3,239 matches
-
curs de maturație , după care urmează zona periferică ,în care predomină hematiile și celulele nucleate adulte din sângele sternal. Cu obiectivul mic ,se apreciază concentrația de elemente nucleate, care poate fi normală, crescută sau scăzută. Se mai pot observa , conglomerate compacte, tahicromatice, de celule tumorale, ce formează micrometastaze. Pentru studiul cu imersia se alege zona intermediară, cea mai bogată în celule. Vor fi analizate pe rînd: seria granulocitară, seria eritroblastică și seriile celulelor reticulare. Se urmărește morfologia fiecărei serii celulare și
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
în limita interesului ce-l reprezenta România pentru Statele Unite ale Americii. După serviciile germane, cele sovietice aveau cel mai mare interes să controleze spațiul românesc. După retragerea Legației sale de la București, Moscova și-a lăsat un puternic bastion, o masă compactă de agenți și hotărât comunistă. Cu toate acestea, copleșiți de natura evenimentelor (rebeliunea, acțiunea germană în Grecia și Iugoslavia, declanșarea Războiului în Răsărit), de amploarea structurilor informative străine și a acțiunilor lor pe teritoriul României, serviciile speciale și informative românești
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
poate fi perceput ca fiind comparabil cu al agenturilor marilor puteri precum Germania, Uniunea Sovietică etc. Îndrăzneala Budapestei de a acționa informativ/contrainformativ asupra României într-o asemenea măsură era motivată de două condiții: existența unei minorități maghiare numeroasă și compactă, care se manifesta unitar, fără fisuri, față de solicitările guvernului horthyst, iar a doua condiție consta în susținerea politico-diplomatică constantă din partea Italiei fasciste și a Germaniei naziste. Activitatea informativă a Ungariei în România organic se contopea cu cea iredentistă. Așa că „organizații
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
32. Antropologul Vintilă Mihăilescu observa și el că proiectul de modernizare al Școlii Gusti se situează între modelul civilizației franceze și cel al culturii germane: "Cu o burghezie firava, adesea majoritar alogena, România a fost și a rămas cea mai compactă societate rurală și agrara din Europa. Cu (această situație socială n.n.), a trebuit sa croim o națiune modernă. Modelul a fost civilizația franceză, mijlocul a fost însă cultură germană. Ceea ce a rezultat a fost o construcție culturală a națiunii, care
[Corola-publishinghouse/Science/84977_a_85762]
-
definesc o serie de concepte care ghidează crearea unui set de jaloane de structurare a unui domeniu particular al activităților umane și al relațiilor ce implică individul și organizațiile. Spre exemplu, în septembrie 2000 a fost lansat oficial „UN Global Compact”, un standard constituit dintr-un set de nouă principii de aplicat de către corporații în activitatea lor și în susținerea politicilor publice complementare temei responsabilității sociale. Cu o arie teritorială mult mai restrânsă, dar interesante prin viziunea generală pe care o
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
contează în SUA. Firma declară că sprijină o serie de aranjamente juridice globale și că participă la diferitele inițiative asociate unor standarde ale responsabilității sociale. Se conformează principiilor Declarației Universale a Drepturilor Omului și participă la programul ONU numit Global Compact (www.unglobalcompact.org), care reprezintă un standard al responsabilității corporative bazat pe un număr de zece principii generale. Din 2004 se utilizează instrumentul Future 500 Corporate Accountability Practices (CAP) Gap Audit pentru auditarea internă a modului în care se aplică
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
soluția a fost una naturală și destul de simplă : mi-am asumat rolul pelerinului ! Am fost un pelerin la pelerinaje, într-o societate a miracolului și a efemerului. Am construit relații personale intense, deși de scurtă durată, într-o mulțime densă, compactă, în care eram malaxat, la propriu - de unde și dificultatea ulterioară de a-mi desluși propriile note de teren. Am privilegiat notațiile rapide, la cald, am înregistrat mental convorbirile provocate sau auzite la mulțimea din jur. „Cameleonismul” meu (cu ghilimele, vă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
a satelor, efectele migrației masive, persistența memoriei comunismului. Într-un cadru extins, pelerinajul este ilustrativ pentru înțelegerea noțiunii de identi tate în cadrul mai larg al globalizării (Coleman, Eade, 2004 : 44). Cum altfel aș fi putut să înțeleg prezența unor grupuri compacte de imigranți români alungați de lipsa de perspectivă din țara lor tocmai în Spania sau Italia, care aleg să-și planifice vacanțele anuale astfel încât ele să coincidă cu hramul (sărbătoarea) de la Nicula sau Iași ? Ei înșiși recunosc că fac acest
