8,620 matches
-
permanente), rezultând indicatorul fondul de rulment (FR); echilibrului pe termen scurt, caz În care se compară activele circulante (utilizări temporare), cu obligațiile pe termen scurt (resurse temporare), indicatorul utilizat fiind nevoia de fond de rulment (NFR); echilibrului curent, care presupune compararea nivelului disponibilităților cu nivelul creditelor bancare temporare, sau fondul de rulment cu nevoia de fond de rulment, indicatorul folosit fiind trezoreria netă. Punctul de plecare pentru analiza echilibrului financiar al Întreprinderii Îl constituie respectarea, În același timp, a două condiții
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
activelor și pasivelor); structura costurilor de exploatare; politica de creditare a Întreprinderii; eficiența gestiunii activelor circulante; reglementările cu privire al termenele de plată; sezonalitatea activității ș.a. 3.4.2.3. Interpretarea economică a necesarului de fond de rulment (NFR) Prin compararea activelor ciclice cu resursele ciclice se formează necesarul de fond de rulment al Întreprinderii care, În timp, datorită modificărilor intervenite pe parcursul exercițiului, poate conduce la apariția următoarelor situații: a) NFR > 0 ↔ Active ciclice > Pasive ciclice, respectiv, Utilizări > Resurse. Când necesarul
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
Trezoreria evaluează eficiența activității financiare a Întreprinderii, În funcție de tipul acesteia: negativă sau pozitivă. 3.4.3.2. Modul de calcul al trezoreriei nete Trezoreria, așa cum s-a arătat, este un indicator de evaluare a poziției financiare a Întreprinderii, obținut prin compararea nivelului unei mărimi constante cu nivelul unei mărimi fluctuante. Existența celor două tipuri de bilanț utilizate În analiza echilibrului financiar impune calculul trezoreriei atât pe baza bilanțului financiar, cât și a bilanțului funcțional. Din punct de vedere economic, trezoreria netă
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
trezoreria netă; TA - trezoreria de activ; TP - trezoreria de pasiv. Trezoreria de activ cuprinde disponibilitățile bănești În conturi și casă, iar trezoreria de pasiv cuprinde creditele curente și soldul creditor la bănci. 3.4.3.3. Interpretarea trezoreriei nete Prin compararea fondului de rulment (trezoreriei de activ) cu necesarul de fond de rulment (trezoreria de pasiv) societatea poate obține informații despre eficiența activității sub aspectul alocării resurselor și folosirii utilizărilor. Trezoreria se poate afla În una dintre următoarele situații: a) T
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii De la intuiţie la ştiinţă Volumul 2 by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/214_a_247]
-
relații de același tip, între alte alternative de relații, decizând asupra intrării în relație, a menținerii sau a părăsirii ei. Teoria echității (Adams, 1965) stipulează că decizia indivizilor de a continua sau de a ieși dintr-o relație rezultă din compararea echității relației: indivizii decid să continue relația atunci când o percep ca fiind echitabilă în termenii raportului investiție/rezultate; indivizii decid să iasă din relație atunci când relația este percepută ca neechitabilă în termenii raportului investiții/rezultate. Cu alte cuvinte, când indivizii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
lui „natural”), în sensul că absolutizează, din necesități metodologice, unul sau altul dintre polii fiecărei dimensiuni de variație, fără a surprinde interrelaționările dintre aceste dimensiuni. Totuși, modelul este foarte productiv în cercetările actuale, oferind o bază unitară de investigare și comparare a culturilor. • Individualism/colectivism. Această dimensiune captează caracteristicile rețelei sociale, relațiile dintre indivizi, atitudinile individului față de ceilalți, relația dintre identitatea personală și identitatea de grup. Termenii se raportează exclusiv la relațiile din cadrul grupului social, fără nici o conotație politică. În culturile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ca formă de sporire a stimei de sine. Individul tinde să se asocieze grupurilor pe care le percepe pozitiv. c) Pentru comparație, indivizii observă două sau mai multe grupuri diferite, având tendința de a interpreta favorabil grupul la care aparțin. Compararea credințelor, obiceiurile, valorilor, acțiunilor duce la evaluarea grupului și la definirea propriei identități. Indivizii au identitate multiplă, complexă și variabilă. Multiplă, deoarece în funcție de contextul de interacțiune individul activează una sau alta dintre identitățile personale și se identifică cu unul sau
