7,605 matches
-
membrilor echipei pentru a avea abilități interpersonale, colaborarea (includerea, implicarea), managementul conflictelor, construirea implicării (prin dezvoltarea unui climat optimist, inovator, prin socializare și recunoaștere reciprocă), satisfacerea nevoilor individuale ale membrilor (încredere, suport), modelarea etică și practicile principiale (corectitudine și consistență comportamentală). În sfârșit, în cea de-a treia arie, care se referă la context, liderul trebuie să-și dezvolte rețeaua de comunicare cu întreaga organizație (obținerea de informații, creșterea influenței echipei lui în organizație), să susțină și să reprezinte echipa în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ocupate de către fiecare membru în structura organizației” (Mullins, 1993, p. 186). Acestor definiri ale rolului le putem adăuga o alta mai extinsă: „Rolul, în toate sensurile sale - ideal sau actual, general sau specific, prescris sau emergent-, se referă la consistența comportamentală din partea unei persoane care contribuie la relaționări mai mult sau mai puțin stabile cu una sau mai multe altele” (Newcomb, Turner, Converse, 1965, p. 323). Gândind în această manieră, ne putem convinge că modul în care o persoană interpretează un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
distincție pe care o facem între rolurile îndeplinite temporar și rolurile ce sunt îndeplinite permanent. Mai precis, putem să observăm existența unor așa-numite roluri secvențiale (care descriu o anumită preferință în orientarea echipei spre sarcină) și a unor roluri comportamentale cu un grad de complexitate și integralitate crescut (acestea ne prezintă un set de atitudini constante ale persoanei în respectivul microgrup, reprezentând o perspectivă general valabilă în ceea ce-o privește), Goodall Jr. ne oferă o tipologie a acestora din
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cum se comportaseră și de gradul în care jucarea rolului se denaturase. Gândindu-ne câteva clipe la acest experiment, să ne amintim că fiecare dintre noi am avut în experiența proprie persoane care s-au transformat la nivel de practică comportamentală în momentul performării unui rol ce era adus de un status social superior (un coleg ce a fost promovat, spre exemplu). Acest exercițiu de reflecție poate fi pozitiv și pentru inițierea unei analize introspective asupra propriilor roluri pe care cititorul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
educarea gândirii participanților. 13.2.3.3. Autodirecționarea învățării (self-directed learning)tc "13.2.3.3. Autodirecționarea învățării (self‑directed learning)" Sprinthall, Sprinthall și Oja (1994) ne oferă un exemplu de construcție a învățării bazându-se pe tehnici de modificare comportamentală (individul urmărind să-și schimbe propriul comportament). Astfel, în cazul învățării autodirecționate, cel care învață îndeplinește simultan roluri de subiect al experimentului și de experimentator. Pentru realizarea procesului se vor alege răspunsul pe care dorim să-l întărim și motivatorul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
simultan roluri de subiect al experimentului și de experimentator. Pentru realizarea procesului se vor alege răspunsul pe care dorim să-l întărim și motivatorul acestuia. Cei trei autori își sprijină demersul pe un exemplu frecvent întâlnit în tehnicile de schimbare comportamentală cotidiană: cel al dorinței unei persoane de a slăbi un număr de kilograme. Pasul următor stabilirii acestui deziderat este reprezentat de decizia asupra motivatorului (și, în acest caz, persoana în cauză trebuie să fie pe deplin onestă cu ea însăși
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ocupate de către fiecare membru în structura organizației” (Mullins, 1993, p. 186). Acestor definiri ale rolului le putem adăuga o alta mai extinsă: „Rolul, în toate sensurile sale - ideal sau actual, general sau specific, prescris sau emergent -, se referă la consistența comportamentală din partea unei persoane care contribuie la relaționări mai mult sau mai puțin stabile cu una sau mai multe altele” (Newcomb, Turner, Converse, 1965, p. 323). Gândind în această manieră, ne putem convinge că modul în care o persoană interpretează un
