2,979 matches
-
R., care, semnând adesea cu pseudonimul Sphinx, colaborează intens la „Binele public”, unde a debutat în 1879, „Literatorul”, „Epoca”, la „România liberă” și „Revista nouă”, unde era și redactor. Articolele sale pe teme diverse din „România liberă”, făcute cu un condei incisiv, uneori caustic, iau în derâdere moravuri ale vieții politice, parlamentare, surprinzând fizionomii și atitudini caracteristice. Însemnările din „Binele public” și le-a înmănuncheat în culegerea Observări sociale și morale (1881). Sunt meditații, copleșite de poncife, asupra nestatorniciei destinului, asupra
RACOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289083_a_290412]
-
den scriptori rumâni, IV, partea II, Viena, 1865, 40-42; Iorga, Ist. lit. XIX, I, 287-288; G. Bogdan-Duică, Relativ la G. Munteanu, „Țara Bârsei”, 1930, 1; Ion Gherghel, Goethe în literatura română, București, 1931, 90-96; Cărturari brașoveni, 150-151; Gabriel Cocora, Peneluri și condeie, București, 1978, 41-49; Dicț. lit. 1900, 595-596; Rusu, Membrii Academiei, 355-356. F.F.
MUNTEANU-9. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288293_a_289622]
-
tipologii caricaturale, iar din verva cu care este atacată farsa electorală a dispărut înțelegerea pentru slăbiciunile umane sau nota sentimentală. Reprezentată pentru prima dată în 1937, Visul unei nopți de iarnă se înscrie în seria comediilor lirice aparținând unor inspirate condeie în dramaturgia interbelică. Maria Panait, vânzătoare într-un magazin de bijuterii, personaj cu o existență cenușie, banală, își vede visul împlinit în noaptea Anului Nou: ajunge să îl cunoască pe celebrul scriitor Alexandru Manea, pe care îl admiră și îl
MUSATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288326_a_289655]
-
să acceadă la mâna unei fete obișnuite cu luxul, așa că, în pofida suferinței, se hotărăște să plece cu o bursă în străinătate. Deși reușit ca atmosferă, romanul păcătuiește prin lipsa de consistență a personajelor, în timp ce autorul doar pare că își exersează condeiul, transpunând probabil o experiență proprie. Mai târziu va reveni, fără prea mult succes, la roman, narațiunea de dimensiuni extinse neconstituind pentru el un avantaj. Substanța epică din Atenție mărită (1946) este, de asemenea, diluată, personajele nu sunt bine conturate, prietenia
NEAMTZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288389_a_289718]
-
o receptare ambiguă. Pe de o parte, P. este apreciată de Tudor Arghezi (pentru „pana, îndrăzneala și sinceritățile” cu care a scris o „povestire vie”), de Lucian Boz (pentru „vioiciunea și ochiul ascuțit”, ce îi permit să realizeze, cu un “condei acid”, „o vie și susținută șarjă contra politicienilor”) și de Nicolae Roșu (care constată „un spirit de vrajbă cu lumea înconjurătoare”, dublat de o capacitate de observație riguroasă, valorificată într-o „narațiune bine dozată, concentrată și desfășurată progresiv în volute
PERETZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288758_a_290087]
-
și în Zece poeți tineri (Iași, 1976). Prima carte, Eclipsa, îi apare în 1979. Colaborează cu versuri la revistele „România literară”, „Cronica”, „Amfiteatru”, „Familia”, „Tribuna”, „Steaua”, „Limbă și literatură”, „Luceafărul”. A fost distinsă cu Premiul Editurii Junimea (1974), Premiul „Tinere condeie” (1975), Premiul Festivalului Național de Poezie „Nicolae Labiș” (1975), Premiul revistei „Amfiteatru” (1976) ș.a. Semn al unei sensibilități profund contradictorii, poezia scrisă de P. se definește printr-un manierism care se îngemănează cu sonuri vechi, venite parcă dintr-o „rădăcină
PETRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288794_a_290123]
-
