4,391 matches
-
fanarioții, Campania românilor în contra turcilor de la anul 1595) dezvăluie un istoric modern, cu o gândire matură și un stil original și viguros. Interpretând faptele istorice și integrându-le viziunii proprii, autorul are darul de a evoca dramatic trecutul, de a colora romantic narațiunea, fără deformări și grandilocvență. Expunerea e concisă, în fraze elegante, care atestă suplețea gândirii și asimilarea procedeelor istoricilor moderni (Aug. Thierry, Fr. Guizot, J. Michelet). Evocarea unor evenimente este adesea întreruptă de scurte aprecieri concluzive, patetice de multe
BALCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285581_a_286910]
-
rămâne cea mai izbutită versificare a lui C., deloc străină de metrica și limba poeziei populare. Vâna scriitorului este însă mai ales una satirică. Din stihurile lui cu o cadență pe alocuri reflexivă se desprinde o intenție morală, care îi colorează într-un fel aparte pornirea hedonistă. Ici și colo poate fi întâlnită o adevărată terminologie poetică, unor vocabule mai vechi („icoană”) alăturându-li-se altele mai noi („metaforuri”, „eleghie”). Termenul „poézie”, cu acest accent - semn al filierei rusești - este, s-
CANTACUZINO-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286068_a_287397]
-
Credință). Treptat, poeta va evolua către o personalizare accentuată a discursului liric, ajungând, în cel mai bun volum al său, Portret după natură (1989), la o poezie de „esențe puternice”, în care imaginația se eliberează, iar resursele robuste ale feminității colorează versurile. Vântul de primăvară, Ca un val roșu, În mijlocul flăcării, Anotimpuri năvalnice sunt numai câteva dintre titlurile ce dovedesc și exprimă descătușarea eului liric. Poemele sunt mai puțin cizelate, dar în tumultul interior și aglomerarea de imagini ce le caracterizează
CARIANOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286107_a_287436]
-
o anumită obișnuință, ca rezultat al sistematizării proceselor de excitație în scoarța cerebrală, formând astfel stereotipul dinamic al fenomenelor de acomodare ce se dezvoltă în nervi și centrii nervoși. b) Senzațiile vizuale - sunt de lumină și culoare. Omul percepe obiectele colorate într-o nuanță cromatică ce corespunde lungimilor de undă reflectate: dacă obiectul absoarbe toate undele, este văzut negru, dacă le reflectă pe toate, este văzut ca fiind alb, dacă le reflectă selectiv, este văzută una dintre cele șapte culori ale
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
se reia și crește în intensitate; intră Gigel care nu este observat; după câteva clipe intervine) Gigel: Stop!Stop! Ce-i hărmălaia asta, că speriem vecinii... Coco (cu scrisoarea în cioc, i-o dă lui Gigel): Mama, tata... Miki: Uite, coloratu', știe de la cine-i scrisoarea... Gigel (ia scrisoarea, o desface): Da, scrisoarea este de la mama și tata. De unde o ai Coco? (Coco se apropie și miroase scrisoarea; o miroase și Gigel) Formidabil! Parfumul mamei. Parfumul plicurilor folosite de ea
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
Coco vorbește. Ți-o fac eu, moțatule.. Gigel: Miki, tu du-te la plimbare în parc. Piki, tu pe terasă ascultă muzica preferată. Iar eu și Coco vom conversa... Miki: Noi vom conversa...Auzi, cică moțatul o să învețe o poezie. Coloratu' ăsta se crede că-i chiar om... Coco: Mâță rea!Este o idee: ce-ar fi să mă declar OM? Nu, eu sunt un papagal care a avut noroc să-l întâlnească pe Gigel. (Miki iese cu un mers „elegant
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
aspersoarele pentru gazon, scările rulante -, În timp ce Lefty rânjea și dădea Încântat din cap. Pretutindeni se Înălțau zgârie-nori și cinematografe și hoteluri. În anii douăzeci s-au construit aproape toate marile clădiri din Detroit: blocul Penobscot și al doilea bloc Buhl, colorat ca o centură indiană, blocul New Union Trust, Turnul Cadillac, blocul Fisher, cu acoperișul lui aurit. Pentru bunicii mei Detroitul era ca un mare Koza Han În toiul sezonului pentru gogoși de mătase. Ceea ce nu se vedea erau muncitorii care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
a-mi descrie viața și acum, că m-am apucat de povestea mea, Îmi trebuie mai mult ca niciodată. Nu mai pot să stau retras și să privesc totul de la distanță. De acum Înainte tot ce vă voi spune este colorat de experiența subiectivă dată de participarea la evenimente. Aici se despică povestea mea, se divide, trece prin meioză. Deja lumea pare mai grea acum, că fac și eu parte din ea. Vorbesc despre pansamente și despre vată muiată, despre mirosul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