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aceasta poate fi pusă pe cap și poate fi scoasă de pe cap (ideea este de a nu trimite spre stereotipii; cineva va avea un mod de manifestare, dar acest mod este dat de rolul jucat, și nu de o permanență comportamentală). De Bono ne prezintă cele șase ipostaze: 1. Pălăria albă se centrează pe fapte, pe necesarul de informații și pe privirea obiectivă adusă de acestea. 2. Pălăria roșie trimite spre intuiție, sentimente și emoții. Cursantul se focalizează astfel pe propriile
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
prompt și cu eficiență atunci când alții ne victimizează. Psihologia ne învață că, la rigoare, victima este cea care își secretă condiția, cea care-și cheamă destinul. "Proiectul" victimei este de a-și ațâța agresorul (prin descoperire, prin noncombat, prin repetitivitate comportamentală), "implorându-l" să atace, să distrugă, să ucidă. Desigur, nu mă refer la situațiile când unul dintre cei aflați în conflict, după o rezistență oarecare, este înfrânt. În acel caz, victima este rezultatul unui context obiectiv, destul de normal. Victima autentică
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]
-
asupra veridicității sau falsității lor înainte de a examina rezultatul acestor implicații”. Ținând cont de cele prezentate mai sus profesorul, trebuie să pună problemele cauzal, problematizat pentru a realiza participarea conștientă din partea elevilor. Din cauza unor schimbări ce se manifestă pe plan comportamental, unii psihologi consideră că avem de-a face cu o „criză juvenilă” ce se caracterizează prin reacții contrare celor de până la această vârstă, unele chiar paradoxale, cum ar fi negativismul, individualismul, tendința spre izolare, spre singurătate, spre interiorizare prin refugiu
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
ce se produc în această perioadă sunt mai intense și de mai lungă durată. Cu toate acestea, nu pot fi considerate prin ele însele ca manifestări ale unei „crize” inevitabile și absolute, ele pot favoriza apariția unor dereglări pe plan comportamental. Declanșarea acestora depinde însă, și de împrejurările în care trăiește elevul, care pot accentua sau anihila astfel de manifestări. Un lucru incontestabil este că acești elevi ridică serioase probleme din punct de vedere educativ. De comun acord cu toți specialiștii
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
sub influența unor factori emoționali. „Adolescența pubertară”, cum o numește M. Debesse este „vârsta neliniștilor”, caracterizată prin instabilitate emotivă, alternanță în contraste, hipersensibilitate. În constelația psihologică a acestui stadiu sentimentul este dominanta funcțională care își pune amprenta asupra întregului tablou comportamental. Alternanța în contraste se manifestă prin îmbinarea unor trăsături contrare. Înclinația spre bravură și fapte ieșite din comun se asociază cu timiditatea și supunerea. Prima se manifestă cu predilecție în cadrul grupului, unde este stimulată și aprobată de membrii săi; în
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
schimbare radicală în sistemul de referințe. Dacă până în acest moment părinții constituiau „modele” în jurul cărora se organiza comportamentul, de acum înainte valori de referință oferă membrii grupului, ai echipei din care fac parte. Ca atare, o mare parte din atitudinile comportamentale se formează prin imitație și contagiune în interiorul grupului. Caracteristica vieții sociale a preadolescentului impune profesorului necesitatea unor preocupări atât pentru cunoașterea valorii educative a „anturajului”, cât și pentru inițierea unor strategii educaționale adecvate atât sub raport individual, cât și psihosocial
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
de programe de instruire diferențiată, recuperatorie. Argumentele care stau la baza elaborării unui curriculum integrat ar fi: respectarea dreptului fiecărui copil la instrucție și educație, pe măsura potențelor și capacităților sale; formarea la copilul cu nevoi speciale a unui registru comportamental adecvat, care să permită adaptarea și integrarea sa socială, printr-o experiență comună de Învățare alături de ceilalți colegi; asigurarea legăturii cu faptele reale de viață, familiarizarea cu o serie de obișnuințe privind activitățile de utilizare practică și de timp liber
