim-secretar al Comitetului Regional PCR Cluj (1956-1963). A fost șef Secție Organizații de Partid a CC al PMR (în 1961). Ulterior va deveni
Vasile Vaida () [Corola-website/Science/308327_a_309656]
-
Troțki în 1929, Racovski a trimis în aprilie 1930 conducerii P.C.U.S. o nouă scrisoare, semnată și de Vladimir Kostior, Nikolai Muralov și de Varia Kasparova, în care cerea restaurarea libertăților cetățenești, reîntoarcerea lui Troțki, reducerea aparatului de partid, și oprirea colectivizării forțate. Între 1930-1933 se știu puține detalii despre viața lui Racovski. Și prietenii săi erau îngrijorați din pricina zvonurilor despre starea rea a sănătații sale, despre o încercare a sa de a fugi și rănirea sa cu acest prilej și despre
Cristian Racovski () [Corola-website/Science/307455_a_308784]
-
rezultau un număr de 8.683 de bulgari. După Primul Razboi Mondial, multe familii de bulgari din Vinga s-au mutat în Arad și Timișoara. Odată cu venirea comunismului în România, scăderea populației de bulgari din localitățile originare s-a pronunțat. Colectivizarea a privat de proprietăți mari de pământ familiile bulgare care s-au văzut nevoite să se mute la oraș, unde au găsit locuri de muncă. Astfel, din principalele trei sate bulgărești Vinga, Dudeștii Vechi și Breștea, marea majoritate a bulgarilor
Bulgari bănățeni () [Corola-website/Science/302221_a_303550]
-
format Crucea Roșie cu scopul de-a ajuta răniții și soldații ce treceau prin gara Verești, precum și pentru strângerea de ajutoare pentru răniții din Botoșani. S-a format aici și un "ajutor mutual" cu scopul de ajutor reciproc. Odată cu apariția colectivizări și locuitori acestui sat au fost supuși regimului comunist, li s-au luat pământurile, iar unora și animalele, fiind determinați să munceasca în colective numite prescurtat C.A.P. Locuitorii acestui sat își desfășoară activitatea în diferite structuri ale micilor și
Stamate, Suceava () [Corola-website/Science/301999_a_303328]
-
evacuări și achiziții de război; stoparea tăierilor masive de pădure; dirijarea populației spre agricultură și creșterea animalelor; 3. Perioada 1945- 1989, când apar : rețele rutiere comunale, forestiere, asfaltarea, rețeaua electrică, mijloace de comunicație; naționalizarea pădurilor în anul 1948; reforma agrară; colectivizarea; apariția fenomenului de migrare a populației de la sate la orașe. 4. Perioada 1989- până în prezent : desființarea colectivizării; retrocedarea terenurilor cu vegetație forestieră , tăieri masive de pădure; încetarea activității unor unități economice și apariția șomajului; migrarea populației de la oraș la sat
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
3. Perioada 1945- 1989, când apar : rețele rutiere comunale, forestiere, asfaltarea, rețeaua electrică, mijloace de comunicație; naționalizarea pădurilor în anul 1948; reforma agrară; colectivizarea; apariția fenomenului de migrare a populației de la sate la orașe. 4. Perioada 1989- până în prezent : desființarea colectivizării; retrocedarea terenurilor cu vegetație forestieră , tăieri masive de pădure; încetarea activității unor unități economice și apariția șomajului; migrarea populației de la oraș la sat și orientarea spre agricultură și creșterea animalelor; Până în anul 1967 comuna Valea Moldovei a avut denumirea de
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
o rază de lumină: Se pare ca Alb(u) ar fi fost un boier de la care a derivat și numele localității. Localitatea a avut un statut special și prin faptul că aici își avea casă și ultimul boier "Iliescu", până la colectivizare. Actualmente reședința boierului este localul Școlii cu clasele I-IV Valea lui Alb, iar grajdurile de cai ale boierului au fost transformate în Dispensarul localității. Localitatea, oferă importante perspective turistice, însă datorită migrației masive a locuitorilor către Spania și Italia
Valea lui Alb, Olt () [Corola-website/Science/302029_a_303358]
-
afirmă: "„Farsa de la Kremlin din 2 august 1940 privind formarea R.S.S Moldovenești a fost cu desăvârșire lipsită de temeiuri juridice, constituind o sfidare impertinentă a voinței poporului. Epoca socialista a început pentru moldoveni cu răpiri de teritorii, foamete organizata, colectivizare forțată, iar minciuna, demagogia, duplicitatea au subminat valorile naționale. Au fost stimulate procesele asimilării, migrației dirijate, care urmăreau scopul schimbării structurii naționale si demografice de pe aceste pământuri... Proclamarea independentei a devenit un imperativ al întregii suflări naționale. A sosit timpul
