4,535 matches
-
relația de încredere și comportamentele diferitelor grupuri vulnerabile, în scopul de a elabora modele de intervenție psihosocială și scheme de analiză socio-profesională. Ștefan Ungurean este doctor in sociologie al Universității din București cu o teză legată de teoria conflictului, și conferențiar în cadrul Facultății de Sociologie și Comunicare de la Universitatea ,,Transilvania" din Brașov. De profesie sociolog, a lucrat la începutul carierei în domeniul urbanismului (,,Proiect" Brașov). A activat și în mediul privat (televiziune, firmă de afaceri). Domeniile sale de competență sunt teoria
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
emoționante cuvinte, încât a produs asistenței adevărate momente de fericire. În altă ședința, iarăși d. Stoikitzoiu și-a desvoltat conferință să bine documentata asupra operilor lui Shakespeare, insistând că început al unei serii de studii, asupra tragediei Romeo și Julieta. Conferențiarul a probat că posedă bine pe marele dramaturg englez, susținându'și zisele cu citațiuni interesante și cu comparații din alți autori, făcând un fel de studiu de critică comparată. În ședința următóre, d. Ștefan Mantea, licențiat în științele comerciale, vorbesce
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
și a științei poate transgresa cu succes cadrul academic clasic. Totuși, analizând modul de propagare a culturii la orașe, unii critici au atras atenția asupra lipsei de organizare sistematică a acestor manifestări, în care subiectul prelegerilor este lăsat la latitudinea conferențiarilor, astfel că impresia generală denota un haos cultural 72. Tentației frecvente de asocia nordul Moldovei interbelice cu teritoriul drumurilor desfundate, de unde mințile luminate pleacă spre capitală pentru afirmare, îi opunem imaginea unui colț de țară în care cultura a proiectat
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Facultății de Litere din Iași, profesor la Liceul Ghica din Dorohoi, dar și la Liceul Laurian și Școala normală din Botoșani, este una dintre cele mai ilustre figuri intelectuale din Botoșaniul interbelic. Secretar al secției din Dorohoi a Ligii Culturale, conferențiar în cadrul Ateneului Român, are o activitate publicistică bogată în revistele Făt-Frumos, Ramuri, Junimea Moldovei de Nord, Neamul Românesc, Revista Școlii, Viața literară. Este autor al lucrărilor: Ce-au fost și ce pot fi școlile pregătitoare, Botoșani în 1932. Schiță monografică
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Filozofie la Leipzig, preocupat de literatura germană și influența sa asupra literaturii române, autor al unui proiect monumental - monografia Goethe, este și redactor al periodicului botoșănean Îndrumarea. Colaborează în presa vremii, inclusiv la Junimea Moldovei de Nord. Din 1922 devine conferențiar la Universitatea București. 34. Virgil Tempeanu (1888-1984), germanist, poet, traducător, pedagog, publicist, autor de manuale școlare. Profesor la Liceul Nicu Gane din Fălticeni, membru corespondent al Academiei Germane din München, înființează la Fălticeni Societatea Prietenii culturii. Din opera sa: Album
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
măiestrie. Ziarele din țară și străinătate au afectat un spațiu larg acestei performanțe obținute de o femeie, în condiții atât de vitrege. A murit la 2 februarie 1948. 6. Gabriela Chaborski (14 octombrie 1914-25 noiembrie 1936) A fost prime femeie conferențiar din România. A fost conferențiară universitară a Facultății de Științe din București Fiica unui inginer constructor, Gabriela Chaborski a urmat liceul la Ploiești, apoi științele fizico-chimice la Universitatea din București, unde a obținut în 1916 licența. In 1918 și-a
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
la Seminarul Teologic „Veniamin Costachi“ din Iași (1946- 1948); * Profesor la „Liceul Mixt“ din Pașcani (1947- 1949); * Cadru didactic la Facultatea de Filologie a Universității din Iași (din 1949); * Lector la Facultatea de Filologie a Universității din Iași (din 1951); * Conferențiar la Facultatea de Filologie a Universității din Iași (din 1957); * Profesor la Facultatea de Filologie a Universității din Iași (din 1962); * Lector de limba română la Sorbona și la Ecole Nationale des Langues Orientales Vivantes din Paris (1959 - 1962); * Rector
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107364]
-
Al.I. Cuza" din Iași), Corneliu Bîlbă (Universitatea "Al.I. Cuza" din Iași), Viorel Cernica (Universitatea din București), acad. Teodor Dima (Academia Română), acad. Alexandru Surdu (Academia Română), Gabriel Sîmbotin (Institutul de Cercetări Economice și Sociale "Gh. Zane", Iași). Gabriela RĂȚULEA este conferențiar la Universitatea "Transilvania" din Brașov, Departamentul de Științe Sociale și ale Comunicării. A obținut titlul de doctor în filosofie în 2003, cu o teză intitulată Etic și politic în filosofia engleză a dreptului natural. Hobbes și Locke. A beneficiat de
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
