10,335 matches
-
Ea a știut să nuanțeze demersurile sale de contracarare a soțului încăpățânat. La al doilea spectacol am văzut-o pe Sorana Negrea, o tânără debutantă care s-a străduit să facă o bună impresie într-o echipă de cântăreți, deja consacrați. Este însă puțin prea crudă pentru un asemenea rol. Tina Munteanu, în Marina, ne-a prezentat un personaj suculent, plin de inventivitate în reacție cu grosolănia bărbaților, vocal bine susținută și cu simț al muzicalității. Crina Zancu, la primul spectacol
I Quatro Rusteghi by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/5605_a_6930]
-
Cronicar Stânga stângii Ne-am mai referit la gruparea de stânga „Critic/Atac”. Ea a publicat de curând la Editura Cartier o culegere de texte programatice, într-un fel ca replică la două cărți similare consacrate gândirii liberale apărute la Humanitas. În revista 22 de săptămâna trecută, Andrei Cornea îi face celei dintâi o recenzie oarecum binevoitoare, nepolemică, insistând îndeosebi pe eventualul rol politic direct al membrilor grupării. Discuția cu privire la programul lor, Andrei Cornea o amână
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5050_a_6375]
-
în intervenția lui I.C. Chițimia se pot afla informații utile despre începuturile Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”, iar în cea a lui Alexandru Balaci, sugestii cu privire la dimensiunea italiană a gândirii criticului. Notabilă în întregul ei este dezbaterea consacrată atât de interesantului poet și personaj care a fost Dimitrie Stelaru ș.a.m.d. Tocmai această bogăție de date și informații, de idei și atitudini ar fi necesitat dublarea textului printr- o rețea de comentarii care să o pună în
Farmecul pierdut al istoriei literare by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5058_a_6383]
-
Germaniei datorat exporturilor drept un factor major responsabil de fragilitatea redresării statelor membre UE. "Ritmul anemic de creștere a cererii interne în Germania și dependența sa față de exporturi fragilizează". Schimbare de atitudine Ani de zile, acest raport bianual al Trezoreriei, consacrat politicilor economice internaționale și adresat Congresului a fost ocazia pentru SUA de a critica politica comercială dusă de China, dar de această dată Germania este cea arătată cu degetul. Departamentul Trezoreriei critică politicile economice ale celor mai mari trei economii
SUA: Germania afectează economia mondială by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/50639_a_51964]
-
în poezie, lansate pe parcursul recent încheiatei ediții a Gaudeamusului. Prima carte a unui poet este, prin tradiție, și cea mai periculoasă. De aceea, criticii cu instinct de conservare se și feresc de ele, preferând de cele mai multe ori să scrie despre consacrați. Mai buni sau mai răi, dar consacrați. (Aceștia reprezentând, în tot cazul, valori mai sigure. În judecarea lor se poate greși. Supralicitând sau, dimpotrivă, subevaluând. Dar, de gafat, nu se prea poate gafa.) Cronica literară e, până la urmă, o chestiune
Patru debuturi by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5074_a_6399]
-
a Gaudeamusului. Prima carte a unui poet este, prin tradiție, și cea mai periculoasă. De aceea, criticii cu instinct de conservare se și feresc de ele, preferând de cele mai multe ori să scrie despre consacrați. Mai buni sau mai răi, dar consacrați. (Aceștia reprezentând, în tot cazul, valori mai sigure. În judecarea lor se poate greși. Supralicitând sau, dimpotrivă, subevaluând. Dar, de gafat, nu se prea poate gafa.) Cronica literară e, până la urmă, o chestiune de selecție. Vulgata e următoarea: din cincizeci