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dau o configurație particulară colectivismului de tip japonez, în comparație cu colectivismul de tip coreean, influențat de conceptul chong (afect); stilurile comunicative specifice celor două societăți vor fi diferite, modelate, dincolo de colectivism, de mentalități particulare diferite. 3.1. Clasificarea lui Gudykunst (1988) Compararea diverselor stiluri culturale de a vorbi și corelarea lor cu dimensiunile de variație culturală (Hofstede, 1980, 1991; Hall, 1976) condus pe Gudykunst et al. (1988) la identificarea a patru stiluri culturale de comunicare, plasate de-a lungul unui continuum: stilul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de importanță, factorul cognitiv fiind determinant, dar unele cercetări moderne (Gordon, 1990; Kemper, 1981, 1987Ă pun la îndoială această concluzie. 1.7. Analiza gender în studiul emoțiilor. Față de cercetările mai vechi în care factorul gender (genul socială apărea sub forma comparării datelor după sex (masculin/feminină, studiile moderne, sub influența mișcărilor feministe, renunță la explicațiile de tip biologic (rolul hormoniloră în emergentă emoțiilor, concentrându-se asupra constrângerilor sociale și culturale responsabile de emoționalitatea crescută a femeilor comparativ cu bărbații. Sunt repuse
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
mentală”, recomandându-li-se consultarea unui psihiatru. 2. Consensul social, care ghidează răspunsurile noastre comportamentale în funcție de răspunsurile date de ceilalți aflați în aceeași situație. 3. Scenariile culturale intervin și ele în procesul de identificare a emoțiilor: prin schimbarea criteriilor de comparare a emoțiilor, trăirile interne pot fi altfel identificate. 3.4.2. Exteriorizările emoțiilor. După Morris Rosenberg (1990, 8Ă, „exteriorizarea emoției nu este un simțământ interpersonal; este un proces interpersonal”. Prin exteriorizarea, afișarea, punerea în evidență a emoțiilor, determinăm anumite efecte
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
de sine, anumite atitudini, interese, valori că indicatori ai ancorelor carierei își păstrează invarianta de-a lungul timpului se consideră o dovadă posibilă a stabilității acestui concept însă dacă nu încercăm să distingem între tipuri de situatii în schema de comparare a carierei individului cu sine însăși, de-a lungul timpului, extrăgând pur și simplu două sau mai multe momente de comparații s-ar putea să obținem coeficienți de stabilitate extrem de viciați. Factorii situaționali au deci o importanță pentru problema stabilității
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
conceptele de putere și de autoritate. În cadrul structurilor formal -birocratice se diferențiază următoarele variante: structurile ierarhic -liniare, funcționale, mixte și structurile bazate pe grupuri parțial suprapuse. Pentru fiecare, sunt abordate principiile care fundamentează structura, avantajele și dezavantajele, fiind astfel facilitata compararea și surprinderea aspectelor comune și diferite între aceste structuri. Subcapitolul 3.4 abordează structurile formale adhocratice și pornește de la necesitatea apariției acestui tip de structură organizatorică că o soluție alternativă la birocrație. În cadrul adhocrației vorbim de echipe de proiect sau
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
apoi, autorul să sublinieze utilitatea acestora pentru psihologia organizațional-managerială. Realizând o incursiune în literatura de specialitate dedicată acestei problematici, autorul sistematizează încercările de teroretizare a satisfacției în munca, prezentând principalele teorii cu privire la acest aspect: Teoria bifactoriala, Teoria proceselor opnenete, Teoria comparării interpersonale și Teoria comparării intrapersonale. Capitolul se încheie cu prezentarea relațiilor existente între cele trei aspecte: motivație-satisfacție - performanță, așa cum au fost ele înțelese, de-a lungul timpului, de cercetătorii în domeniu. Autorul subliniază, si de data aceasta, implicațiile practice ale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
