1,933 matches
-
gândire; faza judecării sau a orientării critice, cu delimitarea nivelurilor afirmării și negării tranșante; în fine, faza lămuririi, când intervine ca necesitate aprecierea prezentului printr-o permanentă întoarcere la izvoare. Problematica românească privită din unghiul de vedere autenticist, în care contemplarea metafizică, ortodoxismul raporturilor Orient-Occident erau criterii esențiale de afirmare, reprezintă o posibilitate, o soluție în marea criză a vremii noastre, ceea ce „aștepta Heidegger de la noi la ieșirea din răscrucea în care se găsește filosofia azi”. În Manifestul crinului de pădure
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290661_a_291990]
-
noastre înseamnă a considera spațiul logic și limbajul drept "nelimitate", în pofida tradiției filosofice, care "a discreditat metafora, deoarece recunoașterea metaforei drept cea de-a treia sursă de adevăr a periclitat concepția despre filosofie ca proces care culminează cu imaginea, theoria, contemplarea [...] O metaforă este mai curând o voce din afara spațiului logic, decât o completare empirică a unei porțiuni din acel spațiu sau o clarificare logico-filosofică a structurii acelui spațiu"235. În acord cu înțelegerea metaforei și a mitologiei albe de către Derrida
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
vieții în general. Dacă lumea exterioară ne bulversează prin rapiditatea cerințelor și a răspunsurilor pe care trebuie să le formulăm de obicei sub presiune, întrebarea care ne interesează în acest context ține de mai vechiul polemos dintre teorie și practică, contemplare și acțiune, discurs și societate. Cu alte cuvinte, este afectat astăzi discursul științelor umane, și mai ales cel al filosofiei, de noile caracteristici ale lumii în care trăim? Este el diferit de cel al epocilor anterioare, sau fiecare generație a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
există oglindă în ordinea modernă, în care omul să se poată confrunta cu imaginea lui la bine și la rău, nu mai există decât vitrină loc geometric al consumului în care individul nu se mai oglindește, ci se absoarbe în contemplarea obiectelor-semne multiplicate, în ordinea semnificanților statutului social etc."396 (s. a.). Gilles Lipovetsky interpretează această înlocuire a stadiului oglinzii cu "stadiul speculativ al consumului" într-un transfer de la autoreflecție către reflecția asupra obiectului de consum și al consumului în sine, care
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
motive. În primul rând, atât Descartes, cât și Baudrillard împărtășesc premisa conform căreia cunoașterea umană se întemeiază pe un tip de experiență senzorială (în căutarea punctului arhimedic al certitudinii pe care să se bazeze întreaga cunoaștere, Descartes a plecat de la contemplarea evidenței propriilor simțuri), astfel încât punctul de plecare al ambelor teorii este considerat a fi cel al metaforei vizuale, în care senzațiile oculare ale obiectelor exterioare sunt baza ideilor viitoare. În al doilea rând, acest debut teoretic similar îl determină pe
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
rânduri (cf. Zah 9,8 Vulg). Ei apără de fapt prin cuvânt și fapte Biserica lui Dumnezeu, vagabondând prin viața lor activă și reconciliindu-se cu cea contemplativă printr-un examen al conștiinței de sine. Este bine ca cei dedicați contemplării să lase din când în când liniștea contemplației în favoare mântuirii aproapelui. De aceea, Sfântul Luca scrie: Dacă ați avea credință cât un grăunte de muștar, ați putea spune acestui dud: Dezrădăcinează-te și plantează-te în mare... (Lc 17
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în ce privește locuința și îmbrăcămintea, umblă desculți și dau tuturor un exemplu de umilință foarte mare. Duminica și în zilele de sărbătoare, ieșind afară din locuințele lor mici, predică Evanghelia Cuvântului în bisericile parohiale. Cu cât se arată mai profunzi în contemplarea lucrurilor cerești, cu atât rămân realmente dezlipiți de lucrurile acestei lumi și de plăcerile trupului. Nu păstrează cu ei alimente de niciun fel pentru ziua următoare, pentru ca sărăcia duhului, care domnește în inima lor, să fie vădită tuturor prin faptă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
tristeții prezente, iar Roma un tărâm al fericirii pierdute, în partea a doua a exilului, această polarizare începe să se inverseze. Tomisul devine treptat un spațiu privilegiat, iar Roma un spațiu damnat, amăgitor, desacralizat. Acum poetul își purifică sufletul prin contemplare, dialoghează cu sinele său, golit de vremelnicie, percepe sensul anagogic al existenței, miracolul vieții și revelarea zeului sălășluind în trupul omenesc. Prețuirea valorilor tomitane libertate, iubire, frugalitate este luminată de arcul unui dor metafizic al nemuririi prin artă. Purificarea suferită