Patru debuturi by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5074_a_6399]
-
Luminița Corneanu Adina Rosetti a debutat, la jumătatea anului trecut, cu Deadline, un roman al lumii contemporane, scris cu o siguranță a tonului și o precizie a construcției epice demne de un scriitor demult consacrat. Autoarea a reușit ceea ce numai romancierii adevărați pot: să pornească de la fapte reale, împletind două povești de viață diferite, și să creeze literatură sută la sută, cu o abundență a detaliului ce dovedește forța incontestabilă a invenției narative. Mediul în
O poveste a zilelor noastre by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/5613_a_6938]
-
a omului adamic în chip de poet: „stau chiar în mijlocul cuvîntului / și cresc încet/ și simt cum mi se formează picioarele,/ mîinile, coșul pieptului, și inima/ și sprîncenele și ochii și buzele / care vorbesc”. Nașterea Mîntuitorului, evocată în liniile-i consacrate, apare ermetică precum un anume gen de poezie: „ a sosit noaptea, curînd vom șopti, / între cei patru pereți ce freamătă ca / membranele tobelor. alături asinul și vitele. / rumegînd./ aici încep gemetele fecioarei cuprinsă de dureri. / șoptesc sau plîng. iubi-Te
Poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5654_a_6979]
-
de la linia epică a basmului prea-cunoscut, versiunea lui Leonid Dimov adaugă altceva: o enormă doză de subtilitate, absentă din basmul clasic, și care se datorează poeticii dimoviene. Autorul nu rămâne, nici în aceste compuneri „pe o temă dată”, prizonierul formulei consacrate. Sumarul conține 13 secvențe - cifră deloc întâmplătoare, căci o întâlnim și în sumarul volumului anterior, Dialectica vârstelor (1977) -, reprezentând tot atâtea decupaje din scenariul consacrat. Dicțiunea poetică dimoviană rescrie (sunt tentat să spun și eu, ca și editorul, postmodern) textul
Ultimul Dimov by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4490_a_5815]
-
poeticii dimoviene. Autorul nu rămâne, nici în aceste compuneri „pe o temă dată”, prizonierul formulei consacrate. Sumarul conține 13 secvențe - cifră deloc întâmplătoare, căci o întâlnim și în sumarul volumului anterior, Dialectica vârstelor (1977) -, reprezentând tot atâtea decupaje din scenariul consacrat. Dicțiunea poetică dimoviană rescrie (sunt tentat să spun și eu, ca și editorul, postmodern) textul folcloric, oferindu- ne o demonstrație de măiestrie literară, defel disonantă în contextul poeticii „ultimului Dimov”. Dacă facem abstracție de planul epic, de sorginte folclorică, și
Ultimul Dimov by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4490_a_5815]
-
fi ucisă.” Dincolo de reconstituirea tragicului sfârșit, eseul acesta este o evocare memorabilă a lui Culianu, care, potrivit lui Victor Ivanovici, avea „însemnele geniului”. Repere Am reținut din MIȘCAREA LITERARĂ (nr.1, 2012), revista care apare la Bistrița, amplul grupaj de texte consacrat scriitoarei Ana Blandiana. Despre literatura sa semnează articole Cristian Vieru, Viorel Mureșan, Cezar Boghici, Elena Vieru, Viorel Chirilă, Aurora Comșa, Aurel Podaru, Cornel Cotuțiu. Opiniile tuturor acestor comentatori sunt convergente, personalitatea Anei Blandiana fiind percepută ca un dublu reper, literar