EDUCAȚIA INTEGRATĂ – STUDIU DE CAZ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria BOZ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2167]
-
alcătuirea programului se va acorda prioritate comportamentelor grave și periculoase Întâlnite la copil. După elaborarea unui program, periodic, terapeutul/consilierul analizează și discută modalitățile de rezolvare a dificultăților Întâmpinate pe parcurs. În funcție de nivelul sociocultural al părinților, precum și de unele particularități comportamentale ale copilului deficient, se vor putea organiza, În perioada de intervenție și terapie, două sau trei programe, până când părinții deprind un mod eficient de gestionare a situației și pot asigura condiții optime de dezvoltare și evoluție a copilului În familie
COPILUL CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ŞI FAMILIA. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica OȚEL () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2160]
-
cercetări au pus În evidență rolul activ al mamei În Învățarea de către copil a structurilor morfologice și sintactice ale limbii, dezvoltarea gândirii și limbajului, efectul calității mediului familial În dezvoltarea și consolidarea imaginii de sine la copil, consecințele În plan comportamental și social (mai ales În școală) ale imaginii de sine a copilului.
COPILUL CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE ŞI FAMILIA. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angelica OȚEL () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2160]
-
Ce este ADHD și cum putem recunoaște un copil cu hiperactivitate? ADHD reprezintă abrevierea În limba engleză a “Atention Deficit Hyperactivity Disorder”, o tulburare de tip comportamental care apare tot mai frecvent ca diagnostic pentru copii și adolescenți. Motivele creșterii explozive a comportamentului hiperactiv pot fi identificate În schimbarea radicală a tipului de cultură În care trăim, a alimentației, a educației și, poate, a eredității. Indiferent de
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPILULUI CU HIPERACTIVITATE ŞI DEFICIT DE ATENȚIE (ADHD). In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Gabriela RAUS, Corina-Roxana BÂRLĂDEANU,Maricica MANOLE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2168]
-
Comunicarea este procesul prin care mesajele sunt emise, receptate și urmează a fi decodificate În scopul de a produce o schimbare comportamentală, atitudinală sau informațională. Comunicarea reprezintă modalitatea prin care oamenii intră În legătură cu mediul și cu ceilalți. Comunicare Înseamnă interrelaționare. (Miles, B.&Riggio, M., 1999 Remarkable Conversations, Baltimore Press) Intenționalitatea și interpretarea sunt parametrii care diferențiază comunicarea de o simplă interacțiune socială
PROIECT DE LECȚIE ÎN PARTENERIAT IMPLICÂND CONCEPTUL DE COMUNICARE TOTALĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
acțiunile instructiv educative devin accesibile copilului; consolidarea unei motivații puternice care susține efortul copilului În munca de Învățare; corespondența totală Între solicitările formulate de școală și posibilitatea copilului de a le rezolva; existența unor randamente la Învățătură și În plan comportamental considerate normale prin raportarea la posibilitățile copilului sau la cerințele școlare. Copilul cu tulburări de comportament aparține, de obicei, grupului de elevi slabi sau indisciplinați, el Încălcând deseori regulamentul școlar și normele social-morale, fiind mereu sancționat de educatori. De aceea
PROBLEME DE INTEGRARE A COPIILOR CU CERINȚE EDUCATIVE SPECIALE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maricica HUȚUPAŞU, Elena NECHIFOR, Elena PORFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2162]
-
integrarea individuală a acestor copii În aceleași clase obișnuite. Integrarea școlară exprimă: atitudinea favorabilă a elevului față de școala pe care o urmează; condiția psihică În care acțiunile instructiv educative devin accesibile copilului; existența unor randamente la Învățătură și În plan comportamental considerate normale prin raportarea la posibilitățile copilului sau la cerințele școlare. În școală, copilul cu tulburări de comportament aparține, de obicei, grupului de elevi indisciplinați, el Încălcând deseori regulamentul școlar și normele social-morale, fiind mereu mustrat de către educatori. De aceea