Mircea Snegur () [Corola-website/Science/302112_a_303441]
-
portul Neum. În perioada inițială a regimului comunist, represiunea contra opoziției interne, în special forțele ustașilor și cetnicilor care rămăseseră prezente în Bosnia a fost însoțită de o politică economică stalinistă. Iugoslavia a fost prima țară comunistă care a inițiat colectivizarea agriculturii. Această politică a fost continuată și după ruptura dintre Stalin și Tito din anul 1948 deoarece Tito a dorit să dovedească faptul că a rămas fidel principiilor comuniste. În Bosnia, regiune, devastată de război, cu o mare populație rurală
Istoria Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/302103_a_303432]
-
faptul că nemulțumirea atinsese cote foarte mari, iar la acțiunile contra regimului participau și foști partizani, inclusiv persoane care se alăturaseră mișcării în anul 1941 ("primii luptători" cum erau numiți), a determinat conducerea comunistă a Iugoslaviei să oprească acțiunea de colectivizare și să permită, chiar dacă restricționat, dreptul de proprietate privată asupra pământului. S-a realizat exproprierea totală a latifundiilor aristocrației musulmane și stingerea ultimelor obligații feudale ale țăranilor. În cadrul fostei Iugoslavii, Bosnia era una din republicile sărace, astfel că, în conformitate cu preceptele
Istoria Bosniei și Herțegovinei () [Corola-website/Science/302103_a_303432]
-
ale minorităților naționale, încurajând, de asemenea, colonizarea regiunilor căzăcești cu cetățeni de altă etnie. Acest sistem a fost aplicat în special în zonele locuite de cazacii de pe Terek. Pământurile căzăcești erau de cele mai multe ori foarte fertile, iar în timpul campaniilor de colectivizare, mulți cazaci au fost declarați kulaci. Foametea din 1933 a lovit în mod deosebit teritoriile Donului și Kubanului. Autorul Michael Kort afirma într-o lucrare de istorie sovietică: „În anii 1919 și 1920, dintr-un total de aproximativ 3 milioane
Cazaci () [Corola-website/Science/303250_a_304579]
-
În timpul colectivizării agriculturii inițiată de Stalin, cei mai mulți țărani au fost obligați să intre în colhozuri sau în sovhozuri. urile au fost organizate de stat cu muncitori care erau plătiți cu salarii în bani, spre deosebire de colhozuri, ai căror membri erau plătiți prin cote
Sovhoz () [Corola-website/Science/302891_a_304220]
-
a muncii erau proaste. Conform unor estimări, aproximativ 127.000 de muncitori au murit în patru ani (1928 - 1932). Pe de altă parte, efectul combinat al alocării prioritare a resurselor în industrie și cel al scăderii productivității în agricultură datorită colectivizării forțate a făcut să apară foametea în unele regiuni. Trebuie făcută o mențiune specială în ceea ce privește munca forțată. Întemnițații din lagărele de muncă au fost folosiți pe post de sclavi la ridicarea tuturor complexelor industriale sau în mine. Din 1921 până în
Istoria Uniunii Sovietice (1927-1953) () [Corola-website/Science/299472_a_300801]
-
restul au fost condamnați la diverse sentințe privative de libertate în Gulag. Ca și în cazul victimelor foametei, unele dintre dovezile care să ateste veridicitatea acestor cifre sunt contestate de unii istorici, aceștia reprezentând însă doar o minoritate. "Articol principal: Colectivizarea în URSS." În noiembrie 1928, Comitetul Central a hotărât începerea colectivizării forțate. Această acțiune a fost sfârșitul politicii mai liberale a lui Lenin (NEP), care permisese țăranilor să-și vândă surplusurile de alimente pe piața liberă. Rechizițiile de recolte s-
Istoria Uniunii Sovietice (1927-1953) () [Corola-website/Science/299472_a_300801]
-
Gulag. Ca și în cazul victimelor foametei, unele dintre dovezile care să ateste veridicitatea acestor cifre sunt contestate de unii istorici, aceștia reprezentând însă doar o minoritate. "Articol principal: Colectivizarea în URSS." În noiembrie 1928, Comitetul Central a hotărât începerea colectivizării forțate. Această acțiune a fost sfârșitul politicii mai liberale a lui Lenin (NEP), care permisese țăranilor să-și vândă surplusurile de alimente pe piața liberă. Rechizițiile de recolte s-au intensificat, țăranii au fost forțați să predea loturile individuale și
Istoria Uniunii Sovietice (1927-1953) () [Corola-website/Science/299472_a_300801]