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
la pelerinaj, acesta mi-a spus că ele servesc pentru „a arăta drumul pelerinilor”. Văzut de departe, efectul vizual este copleșitor. În timpul ulti melor stații, chiar înainte de sosirea la raclă, starea de nervozitate și nerăbdarea este maximă. Grupurile devin din ce în ce mai compacte, înghesuiala este mare. „Oameni buni, de ce împingeți așa, că doar ați fost atât de cuminți până acum”, spune un jandarm care încearcă să pară calm. O doamnă care distribuie colivă în pahare de plastic spune că are „prieteni preoți care
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
să mai merg, da-i prea departe și prea scump pentru mine.” Componența și dinamica rândului de la București îmi par a fi total diferite de cea de la Iași, singurul pelerinaj la care am mai participat până acum. Distanța dintre grupurile compacte de pelerini (ce număra fiecare în medie cam 30-35 de persoane) este mai mare decât la Iași, dar ea se micșorează progresiv, pe măsură ce rândul urcă dealul și se apropie de baldachinul unde sunt adăpostite raclele. Predomină femeile în jur de
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
tot, pe mine mă deranjează, să știți. Dacă pe hoți îi mai prinde poliția, cerșetorii scapă nepedepsiți”. Dialog cu tinerii proprietari ai magazinului de piese auto. Magazinul lor este plasat pe una dintre străzile unde se adună pelerinii în rând compact, l-am remarcat anul trecut, era însă închis în timpul afluenței maximale. În interiorul magazinului nu sunt clienți, se aude doar zgomotul de bondar al aparatului de aer condiționat (o binecuvântare acum, după mai bine de o oră și jumătate de umblat
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
racla Sfântului Maxim”. Sărut racla, nu mai pot auzi și vedea nimic, în afară de tropăitul uniform al pelerinilor, flori, miros de tămâie, un jandarm atent, lumină puternică de la lămpile cu sodiu, emoția celor din jur, îngrozitor de multă emoție, ca un zid compact de sentimente. Starea de microcomunitate forjată de-a lungul așteptării dispare imediat ce se iese de sub baldachin. Oamenii deveniți pelerini pentru câteva ore nici măcar nu-și spun la revedere, parcă ar ieși din sala de cinema. Formele de socializare mai durabile
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Dealul Patriarhiei sub asediu. De la șnur la gardul de metal. Voluntari și voluntare. Flirtul nevinovat al jandarmilor. Confruntarea memorială, Valeriu Gafencu. Pelerinii din Voluntari (Ilfov) și Rușețu (Buzău). Aflu povestea celor 50 de autocare care au mers la Iași. Grupuri compacte de pelerini. Dealul Mitropoliei, este ora 15.00. Prima impresie resimțită la contactul cu terenul : geografia locului de desfășurare a pelerinajului este esențială pentru caracterul acestuia. Mai exact, la București mulțimea nu poate ieși din rând, nu poate circula cât
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Nici măcar să traversezi strada să-ți iei un suc nu poți, nu te lasă jandarmul. Merită să venim, să ne chinuim așa, să stăm așa de mult timp în picioare ?” Pelerinele din orașul Voluntari staționează la baza dealului, în grup compact ; urcate pe un fel de prag de ciment, femeile mănâncă tacticos pachetul primit de la organizatorii pelerinajului, acum câteva ore în urmă, când încă mai erau angajate în rând. Sunt înghesuite între un salon de coafură, un Mercedes decapotabil V8, splendid
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dar atmosfera dimineții de vară este una extrem de caldă, de tainică, la fel ca acum 200 de ani, când încă nu erau inventate aceste instrumente. Încă se mai instalează tarabe cu obiecte religioase. Izbitoare aici la Suceava este prezența grupurilor compacte de pelerini din Maramureș, majoritatea compuse din femei, le recunoști ușor după resturile de „port tradițional”, care încă mai fac parte din garderoba lor. Microgrupuri de familie, bunică-mamă- fiică (nepoată). Bunica afișează basma, fuste (poale) și zadii, zgardă (colier din
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și așteptarea (derizorie, nu cred că a durat mai mult de o oră) construiesc pelerinul, ci comunitatea care se creează în astfel de momente. La fel ca la Curtea de Argeș, odată cu sfârșitul zilei, încep să-și facă apariția și primele grupuri compacte de localnici din oraș. Nu au bagaje, sunt îmbrăcați mult mai lejer, veniți parcă mai mult din curiozitate, să vadă ce se mai întâmplă „la pelerinaj”, pleacă foarte rapid după ce fac un tur al locului, îmi este relativ greu să
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
locul meu de observație preferat din acest pelerinaj, și anume „podul” de lemn acoperit din fața chiliilor călugărilor, acolo unde dorm, se roagă sau mănâncă pelerinii în timpul nopții de veghe. Încă nu a sosit prea multă lume acolo, dar un grup compact, de circa 20-25 de persoane, s-a format deja. Un amestec de pelerini de la țară, jumătate din Bucovina, jumătate din Maramureș, majoritatea femei, cele din Maramureș ușor de recunoscut după portul lor specific. Discut cu trei pelerine din Moisei, venite