în plan stilistic, antifraza, o manieră isteață, cu maliții străvezii, de a modula insinuant subtextul, care sabotează cu delicii secrete enunțul pieziș (Pruncul serdarului Panait, Ghinea spânul, Părintele Mardarie de la Vovidenie, Herșcu tinichigiul). Din atracția pentru trecut se înfiripă sub condeiul ei și nuvela istorică. Sunt narațiuni fără anvergură, dar cu un anume parfum evocator, dat și de răsfățul lexical prin care se manifestă voluptatea enumerării de veșminte (femeiești, îndeosebi), podoabe și alte găteli de odinioară (Vorniceasa Tarsița Filipescu). Printre serdari
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
teatru P. s-a bucurat de succes, la public îndeosebi, dar nu numai. După elogiile, scăpate de sub control, ale lui Brătescu-Voinești (un „giuvaier”, „cea mai frumoasă, cea mai bine făcută dramă ce s-a scris în românește”), mulți oameni de condei s-au grăbit să-și procure Păcatul. Părerile, și la lectură, și după premiera din 1924, au fost împărțite. Unii (Camil Petrescu, Liviu Rebreanu) s-au lăsat impresionați. Alții, fără multe ocoluri, au luat-o în râs. Și unii, și
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
realizările tehnicii, le descrie cu precizie și pătrundere, fără stupefacția altor călători români care l-au precedat. Priceput în tehnică, P. este el însuși om cu idei și inițiative. Și-a brevetat, de altfel, o invenție, măruntă dar ingenioasă, numită „condei portăreț, fără sfârșit, alimentându-se însuși cu cerneală”, un predecesor al stiloului. Scrisorile profesorului sunt ceremonioase, pline de modestie și bun-simț, cu fraze lungi și uneori greoaie, având câteodată o tentă cronicărească. Sunt, pe alocuri, și izbucniri vehemente, de mânie
POENARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288863_a_290192]
-
OLTENIA LITERARĂ, revista apărută la Craiova, anual, în 1956 și în 1958, editata de Uniunea Scriitorilor, Filiala Craiova. Rubrici: „Condeie tinere”, „Studii. Note critice”, „Traduceri”, „Epigrame”. Poezia promovată de O. l. este tributara ideologiei comuniste, fiind mai degrabă expresia unui lirism ocazional, în care se cultivă un fals entuziasm și se folosesc toate clișeele epocii. Publică versuri Marin Ancuțescu, C.
OLTENIA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288529_a_289858]
-
se disting prea mult de poezia epocii. Macedonski reia motivele lirice ale vremii cu o juvenilă și deplină încredere în sine (La patria, Un tânăr poet murind, Reîntoarcerea, Chemarea la arme a lui Tudor Vladimirescu, Fericirea vieții câmpenești, Meditațiune, La condeiul meu, Melancolia, Desperarea, Fatalitatea, Secolul). Totuși, accente mai personale, interesând evoluția sa ulterioară, se conturează chiar în aceste începuturi. Unele motive vor reapărea într-o desăvârșită execuție poetică: Umbrei amicului meu Ricardo Bergamasco este schița excelentei O umbră de dincolo de
OLTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288531_a_289860]
-
primul cenaclu al copiilor (la Palatul Pionierilor, 1950), „G. Bacovia”, pe lângă Casa de Cultură a sectorului IV (1957) și Săgetătorul (1967), devenit în 2002 Cenaclul Național Junior al Uniunii Scriitorilor. În 1967 a inițiat concursul național anual pentru elevi „Tinere condeie”, apoi concursul revistelor școlare (împreună cu Augustin Z. N. Pop), din 1969 fiind fără întrerupere președintele juriului și îndrumătorul taberelor școlare de creație pentru laureați. A creat și a coordonat suplimente literare pentru elevi pe lângă publicațiile „Scânteia tineretului”, „Fețele culturii”, „ABC
OPRIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288556_a_289885]
-
-și completeze mereu colecțiile. De pe acum pare a trăi mai intens și mai real în spațiul cărților decât în realitatea propriu-zisă. Ca și alți „copii teribili” ai veacului, ca B. P. Hasdeu în primul rând, O. își exersează de timpuriu condeiul, întrucât știe că rostul său în lume va fi acela de om de cultură. O puzderie de încercări - versuri, piese de teatru, traduceri din Homer, Vergiliu, Horațiu, articole, conferințe -, neîncredințate tiparului, sunt semne ale căutării de sine. Avea obiceiul scrisului
ODOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288509_a_289838]
-
noiembrie 1908, publicație de deschidere modernistă, dar promovând, totodată, creații având „un substrat de realitate”. În ciuda tuberculozei care i-a minat sănătatea și care îl va răpune la nici treizeci și doi de ani, N. s-a arătat permanent un condei activ. E prezent în numeroase periodice: „Neamul românesc”, „Neamul românesc literar”, „Adevărul literar”, „Vieața nouă”, „Convorbiri literare”, „Convorbiri critice”, „Floarea darurilor”, „Viața literară”, „Cosinzeana”, „Flacăra”, „Actualitatea”, „Ilustrațiunea română”, „Săptămâna ilustrată”, „Dimineața”, „Minerva literară ilustrată”, „Dumineca”, „Noua revistă română”, „Lumina”, „Steaua
NEMŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288420_a_289749]
-
marea țară prietenă”. Scoaterea reportajului din domeniul gazetăriei e însă o falsă țintă, pentru că totul servește scopurilor propagandistice ale momentului. Mai mult, în articolul Pasiunea de a descoperi. Unele probleme actuale ale reportajului (1960), N. formulează ideea „colectivizării reportajului”, oamenii condeiului urmând a fi repartizați la principalele obiective economice. Îndemnul de a „descoperi noi regiuni de realitate” nu va avea ca rezultat decât descrierea din ce în ce mai încărcată de lirism factice și de sentimentalism dulceag a „noului” de tip comunist și a „viitorului
NICOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288451_a_289780]
-
figurează ca redactori, din Ion Buzdugan, Sergiu Cujbă, Ștefan Bulat, Ecaterina Cerchez, Vasile Luțcan, Gheorghe V. Madan, Nicolae Spătaru, Al. Terziman. Revista își propune „să fie pusă în slujba literaturii și artei pentru a trezi spre activitate mai rodnică mânuitorii condeiului” din Basarabia, scopul cenaclului pe care îl reprezenta fiind „apropierea și înfrățirea între publiciști, slujitorii și prietenii artei și scrisului, sprijinirea revistelor etc.” P.b. are o orientare regionalistă pronunțată, ca și alte publicații conduse sau redactate de Iorgu Tudor
PAGINI BASARABENE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288609_a_289938]
-
la Liceul pentru Deficiențe de Vedere din Cluj-Napoca, din 1992 este lector asociat la Facultatea de Psihologie și Științele Educației, Catedra de psihopedagogie specială. Publică versuri începând din 1967, în revista „Școala nouă” a liceului din Roman, apoi în suplimentul „Condeie nemțene” al ziarului „Ceahlăul” din Piatra Neamț. Între acest moment și anul 1999, când îi apare prima plachetă, Nesomnul metaforei, se întinde un lung interval de tăcere, curmat brusc de editarea unui mare număr de volume, uneori grupate câte trei în
PAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288624_a_289953]
-
București, 1930; Gheorghe Lazăr și opera sa, București, 1937; Limba și literatura națională, București, 1938; Bogdan Petriceicu Hasdeu, un uriaș al culturii românești, București, 1939; O pildă vie: Petre Ispirescu, București, 1939; Din trecutul tiparului românesc. Câțiva tipografi mânuitori de condei, București, 1940; Cartea. Foloasele și neajunsurile ei, București, 1940; Ciprian Porumbescu ca om, ca român, ca artist, București, 1940; Poeții Văcărești. Viața și opera lor poetică, București, 1940; Un fericit înaintaș: Iancu Văcărescu, București, 1940; Un începător de nădejde: Anton
PAPADOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288670_a_289999]
-
un poem alegoric, Zile de purpură (1916), însuflețit de un ardent simțământ patriotic. În boema bucureșteană a începutului de secol, sonetele lui P., la fel și epigramele, se bucurau de succes. Nici critica, de la cea emisă de prieteni până la câteva condeie ilustre, nu le-a trecut cu vederea. Dacă E. Lovinescu, apreciind „sforțarea și meșteșugul real al condensării”, consideră că P. „n-a avut nici idei poetice originale și nici nu le-a realizat într-un material dur”, Perpessicius, cu larghețea
PAVELESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288737_a_290066]
-
Jean Bart, Hortensia Papadat-Bengescu, Ion Dongorozi, Sărmanul Klopștock, Emanoil Bucuța, Adrian Hurmuz. Ca ilustrare a unui comentariu critic, apare și un fragment din piesa lui Camil Petrescu Suflete tari. Criticii literare îi este acordat un spațiu generos, pe măsura remarcabilelor condeie care o slujesc: Perpessicius (Cuvinte despre Nicolae Filimon), E. Lovinescu (Poporanismul și civilizația română, Poporanism sau interdependență?), Ramiro Ortiz (Dante și Coșbuc), Camil Petrescu (Eminescu), Tudor Vianu (Masca timpului, Personalitatea lui Eminescu). Specificul revistei constă însă în faptul că, în afara
MISCAREA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288182_a_289511]
-
Minulescu, George Cornea. Cu începere de la numărul 14/1925 cronica literară e semnată de Ion Marin Sadoveanu și de Perpessicius. Sub genericul „Pe marginea cărților”, cel dintâi scrie despre volume de Adrian Maniu, Henriette Yvonne Stahl, Jean Bart, iar sub condeiul celui de-al doilea rubrica va fi consacrată unor autori precum Ștefan Petică, Ovid Densusianu, Camil Baltazar, Emanoil Bucuța, Ion Pillat, V. Demetrius, G.M. Zamfirescu, Mihail Sadoveanu, Corneliu Moldovanu, Camil Petrescu, Al. Iacobescu, Liviu Rebreanu, Emil Isac, Hortensia Papadat-Bengescu, E.
MISCAREA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288182_a_289511]
-
zeu mistuitor. America vrea să învie, dar o mistuie propriul ei zeu, care până la urmă o s-o înghită și pe ea. Noi, în prăpăditele noastre coșciuge cu tricolor, mai avem o șansă.” Tot ceea ce întâlnește printre românii americani cade sub condeiul neiertător al prozatorului, care mizează pe fapte și chipuri reale și declară deschis: „Orice asemănare cu persoane și situații reale nu este pur întâmplătoare”. De altfel, cei vexați îi vor intenta proces scormonitorului în viața intimă a celor întâlniți, procese
MODORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288202_a_289531]
-
de generație este și cea mai frapantă. Pe de altă parte, dinspre aceste discipline ajung în spațiul public referințe și noțiuni practic necunoscute celor cu formație preponderent literară, blocați în ceea ce numeam cu alt prilej „estetica metafizică a societății”. Oricât „condei” ar avea „analistul”, cunoașterea teoretică și empirică a ideilor, ideologiilor, practicilor și sistemelor sociale, politice, economice, juridice este indispensabilă analizei afacerilor curente, la aceasta trebuind să se adauge reflecția proprie, eventuale percepții „din interior” (obținute prin imersia în instituții) și
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
îl hărăzise, înseamnă, într-un plan simbolic, o luminoasă revanșă. Dacă în viață A., cum singură mereu repetă, a ratat mai totul, scrisul o plasează sub o stea în fine norocoasă, impunând în prim-planul literaturii noastre de confesiuni un condei scânteietor și, deopotrivă, un personaj memorabil. SCRIERI: Jurnalul unei ființe greu de mulțumit (1932-1947), îngr. Doina Uricariu și Arșavir Acterian, postfață Doina Uricariu, București, 1991. Repere bibliografice: Dan C. Mihăilescu, Abecedar pentru cartea ratărilor, LAI, 1991, 32; Alex. Ștefănescu, O
ACTERIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285157_a_286486]
-
Îmi luminează și mai mult Încăperea albă: brazii suiți până la ferestrele de sus, dau locului un vuet depărtat de apeă Am În față planul economic al R.P.R. și mă gândesc la uriașele sarcini ce le avem de Îndeplinit noi, mânuitorii condeiului pentru a da celor ce muncesc În uzine și pe ogoare o artă Înălțătoare ca o fluturare de steaguri. Eroul meu, Costan Cimpoeșu, călit În lupta cu viața, de mic copil, dus În războiul fascist, rănit, nedreptățit de majuri și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]