variate subiecte științifice și culturale. Interesul publicului pentru aceste conferințe a fost și va fi la Înălțimea valorii lor și sperăm că și volumul conținând textele va reuși să stârnească același interes. Mulțumirile noastre se Îndreaptă, În egală măsură, spre conferențiari și participanți. Acad. VIOREL BARBU 20 ianuarie 2006 UN NOU IDEAL Prof. dr. ALEXANDRU HUSAR Universitatea „Al. I. Cuza” Iași (I) Angajând istoria noastră ca proiect obiectiv, ca aspirație spre un nou model, visul unei culturi ce-și află, În
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
Colecția ACADEMICA 262 Seria Știin]ele Limbajului Doina BUTIURCA este licențiată a Universitații "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. A obținut doctoratul în filologie. A fost conferențiar la Universitatea "Petru Maior" din TârguMureș. Este conferențiar dr. la Universitatea Sapientia din ClujNapoca, Facultatea de Științe Tehnice și Umaniste din Târgu-Mureș. A publicat cărți de autor unic (Simbolismul religios (2005), Semnul lingvistic (2007), Introducere la estetica sacrului (2008), The
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Colecția ACADEMICA 262 Seria Știin]ele Limbajului Doina BUTIURCA este licențiată a Universitații "Alexandru Ioan Cuza" din Iași. A obținut doctoratul în filologie. A fost conferențiar la Universitatea "Petru Maior" din TârguMureș. Este conferențiar dr. la Universitatea Sapientia din ClujNapoca, Facultatea de Științe Tehnice și Umaniste din Târgu-Mureș. A publicat cărți de autor unic (Simbolismul religios (2005), Semnul lingvistic (2007), Introducere la estetica sacrului (2008), The conceptual metaphor and the cultural substrate (2011). A
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
psihologi români să fie arestați, anchetați și băgați În pușcării sau colonii de muncă la Începutul regimului comunist. Nu unul sau doi, ci zece sau mai mulți, dintr-o comunitate științifică relativ redusă, câteva zeci. Nume importante. De la București, doi conferențiari din catedra lui C. Rădulescu-Motru: I.M. Nesor și George Bontilă, dar și traian Herseni, conferențiar la sociologie, colaborator al lui D. Gusti sau C. Zahirnic, care făcuse studii la Geneva, cu Claparede. De la Cluj, profesorul C. Ștefănescu Goangă, care făcuse
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Începutul regimului comunist. Nu unul sau doi, ci zece sau mai mulți, dintr-o comunitate științifică relativ redusă, câteva zeci. Nume importante. De la București, doi conferențiari din catedra lui C. Rădulescu-Motru: I.M. Nesor și George Bontilă, dar și traian Herseni, conferențiar la sociologie, colaborator al lui D. Gusti sau C. Zahirnic, care făcuse studii la Geneva, cu Claparede. De la Cluj, profesorul C. Ștefănescu Goangă, care făcuse doctoratul cu Wundt la Leipzig, fost rector, și Nicolae Mărgineanu, conferențiar. De la Iași, a fost
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
dar și traian Herseni, conferențiar la sociologie, colaborator al lui D. Gusti sau C. Zahirnic, care făcuse studii la Geneva, cu Claparede. De la Cluj, profesorul C. Ștefănescu Goangă, care făcuse doctoratul cu Wundt la Leipzig, fost rector, și Nicolae Mărgineanu, conferențiar. De la Iași, a fost arestat Petre Botezatu, conferențiar de psihologia copilului, C.I. Botez, fiul anglistului Iancu Botez, conferențiar la filosofie, apoi cercetător la Institutul de Psihologie al Academiei, și Al. Claudian, sociolog și psihosociolog cunoscut. Cei mai mulți dintre ei erau neimplicați
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
al lui D. Gusti sau C. Zahirnic, care făcuse studii la Geneva, cu Claparede. De la Cluj, profesorul C. Ștefănescu Goangă, care făcuse doctoratul cu Wundt la Leipzig, fost rector, și Nicolae Mărgineanu, conferențiar. De la Iași, a fost arestat Petre Botezatu, conferențiar de psihologia copilului, C.I. Botez, fiul anglistului Iancu Botez, conferențiar la filosofie, apoi cercetător la Institutul de Psihologie al Academiei, și Al. Claudian, sociolog și psihosociolog cunoscut. Cei mai mulți dintre ei erau neimplicați politic sau aveau vederi de stânga. Petre Botezatu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
la Geneva, cu Claparede. De la Cluj, profesorul C. Ștefănescu Goangă, care făcuse doctoratul cu Wundt la Leipzig, fost rector, și Nicolae Mărgineanu, conferențiar. De la Iași, a fost arestat Petre Botezatu, conferențiar de psihologia copilului, C.I. Botez, fiul anglistului Iancu Botez, conferențiar la filosofie, apoi cercetător la Institutul de Psihologie al Academiei, și Al. Claudian, sociolog și psihosociolog cunoscut. Cei mai mulți dintre ei erau neimplicați politic sau aveau vederi de stânga. Petre Botezatu făcea parte din Partidul Social-Democrat al lui titel Petrescu, ca
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