MODALITĂȚI DE SPRIJINIRE A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena DRĂGAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2176]
-
că elevii vor Încălca limitele stabilite, relația afectivă de sprijin Îi va ajuta pe elevii cu probleme de comportament să suporte mai ușor mustrările. Acolo unde școala se apropie de standardele unei adevărate comunități terapeutice, rezultatele se văd În achizițiile comportamentale ale elevilor. 2.2. Rolul de mediator al părinților Copilul diferit se adaptează greu la relațiile interpersonale, de aceea părinții trebuie să joace rolul de tampon, de mediator Între copil și persoanele străine. Datorită rolului de mediator, reacțiile părinților În fața
MODALITĂȚI DE SPRIJINIRE A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena DRĂGAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2176]
-
prevenirii și corectării comportamentelor indezirabile, precum și consolidarea unor atitudini favorabile față de școală. Cu alte cuvinte, educatorii trebuie să facă apel la toată competența lor și la mijloace și tehnici speciale pentru a putea realiza educația incluzivă a copiilor cu tulburări comportamentale. În plus, activitatea educativă cu acești elevi solicită din partea fiecărui profesor o foarte bună cunoaștere a naturii umane, o capacitate empatică deosebită, necesară Înțelegerii și acceptării celor din jur așa cum sunt ei În realitate, cu calitățile și defectele lor. În
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ ŞI PROBLEMATICA TULBURĂRILOR DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Dorina COCARI, Mirela FĂRCANE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2178]
-
motive variate (situație socială, deficiențe psiho-motrice și intelectuale, trăsături psihocomportamentale). La aceasta se adaugă lipsa unor relații sociale ceea ce a adus la o tendință de supraevaluare a propriilor necesități, precum și la nesiguranța sau lipsa de orientare. Deci, copilul cu tulburări comportamentale este caracterizat de: slabe abilități de bază; oportunități și aspirații limitate; slabe relații cu ceilalți elevi, cu părinții sau profesorii; stimă de sine scăzută; presiune din partea grupului de a se purta Într-un anumit fel, ceea ce poate fi În conflict
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ ŞI PROBLEMATICA TULBURĂRILOR DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Dorina COCARI, Mirela FĂRCANE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2178]
-
simt respinși de către mediul școlar. Ca urmare, ei intră În relații cu alte persoane marginalizate, intră În grupuri subculturale și trăiesc În cadrul acestora tot ceea ce nu le oferă societatea. Există mai multe strategii de lucru cu elevii care prezintă tulburări comportamentale. De obicei, aceștia sunt obișnuiți să fie mai degrabă pedepsiți decât recompensați de către adulți, să nu aibă relații prea bune cu colegii lor, să fie marginalizați. Dintre metodele și tehnicile de schimbare a comportamentelor negative la elevi, mai accesibile majorității
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ ŞI PROBLEMATICA TULBURĂRILOR DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Dorina COCARI, Mirela FĂRCANE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2178]
-
program, comportamentele nedorite ale copilului se accentuează, după care ele slăbesc În intensitate, până la dispariția lor totală. Cauza este lipsa de Întărire a acestora prin nebăgarea lor În seamă de către adulți (părinți și educatori). Tehnica modelării presupune asimilarea unor modele comportamentale pozitive prin imitarea altor persoane cum ar fi spre exemplu educatorul sau părinții. De regulă, copilul este confruntat cu anumite comportamente realizate de către educator și este Încurajat apoi să le imite. Modelarea comportamentelor s-a dovedit eficientă În formarea unor
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ ŞI PROBLEMATICA TULBURĂRILOR DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Dorina COCARI, Mirela FĂRCANE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2178]