8,042 matches
-
să reprezinte un „sac de bani” mai mare și mai ușor de utilizat decât cele aflate deja în bănci. Principala problemă pe care trebuia să o rezolve tehnocrația industrială era lipsa capitalului pentru producția pe care o conducea. În termenii conceptuali ai economiei politice moderne, tehnocrația industrială trebuia să găsească o metodă pentru a transforma capitalul său social - a cărei componentă esențială consta în controlul absolut și necontestat al producției și al milioanelor de oameni dependenți de aceasta - în capital financiar
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Autorul reface astfel circuitul ideilor care hotărăsc constantele liricii din secolul al XX-lea și, implicit, legăturile ei cu sfera realității. Investigațiile comparatiste aplicate vor fi fundamentate teoretic de Introducere în literatura comparată, lucrare deschisă de volumul Teoria (1992). Deziderat conceptual și metodologic evident și în Direcții în poezia secolului XX, stabilirea corespondențelor active între formele de exprimare artistică impune studierea comparată și sistematică a verigilor care alcătuiesc fenomenul de cultură. Finalitatea epistemologică explică și preocupările de istoria artei în activitatea
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
copilăriei și a locurilor natale, patriotismul în marginile unei „mitologii” a zilei, optimismul neînfrânat, poate sincer, dar turnat într-un vers convențional. Următoarele cărți oferă un vers mai tehnic, cantabil și metaforic în accepție modernă: „Versurile sale sunt sever elaborate, conceptuale sau controlat sentimentale, cu un timbru ușor recognoscibil” (Al. Piru). Așa cum s-a spus, H. este „un temperament dionisiac care pendulează între extaz și prăbușiri interioare” (Ovidiu Ghidirmic). Volumele Vânt de vis (1977) și Călăreț stingher (1984) au fost distinse
HINOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287434_a_288763]
-
sau un teritoriu comun sau ale cărui spații comune sunt puțin frecventate, iar cei ce le frecventează nu pot revendică o adevarată reprezentativitate. Totuși, tocmai acest exil intelectual „inutil” a favorizat apariția În țară a unei culturi alternative, „secundare” (omoloaga conceptual „societății secunde” ori „economiei secunde”), fără a constitui neapărat și din punct de vedere politic o „contra-cultură”. El a servit de reper și de grup de identificare Într-o mai mare măsură decât exilul politic mobilizat. O teza consacrată exilului
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
să fixeze dimensiunile specifice ale latinității răsăritene și totodată să clarifice polemic problema abandonării ei, în evoluția istoriei românești, de către romanitatea occidentală. Este și acesta un mod de a răspunde cu argumentul tradiției unei politici pe care Occidentul o introducea conceptual în manifestările sale, în numele „coexistenței pașnice” cu sovietele. În același spirit, Horia Stamatu definește Spania ca „excepția Occidentului”, ceea ce conferă constatărilor sale un relief mai clar. Au mai colaborat Antoaneta Bodisco (Traduceri din Propertiu), Gheorghe V. Bumbești (Revoluția lui Serdiakov
LIBERTATEA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287798_a_289127]
-
mai mare nevoie: la segmentele și grupurile sociale precare ca statut socioeconomic. Cu privire la antropologie, inițial am intenționat să numesc lucrarea Socioantropologia familiei. Era cu totul îndreptățit, dat fiind faptul că în general între sociologia și antropologia culturală există întinse suprapuneri conceptuale și metodologice, iar în abordarea unor comunități, structuri sau procese sociale, diferențele sunt minimale. Fără a intra aici în discuția despre raportul dintre sociologie și antropologia socială și culturală (pentru unele observații, vezi și capitolul 1, în special secțiunea 1
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fi de dorit și în studierea familiei o complementaritate a perspectivei din interior cu cea din exterior, lucru care în antropologia culturală s-a impus ca disocierea dintre analiza emică și analiza etică (vezi Zamfir, 1981; Iluț, 1983, 2003). Dubletul conceptual emic-etic este de inspirație lingvistică, fără a rămâne însă un simplu împrumut. De altfel, lingvistica, una dintre cele mai avansate discipline socioumane, a oferit în mai multe rânduri zonelor de cunoaștere învecinate nu numai sugestii terminologice, ci și material de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
item-item și itemi-test, și la constanța în timp a rezultatelor (test-retest). Dar mai important este gradul în care instrumentul măsoară ceea ce pretinde că măsoară, adică validitatea lui. Și dintre cele trei forme consacrate, validitatea de conținut, cea criterială și cea conceptuală (sau de construct), fundamentală este ultima, întrucât angajează esența problemei, adică raportul dintre conținutul conceptului, al constructului (spațiul lui de atribute) și conținutul instrumentului (spațiul lui de itemi). După cum îndreptățit s-a observat (Touliatos et al., 1990), și cei ce
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