utilitatea acestora pentru psihologia organizațional-managerială. Realizând o incursiune în literatura de specialitate dedicată acestei problematici, autorul sistematizează încercările de teroretizare a satisfacției în munca, prezentând principalele teorii cu privire la acest aspect: Teoria bifactoriala, Teoria proceselor opnenete, Teoria comparării interpersonale și Teoria comparării intrapersonale. Capitolul se încheie cu prezentarea relațiilor existente între cele trei aspecte: motivație-satisfacție - performanță, așa cum au fost ele înțelese, de-a lungul timpului, de cercetătorii în domeniu. Autorul subliniază, si de data aceasta, implicațiile practice ale problematicii discutate. Capitolul al
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
încasate sau de încasat din: livrările de bunuri, executarea de lucrări, prestarea de servicii și din avantajele pe care entitatea economică a consimțit să le primească, la executarea unei obligații legale sau contractuale din partea terților. Rezultatele obținute se obțin prin compararea veniturilor cu cheltuielile și pot fi profit, dacă veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, sau pierdere, dacă veniturile sunt mai mici decât cheltuielile. 2.2. Conținutul metodei contabilității Metoda contabilității se bazează pe trei principii teoretice fundamentale, și anume: ~ principiul
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
obiectul evaluării îl constituie structurile patrimoniului, adică: activul și pasivul; cheltuielile, veniturile și rezultatele; operațiile economice privind circuitul acestor structuri; ~ etalonul bănesc reprezintă unitatea de calcul cu ajutorul căreia se măsoară și se compară valorile economice; ~ prețul este rezultatul măsurării și comparării obiectului evaluat cu banul, în calitatea sa de unitate de valoare. Pentru o înțelegere mai clară a noțiunilor utilizate de evaluare, referențialul legislativ național definește termenii utilizați pentru realizarea evaluării. Astfel: ~ Costul de achiziție al bunurilor cuprinde prețul de cumpărare
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
valoarea contabilă, în cazul creanțelor, înregistrându-se pe baza ajustărilor pentru depreciere. Capitalurile proprii rămân evidențiate la valorile lor contabile. c) Evaluarea la data închiderii anuale a conturilor Evaluarea, la data întocmirii situațiilor financiare, a elementelor patrimoniale se realizează prin compararea valorii contabile cu valoarea de inventariere (valoare justă), procedându-se astfel: în cazul activelor: ~ atunci când valoarea de inventar este mai mare decât valoarea contabilă, plusul de valoare nu se înregistrează; ~ atunci când valoarea de inventar este mai mică decât valoarea contabilă
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
Adunării generale a acționarilor sau asociaților. Rezultatul reportat reprezintă rezultatul, profitul sau pierderea, din anii precedenți, a cărui repartizare a fost amânată de Adunarea generală a acționarilor sau asociaților. Profitul și pierderea reprezintă rezultatul exercițiului curent și se determină prin compararea veniturilor cu cheltuielile. Rezultatul poate fi favorabil (pozitiv), atunci când veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, se numește profit, și reprezintă o sursă proprie de finanțare. Rezultatul poate fi nefavorabil (negativ), atunci când cheltuielile sunt mai mari decât veniturile, se numește pierdere
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
evenimentului, realizarea riscului și trebuie acoperită cheltuiala sau când cheltuiala devine exigibilă. Rezultatul exercițiului se determină ca diferență între veniturile și cheltuielile exercițiului și se stabilește la închiderea acestuia, reprezentând soldul final al contului de profit și pierdere. Astfel, prin compararea cheltuielilor cu veniturile perioadei se determină rezultatul exercițiului. În situația în care veniturile sunt mai mari decât cheltuielile, vom avea un rezultat pozitiv, pe care îl numim profit, iar în caz invers, adică atunci când cheltuielile sunt mai mari decât veniturile