universitate, venea numai pentru aceste ore. Când a fost, În sfârșit, reintegrat, mai târziu, nu s-a mai putut Întoarce la psihologie, disciplina În care se afirmase la Începutul carierei, până la arestare. Fusese psihotehnician, apoi asistentul lui Vasile Pavelcu, apoi conferențiar la psihologia copilului. ținea cronica volumelor de psihologie la revista Ethos. Dar acest Început promițător aparținea de acum unui trecut care nu avea să se mai Întoarcă. Lucid, apreciază exact situația, confesându-se unui cunoscut care informează prompt organele: „partida
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
special merită viața lui Constantin I. Botez (1911-1977), fiul unui important intelectual ieșean, anglistul Ioan Botez, cel care a scris celebra carte Aspecte din civilizația engleză, fondator al Vieții românești, fruntaș al Partidului Liberal. A fost asistentul lui Ion Petrovici, conferențiar la Filosofie la Iași, apoi a plecat la București și a fost angajat de Ralea la Institutul de Psihologie al Academiei, ajungând șeful secției de psihologia muncii. În 1946 a fost consilier În Delegația de pace de la Paris (făcuse doctoratul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Din mai multe dosare groase am reconstituit lumea lui Sache, nume care a fost Însușit și de urmăritorii săi. Să fixăm mai Întâi contextul, situația exactă În care se găsea. Era șef de secție la Institutul de Psihologie al Academiei, conferențiar la universitate, publica lucrări apreciate, fusese la câteva congrese de psihologie În străinătate (vorbea mai multe limbi, Între care franceza, engleza, germana, italiana, chiar și rusa), era apreciat de Ralea (care Îl caracterizează astfel: „Are o cultură științifică unită cu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
șpagă. Un tânăr extrem de capabil, plecat de la Universitatea din Cluj cu o bursă de doctorat În Olanda, s-a remarcat, a fost reținut la o universitate acolo și În șapte ani a devenit șeful unui grup performant de cercetare și conferențiar. „Muncesc șaptezeci de ore pe săptămână”, mi-a relatat, „aș face același lucru În România dacă mi s-ar crea condiții și mi-ar fi recunoscută expertiza”. La recentele târguri ale universităților din țară și din străinătate, elevii care căutau
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Iași. Primele ieșiri cu studenții de la filosofie În localități rurale, ale celui care avea să fie mai târziu fondatorul Școlii Sociologice de la București, D. Gusti, s-au produs Înainte de primul război mondial, pe vremea când acesta ocupa un post de conferențiar la Iași. Când a ocupat postul de etnografie la universitatea ieșeană, Ion Chelcea elaborase o teză de doctorat intitulată Tovărășii de fete și feciori În viața poporului român, susținută la Cluj În 1938 (specialitatea principală etnografia și cea secundară sociologia
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
să putem termina înregistrările până la 1.11. B.-A. crede prea mult în soluții miraculoase. Echipa de cercetători se bucură de indemnizație de la stat; o să iasă scandal dacă le întrerupem activitatea și le tăiem fondurile în mod nejustificat. Sun la conferențiarul Magnusson de la Muzeul Național și îi povestesc despre "sabotajul cu sandviciul". Magnusson foarte supărat, promite să facă tot posibilul ca să dreagă lucrurile. Se compromit și rezultatele cercetărilor (oare ce poate să facă?) Profit de ocazie ca să-i amintesc că s-
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
cei de la Muzeul Național și-au luat catrafusele. Că doar n-or fi vrut să dea oamenii peste fâșiile adezive îmbibate cu colorant? La fel de neplăcute ca panglicile de muște din copilărie. Încerc din nou să-l prind la telefon pe conferențiarul Magnusson. Mort. După asta ies pe podeț și aprind o revistă. Expresia "a sfâșia liniștea" e destul de grăitoare. Oare ceața poate atenua sunetul? Nu s-ar auzi altfel atât cornul de ceață de la Hoburgen cât și cel de la Faludden? Mă
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
pe doamna prof. univ. dr. Ursula Șchiopu, cu tema pentru teză „Relația dintre comunicare și afectivitate la copiii instituționalizați din casele de copii”. Teza am susținut-o în anul 2003, obținând astfel titlul de doctor în psihologie. În prezent, sunt conferențiar la secția de Psihopedagogie specială a Facultății de Psihologie și Științele Educației, ocazie cu care am desfășurat și desfășor, în continuare, activități seminariale, susțin prelegeri și conduc practica de specialitate a studenților în școli speciale, centre de plasament pentru copii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
vieții, Petrescu își va contura însă propria personalitate pedagogică, apropiindu-se tot mai mult de perspectiva socio-pedagogică realistă a lui Dimitrie Gusti. Născut la Rădești de Argeș, Petrescu ajunge, după finalizarea studiilor universitare și doctorale din România și Germania, asistent, conferențiar și profesor la Catedra de pedagogie a Universității din București. Lucrările sale de referință, apreciate constant de specialiști și învățători, pot fi amintite în următoarea ordine cronologică: Școala activă (1926), Problema educației în școala democrației (1928), Activismul și noile reforme
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]