pentru bărbați Încă nu avusese loc. Nu existau Încă alifiile nutritive deghizate sub nume severe. Nici Soluția Urgentă de Reparat Pielea. Nici gelul de bărbierit Împotriva iritațiilor. Mi-am luat deodorant, lame de unică folosință și cremă de bărbierit. Sticlele colorate de colonie mă atrăgeau, dar experiența mea cu after-shave-urile nu era prea plăcută. Colonia Îmi amintea de profesori de canto, de șefi de sală, de bărbați bătrâni și de Îmbrățișările lor nedorite. Mi-am luat și un portofel bărbătesc. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
însă o idee salva toare: — Datorită gingășiei florilor... Împăratul se întoarce spre el și-l privește cu uimire. A ni merit-o! Trio Fulcinius prinde curaj: — Nu-i este nimănui mai ușor să vorbească decât îi este na turii să coloreze. Adăugă exaltat: — Zburdă și joacă plină de fantezie! — Nu te știam poet! îl ia peste picior Augustus. Tonul nu este ostil. Spune domol: — În ceea ce-l privește pe Scribonius Libo, nu că-i țin par tea, căci n-aș face
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
oamenii sprijiniți de perete sau prăbușiți pe burtă ca niște cadavre și îi îngrijea pe răniți. În sfârșit se lumină de ziuă. Acum că furtuna trecuse, orizontul își schimba ca prin miracol culoarea din auriu în trandafiriu. Pe măsură ce văzduhul se colora, se lumina și oceanul. Nu se mai auzea nimic altceva în afară de sunetul valurilor ce se loveau de carenă. În lumina dimineții, cu o velă sfâșiată, San Juan Baptista plutea ca o stafie pe marea încă învolburată. Pe vas nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
peste casele și caldarâmurile de piatră luminate de soarele ce sta să apună. Aveau un sentiment nespus de ciudat la gândul că înaintea lor niște compatrioți de-ai lor merseseră pe acest povârniș și priviseră și ei aceste case străine colorate în trandafiriu de lumina amurgului. Niște copii de paisprezece-cincisprezece ani...! murmură Tanaka. Gândindu-se la călătoria lor lungă și istovitoare de până atunci, nu numai el, ci și ceilalți doi japonezi găseau greu de crezut că niște tineri făcuseră o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
ca din pușcă și îl scutură pe Nishi Kyūsuke, care dormea dus lângă el. — Rikuzen...! Samuraiul turnase în acest cuvânt un potop de sentimente. Japonezii o luară la fugă spre punte ca un tăvălug. Soarele se revărsa peste întinsul mării, colorând oglinda liniștită a apei în portocaliu. În apropiere se vedeau niște insule cunoscute. Dincolo de insule se zăreau munții Kinka învăluiți într-o ceață trandafirie. Multă vreme rămaseră cu toții tăcuți privind lung insulele, plaja și bărcile. Ciudat, dar bucuria nu le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
decât arareori. Mergeau cu toții prin ploaie În spatele sicriului; o sută patruzeci și șapte de toreadori l-au condus la cimitirul unde l-au Îngropat, alături de Joselito. După Înmormântare s-au strâns toți În cafenelele ferite de ploaie, și multe poze colorate cu Maera au fost vândute bărbaților care le Înfășurau și le băgau În buzunare. Și acum mă Întind În noaptea aceea ne-am Întins pe podea și eu ascultam cum mănâncă viermii de mătase. Se hrăneau În rafturi În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
maroniu! Din păcate, i s-a stricat piuitoarea. Sau rățușca... Ia, stai! Un cadou înseamnă ceva ce n-a mai fost folosit de altcineva, ceva nou-nouț. Se duce în sufragerie, acolo unde este și biblioteca ei, scotocește printre cărțile de colorat și cele cu povești și, în sfârșit a găsit portofelul. Îl ia și, tiptil, iese din casă îndreptându-se către magazinul cu jucării de peste drum. Se-ntoarce de acolo cu un elefănțel și-un ursuleț - ce mult îi plac ei
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
venit tot sângele în obraji. Cum, pentru ei nu mai sunt locuri? Dar pentru Ciprian sau Elena, pentru Mioara sau Petru cum de s-au mai găsit? Reaua asta de Ana mă ține minte că, atunci, când scria cu cretă colorată pe statuia din cartier, eu nu m-am lăsat până n-am alungat o. La început, cu vorbă bună, apoi, și altfel... Sau când i-am luat apărarea Silviei, pe care Ana voia să o bată și să-i ia
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
și ea joaca și vine în bucătărie. Ce frumos e afară! Spune ea. Când mergem la plimbare? Nici un răspuns. Părinții își văd de treburile lor și nimeni n-o bagă în seamă. Am văzut că au apărut cărți frumoase de colorat... Noi când mergem la mare anul acesta?... I-ai dat-o? îl întreabă mama pe Sorin, când băiatul vine, din nou, la bucătărie. Da. Și a spus că-ți mulțumește mult. Te roagă să te duci pe la ea. Te-a