interculturală. Pe de altă parte, nici specificul și nici localismul nu trebuie exacerbate. Cercetătorului familiei din România îi incumbă sarcina de a testa, adapta și elabora instrumente riguroase, proces în care consultarea experților în diferite faze (inclusiv în estimarea validității conceptuale) este de mare semnificație. Cred că în încheierea acestui capitol sunt bine venite câteva remarce: sondajele de opinie publică și inserția rezultatelor lor în rândul marelui public au proliferat nu numai cu privire la temele politice (electorale, în special), ci și relativ la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
populațiile exotice, unde schimbul intertribal de femei este o condiție aproape obligatorie a supraviețuirii (Lévi-Strauss, 1973). În societățile complexe, unde se intersectează multiple criterii de grup (etnic, religios, de vârstă, socioeconomic), distincția interior-exterior este mult mai vagă. De aceea, binomul conceptual „endogamie-exogamie” a fost înlocuit cu unul mai flexibil, „homogamie-heterogamie” (vezi 6.2.). Expresia „reguli de căsătorie” acoperă mai multe realități detectabile în toate culturile umane: cu cine să te căsătorești (începând de la „aranjamente”, unde se desemnează și persoana concretă, și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
este să determine ce interacțiuni mențin problema actuală și ce schimbări ar trebui operate pentru a o elimina; - o cale extrem de eficientă în rezolvarea problemei prezentate de client este ca printr-o reformulare a ei, prin reîncadrarea (reframe) în spațiul conceptual al mediului familial, să se ajungă la o altă perspectivă și înțelegere a clientului față de situația vizată de problemă, astfel încât ea nu va mai fi considerată ca atare. • Terapia strategică, al cărei reprezentant principal este J. Haley (1976), are ca
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
care terapeutul este actorul principal. • Terapia contextuală (J. Boszormenyi-Nagy, D. Vehrich și alții) pornește programatic de la premisa că o terapie eficientă este aceea care utilizează toate aspectele semnificative din diferite orientări psihoterapeutice. Năzuința este de a integra într-o schemă conceptuală perspective teoretice divergente. Analiza și terapia contextuală presupun să ai în vedere indivizii, contextul familial, efectele multigeneraționale și chiar mediul social mai larg. Patru dimensiuni principale strâns legate între ele ar trebui să-l preocupe pe analistul-terapeut: 1. fapte și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
1985), e omagiat „poemul obiect”, menit să servească „doar pentru privit”. În covârșitoarea lor majoritate, poeziile solicită în special văzul. „Joc de-a stelele”, meșteșugul poetic e omologat, metaforic, cu olăria: „Să modelăm cuvintele ca olarii lutul”. Vorbind în termeni conceptuali, climatul propice unei asemenea poezii nu este cel romantic, cu atât mai puțin cel simbolist (cu toate că în cazul acesta nici unul, nici altul nu e ocolit), ci climatul clasic. Era în firea lucrurilor ca, la început, într-o perioadă în care
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
său cel mai sigur se aplică la prelevarea episodicului, segmentului. Când trece la judecăți globale, cade nu o dată în suprainterpretare sau în alte tipuri de falsificare evaluativă. O cauză ar fi slaba apetență, chiar o anumită mefiență față de teorie și conceptual. Articolele oarecum teoretice sunt plate și, până la urmă, vânează tot accidentalul. Cecitatea conceptuală („critica în genere, cronica literară îndeosebi, când devine - chiar pentru scurtă vreme și fragmentar - ancilla, serva fidelă a modelor filosofice și de tot felul, nu mai vede
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
judecăți globale, cade nu o dată în suprainterpretare sau în alte tipuri de falsificare evaluativă. O cauză ar fi slaba apetență, chiar o anumită mefiență față de teorie și conceptual. Articolele oarecum teoretice sunt plate și, până la urmă, vânează tot accidentalul. Cecitatea conceptuală („critica în genere, cronica literară îndeosebi, când devine - chiar pentru scurtă vreme și fragmentar - ancilla, serva fidelă a modelor filosofice și de tot felul, nu mai vede la doi pași”) e în fond o chestiune asumată, căci R. se dovedește
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
prin prelucrarea alertă și speculativă a materiei. Deși tema pare să fie literatura exilului românesc din perioada postbelică, S. nu procedează după cerințele unei rețete pragmatice de istoric literar, acesteia preferându-i o hermeneutică mai puțin „trivială”. Confruntată cu „distrofia conceptuală a fenomenului exilului”, autoarea o scurtcircuitează, reducând-o la câteva linii de forță: metafizica exilului, timpul și spațiul exilului, maladiile exilului, exilul ca alienare. Nu este o operație propriu-zis fenomenologică, întrucât specularea conceptului de exil se păstrează de la un capăt
SALCUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
cu o maximă disponibilitate și eficiență în sensul reconstrucției identitare, clasa ex-patrioților este o categorie utopică și, prin urmare, nu este ilustrată de vreun nume. Această taxinomie va structura, în continuarea eseului, studiile de caz, scrise cu finețe analitică, rigoare conceptuală și farmec speculativ. SCRIERI: Graffiti, București, 1999; Patria de hârtie. Eseu despre exil, Brașov, 2003. Repere bibliografice: Iulian Boldea, Hedonism și ironie critică, „Cuvântul”, 2000, 4; Nicolae Breban, „Graffiti”, CNT, 2000, 20; Alex. Ștefănescu, Cruzime de critic literar, RL, 2000
SALCUDEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289447_a_290776]
-
1999), Sacra Coralia (2002), Poeme antisatanice (2002) și Mersul pe fulger (2003) dispune ordonarea substanței poetice în funcție de sinteza între perspectiva filosofică metafizică și fervoarea mistică a credinciosului. Adecvat însă mai degrabă registrului clasic, bucolic, decât redării prin vers a subtilităților conceptuale, stilul nu reușește întotdeauna să evite alăturările metaforice sterile ori scientismul ostentativ. Privite în ansamblu, scrierile lui S.-P. poartă marca unui efort artistic și ideatic destinat să le confere altitudine. Dar când încearcă să consemneze mai mult decât simple
SAN-PETRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289457_a_290786]
-
orizontală, a lui aici și acum și a repoziționat fiecare ființa umană pentru a deveni eventual stăpân pe domeniul său terestru. Perspectiva a migrat de pe pânzele artiștilor Renașterii la mesele de scris ale filosofilor din perioada preiluministă, devenind principalul instrument conceptual pentru a reface lumea naturală În imaginea omului. Francis Bacon, părintele științei moderne, a scris cele mai importante lucrări ale sale, Novum organum și Noua Atlantidă, În primă parte a secolului al XVII-lea. Ideea de perspectivă are un loc
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
spus Bacon, era să „stabilească și să extindă dominația rasei umane asupra universului”14. În timp ce Bacon a furnizat o metodologie pentru organizarea naturii, marele filosof francez din secolul al XVII-lea René Descartes a fost cel care a pus bazele conceptuale pentru transformarea naturii În resurse. El a găsit ceea ce considera a fi o piatră din Rosetta pentru descifrarea și manipularea secretelor naturii În legile universale ale matematicii. El a scris: Studiind problema cu atenție, am ajuns treptat să Înțeleg că
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
transforme spațiul și timpul Într-o forța productivă din ce În ce mai rapidă În slujba avansului material. Cu toate că europenii - În special englezii și germanii - au introdus rapid tehnologiile bazate pe mașina cu aburi, americanii au fost cei care au creat mecanismul intelectual și conceptual pentru a alinia performanța umană cu ritmul noilor mașini. Eficiența a fost transformată de inginerii americani Într-un set de practici metodologice care, la rândul lor, au devenit un instrument general pentru organizarea spațiului și a timpului. și, noțiunea modernă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
istorice care l-au generat. 6. Invenția ideologiei proprietății Schimbările vaste În conștiința spațio-temporală și apariția individului rațional și autonom au transformat viața europeană În cursul câtorva secole. Există totuși o altă dezvoltare instituțională care a apărut Împreună cu restul schimbărilor conceptuale - o instituție care a dat o formă concretă și un Înțeles celorlalte furnizând elementul indispensabil pentru apariția economiei capitaliste și a statului-națiune. Invenția și codificarea regimului proprietății private În Evului Mediu târziu și epoca modernă timpurie au devenit fundamentul pentru
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ei62. Studiul pe porcine ne oferă numai o idee despre ceea ce se Întâmplă În noul domeniu de cercetare al emoțiilor și abilităților cognitive ale animalelor. Cercetătorii au fost surprinși recent de publicarea unui articol În revista Science care descrie abilitățile conceptuale ale ciorilor din Noua Caledonie. În experimente controlate, oamenii de știință de la universitatea Oxford au raportat că la două păsări, numite Betty și Abel, li s-a dat opțiunea să folosească două unelte, una, o sârmă dreaptă, cealaltă, o sârmă terminată
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sau macrosocial, se poate spune că gradul de stabilitate (și, în consecință, de rezistență la schimbare) este: valori, norme, atitudini și opinii. Acestea din urmă sunt mult mai fluctuante și versatile. Modelul prezentat mai sus, ca, de altfel, și delimitările conceptuale operate în legătură cu valorile, atitudinile, normele și alte noțiuni apropiate au însă un caracter cu totul general și aproximativ. La o analiză mai concretă și la nivelul cercetărilor efective, distincțiile, relativ ușor de făcut pe plan pur teoretic, se estompează sau
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
normele și alte noțiuni apropiate au însă un caracter cu totul general și aproximativ. La o analiză mai concretă și la nivelul cercetărilor efective, distincțiile, relativ ușor de făcut pe plan pur teoretic, se estompează sau, oricum, devin problematice. Delimitările conceptuale nu trebuie supralicitate și artificializate, în fapt între conținutul și sfera diferiților termeni discutați existând puternice interferențe și suprapuneri. Privite în contextele semantice în care sunt inserate, conceptele de atitudine, valoare, nevoi și altele sunt în înalt grad interșanjabile. Între
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]