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de muzeu „rustice” pentru plăcerea proprietarilor, în marea lor majoritate clujeni din clasa mijlocie veniți să-și petreacă vara la aer, departe de zbuciumul orașului. Mi-a plăcut felul în care locuitorii satului observau din spatele gardurilor sosirea pelerinilor în grupuri compacte, ca niște somoni care urcă firul sinuos al unui torent de munte din Alaska ; un amestec de mirare ancestrală în fața „străinului”, mirare reînnoită an de an, și bucurie comercială în fața pelerinului-resursă, care poate va lăsa și câțiva bănuți la tarabele
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
puținul spațiu disponibil de pe pajiște pentru a întinde pături sau saci de dormit. În ciuda faptului că densitatea umană din jur este atât de mare, îmi este destul de greu să intru în vorbă cu cei din jur. Sunt grupuri deja constituite, compacte, care acceptă cu greu intruziunile de orice fel. Doar Vasile, bărbat cam pe la 40 de ani, originar dintr-un sat de lângă Gherla, cu palme mari și crăpate de efort, care sigur lucra în construcții, acceptă dialogul și spune cu jumătate
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
externe evidente, ci prin autoimpunere. „Haram” și religiozitate rromă Prezența rromă în cadrul marilor pelerinaje, mai ales cel ocazionat de hramul Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iași (14 octombrie), se face imediat remarcată, din mai multe motive. Rromii sunt prezenți în grupuri compacte, familii întregi, toate vârstele fiind reprezentate, de la bunici la nepoți. Sunt îmbrăcați cu toții în cele mai bune haine de sărbătoare, bărbații, cu costum, cravată, tinerii, cu pantaloni negri, cămașă albă strălucitoare. Femeile în vârstă încă mai poartă fustele plisate tradiționale
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
dificilă o estimare exactă a locului de proveniență, marea majoritate a acestora sunt rromi căldărari, originari din localitățile Ciurea, Grajduri, Ivești și Livești. Este vorba de un grup cu sedentarizare târzie, identitate etnică foarte bine prezervată, autoimpusă, conviețuind în grupuri compacte, într-o bună conștiință a tradițiilor și stăpânire a limbii (Gräf, 2008), care acum se ocupă cu recuperarea și comerțul cu metale feroase și neferoase. Cum prețul acestora a explodat în ultima vreme pe piețele internaționale, nivelul financiar al comunității
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
de a estima timpi de așteptare mai mari decât cei reali (Gulliksen, 1927 : 52-59). Parteneriatul soț- soție și bărbat-femeie este foarte important pentru că, în acest fel, spațiul din interiorul rândului se restrânge. Același efect este observabil și în cazul grupurilor compacte de femei angrenate într-o coadă, dar nu și în cel al bărbaților; aceștia din urmă au tendința de a gesticula, simt nevoia de spațiu între ei (Dabs, 1977 : 343). Ca observație personală : pe teren, nu am văzut niciodată în interiorul
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
angrenate într-o coadă, dar nu și în cel al bărbaților; aceștia din urmă au tendința de a gesticula, simt nevoia de spațiu între ei (Dabs, 1977 : 343). Ca observație personală : pe teren, nu am văzut niciodată în interiorul rândului grupuri compacte de bărbați care să depășească un număr de 4-5 persoane, pe când grupurile de femei de până la 10-15 persoane și mai mult se pot întâlni destul de frecvent. Rândul furnizează o stare de „dependență”, o stare de bine ? Da, atunci când coada face
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nu atât prin rolul pe care-l joacă în pelerinaj, cât prin simbolul pe care îl reprezintă. Mari producătoare de norme informale sunt și grupurile cu identitate individuală puternică, în cazul nostru pelerinii din autocarele electorale ale primăriilor sau grupurile compacte de rromi, ele intrând rapid în conflict cu regulile impuse de forțele de ordine (Gibson, 2008 : 207-234). Contactul și schimburile de replici violente dintre aceste gru puri și forțele de ordine sunt însă și ele un martor al faptului că
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
mai fi vorba despre pelerinii internaționali, o parte dintre ei originari din țări de tradiție ortodoxă. Tot acest amestec extraordinar dă naștere la diferențe de „sensibilitate religioasă, eclezială și politică” (Claverie, 2003 : 368). Pelerinii de la Mešugorje nu constituie un bloc compact, fiind deci extrem de diversificați, cu opțiuni și pariuri diverse. Poziția Bise ricii Catolice față de „fenomenul Mešugorje” este una complexă, plină de nuanțe. Pe de o parte, Biserica a luat act de dorința fierbinte de miracol, de pietate și de supranatural
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]