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
înscriu în listele de inventariere, documente care cuprind informații legate de: denumirea fiecărui element, cantitatea și valoarea acestuia, existența faptică, semnăturile membrilor comisiei de inventariere și a gestionarului. Etapa 3 - stabilirea și regularizarea rezultatelor inventarierii Stabilirea diferențelor se constată prin compararea soldurilor din contabilitate cu sumele/valorile consemnate prin inventariere, aceste diferențe putând fi în plus sau în minus. Plusurile de inventar sunt considerate ca provenite din diminuarea consumului și în consecință se vor înregistra în creditul contului de cheltuieli, în timp ce
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
acestora. Așadar, prima etapă care trebuie parcursă în vederea elaborării situațiilor financiare constă în elaborarea balanței de verificare a conturilor înainte de inventariere, care presupune o inventariere scriptică a conturilor, concomitent se trimit și extrase de sold către clienți și furnizori, pentru compararea soldurilor și reglarea diferențelor. Cea de-a doua etapă este reprezentată de inventarierea generală a patrimoniului, prin intermediul căreia se stabilește situația reală a bunurilor și datoriilor, a existenței acestora în patrimoniul entității. Următoarea etapă presupune tocmai contabilizarea operațiunilor de regularizare
Bazele contabilităţii by Mihaela LESCONI-FRUMUŞANU, Adela BREUER () [Corola-publishinghouse/Science/220_a_427]
-
din prețul plătit pentru produs sau serviciu revine agentului economic și cât ajunge în vistieria statului. 64 I. Văcărel și colab., op. cit., p. 410. Finanțe publice 94 94 Pentru a pune în evidență conținutul și necesitatea impozitării indirecte, se impune compararea diferențelor care există atât din punct de vedere științific, cât și juridic-administrativ, între cele două mari categorii de impozite: directe și indirecte. Din punct de vedere științific, o primă deosebire reiese din aceea că, dacă în cazul impozitelor directe obiectul
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
elementele de activ și de pasiv existente la dispoziția agentului economic. În acest scop este necesar ca operațiile economice să fie înregistrate integral, corect și la timp, pe baza documentelor justificative în care au fost consemnate. Se impun, de asemenea, compararea (confruntarea) periodică a operațiunilor din conturi cu situația de pe teren și verificarea exactității înregistrărilor din conturi, pentru care se folosesc procedeele contabilității și în speță inventarierea și balanțele de verificare. Pentru asigurarea conținutului real al bilanțului contabil este foarte important
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
Contul de profit și pierdere - sursă informațională pentru analiza performanțelor întreprinderii Ca și bilanțul, contul de profit și pierdere face parte din situațiile financiare de închidere a exercițiului financiar. Este un document contabil de sinteză care evidențiază performanțele entității prin compararea veniturilor cu cheltuielile, oferind și informațiile finale despre rentabilitatea acesteia. Pentru a calcula și comunica informația privind profitul și pierderea, fiecare societate are obligația de a întocmi anual sau în conformitate cu legislația, de câte ori este necesar, contul de rezultate, denumit în țara
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]
-
combustibil, energie și apă); impozite, taxe și vărsăminte asimilate; cheltuieli cu personalul (salarii personal; asigurări și protecție socială, precum și alte cheltuieli cu personalul, suportate de entitate); alte cheltuieli de exploatare. Rezultatul exploatării (profitul sau pierderea) din exploatare se determină prin compararea totalurilor aferente veniturilor cu cheltuielile din exploatare. Când diferența dintre venituri și cheltuielile este cu semnul „+” entitatea înregistrează profit, iar când este cu semnul „-”, societatea înregistrează pierdere din activitatea de exploatare. Veniturile financiare sunt constituite din: venituri din imobilizări financiare
Analiza economică şi financiară a activităţii întreprinderii - De la intuiţie la ştiinţă by Anca Maria HRISTEA () [Corola-publishinghouse/Science/213_a_429]