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4497_a_5822]
-
fie o înclinație șugubeață cu îmbelșugate și nu totdeauna suficient de exigente prestații. Optzeciștii au impus o dispoziție stradală, o familiaritate de „oraș mare” ce întrerupea tăios ruralismul încă prezent la predecesorii lor (îi avem în vedere pe barzii așazicînd consacrați din ambele serii). Douămiiștii au dus mai departe fanionul poeziei de urbe, pînă unde tupeul se întîlnește cu licențiosul, socotind de a lor datorie a face uz și de dulceața termenilor porno. Nicolae Coande pe care ne propunem a-l
Un absolut al ființei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4508_a_5833]
-
îndoială, că pariul operei a fost câștigat și că avem în față un spectacol plin de tinerețe, viu, optimist, care ne-a produs satisfacții neașteptate de ordin artistic. Regizorul italian Mario Gandini a fost asistent de regie pe lângă câțiva artiști consacrați, precum: Pier Luigi Pizzi, apoi din 1992 a colaborat fie în teatru, fie în cinematografie cu Franco Zeffirelli și cu Graham Vick. Artistul, așa cum mărturisește și în programul de sală, pornește de la convingerea că o producție actuală a unui spectacol
L’ELISIR D’AMORE de Gaetano Donizetti - premieră la Opera Națională București by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/4510_a_5835]
-
Lelouche, Lumet, Cukor sau Bellocchio. Cine nu-și aduce aminte de „8 și jumătate”, de „Un bărbat și o femeie”, de „Lola” sau de „Salt în gol”? Festivalul Internațional de Film de la Rochelle îi este anul acesta (29 iunie-8 iulie) consacrat. Veselă, petrecăreață, disponibilă, Anouk Aimée recunoaște astăzi că adora să fie iubită. „Dacă la celălalt capăt al platoului, un electrician nu mă băga în seamă, mărturisește ea, nu mă lăsam până nu-l fermecam!” Visa să se facă dansatoare, cinematograful
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4536_a_5861]
-
era pe sfârșite...”. La cronica literară, sub titlul „Însemnări ultime”, Dan Cristea scrie despre Jurnal cu fața ascunsă, volumul lui Fănuș Neagu. Invitatul lunii este Stavros Deligiorgis care e prezent cu un eseu despre Kavafis. Iar rubrica de interviu este consacrată unei poete foarte zgârcite cu aparițiile ei publice, e vorba de Denisa Comănescu, care răspunde la întrebările adresate de Andra Rotaru. Într-un exercițiu critic, Ion Groșan descoperă „grandoarea unei viziuni”, citind romanul lui Mircea Cărtărescu, Orbitor. Aripa stângă. Caietul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3286_a_4611]
-
Eminescu, G. Coșbuc, Ana Blandiana, Tudor Arghezi, Ion Pillat, L. Blaga, Șt. Aug. Doinaș, Gr. Vieru ș.a., nelipsind acordurile Baladei lui Ciprian Porumbescu și ale Rapsodiei lui George Enescu, au conferențiat Rodica Zafiu, Gh. Bârlea, Nicolae Iliescu, Dan Cristea. Manifestarea, consacrată Zilei Limbii Române, a fost marcată și de filialele Institutului Cultural Român din străinătate.
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3286_a_4611]
-
cu oale! Apreciez ironia subtilă din „eternul maiorescianism”, care îmi sună și ea cunoscută. A se vedea studiul lui Savin Bratu de la sfârșitul anilor 1950. Etalonul „onorabilității burgheze” se află, el, la loc de cinste în faimoasa serie de articole consacrate, cam tot atunci, lui Lovinescu de către marxistul lukácsian, devenit heideggerian după ce a emigrat, Nicolae Tertulian. Promițătoare companie, Paul Cernat. Și, mai ales, veche idee.