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
să le iubești pentru că totul e chiar din povești. ROMÂNIA,TARĂ DE DOR Harta de pe perete este ca o fereastră deschisă. Prin ea se vede întreaga lume. Părțile colorate ale hărțiiascund câmpii, dealuri și munți. Râuri largi formează linii șerpuitoare, colorate pe hartă cu albastru. Cerculețele mici sunt sate iar cele mai mari cerculețe sunt orașe. Dar câte frumuseți se ascund aici... Așa cum o vede Ana Bandiana, harta României este ca un buchet de flori: munții, flori brun roșcate, dealurile gabene
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
va da tocmai această fotografie fetei de la pompe funebre ca ilustrare a felului În care arătam „În vremurile cele mai bune“? Și că prostuța de fată va Încerca să reproducă varza aceea de coafură din Himalaya și că Îmi va colora pielea Într-o nuanță la fel de Închisă ca tenul unei fecioare Brokpa 1, astfel Încât oamenii Își vor aminti fața mea complet greșit, ca pe un mango trecut, scofâlcit și zbârcit? Nu că m-aș fi așteptat ca toată lumea să zică: „O
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
soarta copiilor. Într-un final, tractorul, cu remorcă cu tot, o coti pe o uliță și de-acolo tot Înainte, copiii cei zglobii ieșind din raza vizuală a prietenilor mei. Cu cât se apropiau de graniță, cu atât peisajul se colora. Femeile birmaneze umblau Îmbrăcate În fuste de culoarea florilor, cu un fel de turbane pe cap deasupra cărora purtau În echilibru coșuri cu alimente pe care le duceau la piață. Pe față erau pictate cu o pastă de culoare galbenă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
de ocazii. Platourile principale erau Încărcate cu trestie foarte tânără. Iar la capătul celălalt al mesei lungi și Înguste erau castroane cu rădăcini și felii de ouă murate, larve prăjite și mult lăudatul pui. Felurile de mâncare fuseseră condimentate și colorate cu toate prafurile din bucătăria primordială: ingrediente colorate din pudră de creveți și șofran, chili fărâmat grosolan și curry, felii de usturoi uscat În loc de usturoi proaspăt, legume conservate, dar și boia, sare și zahăr. Pe lângă pui, cel mai prețios fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
marginea luminișului să-i cheme afară pe cei dinăuntru. Roxanne Își scosese camera și acum le dădea instrucțiuni celor din grup cum să se miște ca să poată filma gemenii, căsuțele și smochinii strangulatori, precum și pe cei câțiva membri Îmbrăcați mai colorat ai tribului „Armaladon“. În timp ce Încerca să redea o vedere panoramică a Întregii tabere, se opri brusc. Ce naiba era aia? Un animal jupuit? Apropie imaginea. Era ciotul unui picior! Iar fața posesorului ciotului era Încă și mai desfigurată. Prietenii mei se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
am gândit să mă urc cu două vagoane mai în spate. Trenul era aproape gol și puteai număra călătorii pe degetele de la o mână. Mă simțeam îngrozitor. Ochii mă mâncau, parcă aveam spasme musculare. Nu mă dureau, dar vedeam totul colorat în galben. Nu reușeam să deslușesc bine lucrurile pe acest fundal gălbui. E ca și cum ceva se solidifică și se strânge din ce în ce mai mult ... cam așa s-ar putea descrie în cuvinte. Tușeam, ochii îmi erau împăienjeniți, respiram cu greu. Parcă aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
am schimbat de trei ori. În săptămâna aceea de spitalizare am avut nenumărate vise. Unele foarte frumoase, altele foarte înspăimântătore. De două feluri. În cele frumoase, când închideam ochii, din ei îmi ieșeau nori. La început erau albi, apoi se colorau treptat în roz, galben și albastru. Apoi norii se dizolvau și acolo se întindea ținutul culorilor naturale. Eu pluteam pe ceva, treceam pe lângă o pădure deasă, de undeva apărea o insulă sau o mare, unde creșteau multe flori tropicale și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
am făcut-o! Nu mi-am luat paltonul într-o zi atât de friguroasă. E cam devreme pentru așa ceva.» Regretam. Nu credeam că îmi era mie frig. Credeam că aerul era rece. Când am ieșit din cabina telefonică, drumul era colorat în nuanțe de roz sau maroniu-deschis, roșu pal. Mă refer la dunga albă de pe drum. Pe deasupra, îmi mai era și groaznic de frig. Dacă stau să mă gândesc acum, mi se pare ciudat că nu am făcut nici o legătură între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]