Tot despre „noua“ critică de direcție by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3287_a_4612]
-
loc la Suceava Conferința Asociației de Literatură Generală și Comparată din România. Organizată de Universitatea Ștefan cel Mare din localitate (cu sprijinul Centrului Cultural Bucovina), aceasta a adus la un loc mai bine de treizeci de voci ale criticii literare (consacrate sau tinere) de azi. La propunerea președintelui ALGCR, profesorul Mircea Martin, discuțiile s-au purtat în jurul schimbărilor (de perspectivă, de metodă, de înțelegere) pe care istoria literară are a le face. De altfel, conferința inaugurală a profesorului Martin („Literatură, istorie
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3437_a_4762]
-
este cu ceea ce ar trebui să fie, fiindcă la un moment dat au căzut pradă lipsei de realism 1. Iar acești oameni imperfecți nu pot face un stat puternic și glorios decât renunțând la unele valori convenționale, încălcând sistemul moral consacrat, lepădându-se de optimism sau cinism în favoarea unui realism consecvent. După cele de mai sus, nu pare surprinzătoare teza lui George Maior care, în prefața cărții, avansează viața de politician și opera politică a lui Machiavelli drept exemple de actualitate
O biografie a lui Machiavelli by Diana Ivan () [Corola-journal/Journalistic/3452_a_4777]
-
Gabriel Dimisianu Posteritatea mereu dezminte încredințarea lui G. Călinescu din finalul cărții sale consacrate lui Ion Creangă (1938), și anume aceea că despre marele clasic „ca artist, sunt puține de spus și studiile se pierd în divagații“. Au venit în scurtă vreme studiile deloc divagante despre Creangă ale unor Tudor Vianu, Vladimir Streinu, Pompiliu
Din nou despre Creangă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3456_a_4781]
-
Călinescu, Streinu, Pompiliu Constantinescu și toți criticii însemnați (mai puțin E. Lovinescu) au văzut cu prioritate în Creangă pe scriitor și nu doar pe transmițătorul, fie și genial, de mesaje și valori folclorice. Aș spune că toată ideația acestui eseu consacrat lui Creangă pornește de la teza lumii ca spectacol și reajunge la ea după raportări nenumărate la formele carnavalescului, ale jocului, ale sărbătorii. Apropierile de Rabelais erau de rigoare, atunci mai ales cînd sunt evocate situații din Creangă, în care veselia
Din nou despre Creangă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3456_a_4781]
-
a unui intelectual aflat sub asediu, căruia imaginea țării amenințate îi provoacă dorința de a-și țipa îngrijorarea. Englezii sînt naturi iremediabil conservatoare, simținduse bine în condiții de statornicie, orice impuls spre schimbare fiind resimțit ca o amenințare la ordinea consacrată. Paul Johnson nu face excepție, intrînd în categoria spiritelor cu repulsie față de răsturnări, de aici poziția de repudiere principială a curentelor de stînga. Volumul e un țipăt strident, cu apăsată tentă polemică, Johnson fiind mai mult gazetar decît istoric, postură
Dislocarea valorilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3461_a_4786]
-
atât în zona expresivității și a explicării bogăției de procedee, cât și în privința confruntării cu autori și opere dintr-o paradigmă europeană comună, dintr-un fond de sensibilitate comun. Studiul din 1963 își are înălțimile și limitele sale în exegeza consacrată lui Creangă. El constituie o relectură și o reevaluare, în linii mari exactă, a operei marelui clasic, cu destule revelații admirabile, rezistente în timp, dar și cu unele marcaje împovărătoare, datate în epocă, putând fi considerat, de aceea, emblematic unei
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
cu o admirație și încredere vrednice de orice umanist european.” La fel cum umaniștii Renașterii se adăpau la izvoarele culturii clasice, greacă și latină, tot așa Creangă recurge la „izvoarele milenare ale folclorului”, de unde extrage „după necesitățile creației sale, răspunsurile consacrate ale înțelepciunii populare”, geniul nefăcând decât să profite de asemenea filon generos. Pledoaria nu se oprește aici. „Opera lui Creangă comunică din toate punctele de vedere cu valorile folclorului, etice și estetice... Creangă este profund implantat (!) în etosul popular...”, îngemănare
„Lumea pe dos” și „personajul anapoda”, într-o viziune comparativă by Cristian LIVESCU () [Corola-journal/Journalistic/3463_a_4788]
-
Eliade recunoaște că "vorbind despre românism riști întotdeauna să fii confundat cu un demagog sau un huligan. De rușinea aceasta sunt răspunzători toți politicienii care au prostituat o formulă, au compromis un ideal."19 șsubl. M. H.ț Ultimele monografii consacrate lui Eliade, în căutarea înfrigurată a "ideii care ucide", nu au remarcat unele observații ale eseistului. "Adevărații cugetători și luptători naționaliști sunt puși în imposibilitatea de a acționa, în timp ce "naționaliștii" de mâna a doua și de mâna a douăsprezecea sunt
Mircea Eliade, politica și politicienii by Mircea Handoca () [Corola-journal/Memoirs/8942_a_10267]