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
prin prisma unor concepte bine delimitate, în raport cu viziunea scriitorului asupra existenței. În capitolul intitulat Cosmos, B. descifrează în opera lui Sadoveanu „un simbolism cosmic inimitabil”, primul element constituindu-l Soarele. Solaritatea sadoveniană se manifestă pe toate coordonatele existenței umane, de la contemplarea astrului până la răsfrângerea razelor lui în cele mai tainice unghere ale minții și sufletului omenesc. Pe de altă parte, spațiul și timpul sunt categorii permanente și dominante în opera sadoveniană. Există, astfel, un spațiu real și unul magic, imaginar, având
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285552_a_286881]
-
asumare a unei identități noi (înmormântarea e un ritual de "trecere" prin excelență) printr-o proiecție empatică ce reflectă ca-ntr-o oglindă, acum la nivelul personajului, "dedublarea" onirică din incipitul romanului (dialogul imaginar autor-personaj). Prima "viziune" e prilejuită de contemplarea unui cadavru, a cărui descompunere iminentă angrenează, în imaginația lui Bizu, spectacolul dezagregării universale: "Privind cu spaimă la bietul Truțu, el se gândea că peste câteva zile va începe să putrezească, pe când popa va continua să mugească peste Tana lui
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
public". 115 Ioana Bot, "Istoria și anatomia unui mit cultural", în op. cit., p. 103. 116 Idem, p. 92. În plus, Ioana Bot subliniază că ultimul capitol al biografiei călinesciene e redactat într-o manieră liric-patetică și conține următoarele paragrafe: "1. contemplarea fotografiilor poetului; 2. afirmarea postulatului: "Eminescu era un român verde, de tip carpatin"; 3. descrierea vieții afective a poetului, comparată cu cea a poporului său; 4. viața intelectuală intensă, "tradusă" prin puterea de a visa; 5. inadecvarea dintre Eminescu și
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
raționalismul individualist european, pentru care văzul e expresia perfectă a relației eu-lume" și gândirea orientală, "în care valorile totalității predomină asupra valorilor individuale", privilegiind simțurile "inferioare" și considerând "actul alimentar ca arhetip al cunoașterii". Astfel, "gura și ochiul încorporarea sau contemplarea obiectului desemnează nu numai două moduri diferite de punere în relație a ființei cu lumea: în primul caz, individualul se definește doar relațional, în funcție de totalitatea la a cărei existență participă; în cazul al doilea, existența e centrată pe categoria individualului
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a fi simbolistica subdiacentă discursului și textului teologic pe care Diel o ,,deconspiră" cu eleganță și măiestrie. Astfel, tentațiile demonice sunt simboluri ale subconștientului, iar ,,elevația divină" simbol al supraconștientului. La rândul său ,,Cerul" testamentar ar fi semnul manifest al contemplării supraconștiente. Convingerea lui Paul Diel este că toate textele evanghelice conțin referințe secrete, oculte, la misterele vieții psihice omenești. Ele fac obiectul acelei ,,preștiințe psihologice" prezentă în toate marile mitologii și religii. Cu ajutorul ,,preștiinței psihologice", autorul cărții pune în joc
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
lui operele, degajat de ceea ce fusese dinainte știut. Pe deplin scriitor se vădește a fi R. însuși. Chiar faptul că practică o critică de participare, de unde și emoția și freamătul din voce, contribuie la aceasta. Emoția este stârnită și de contemplarea propriului abis, energia căutării se alimentează din tensiunea produsă la întâlnirea dintre entuziasm și scepticism, dintre vitalitate și oboseală. Criticul este un afectiv, dar și un ironic, iar ironia o îndreaptă spre sine ca și spre alții, textul critic fiind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289117_a_290446]
-
să se transforme în abdicare? Și pentru că o politică detestabilă, vizionară și oarbă a aruncat Franța acolo unde știți, guvernele care au moștenit această situație nefericită se vor condamna la a nu mai avea nici o politică europeană? Oare, absorbiți de contemplarea acestei răni care va sîngera totdeauna, vor permite orice în jurul lor; vor lăsa lucrurile în voia lor; vor lăsa pe alții în locul nostru să se stabilească în Tunisia, pe alții în locul nostru să păzească gura Fluviului Roșu și să îndeplinească
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
și despre Sfântul Duh, și nu vrea să se obosească cu o lectură întinsă, să citească cartea episcopului Niceta pe care a scris-o despre credință; și plin de strălucirea învățăturii creștine, va fi condus, printr-o scurtime avantajoasă, la contemplarea dumnezeiască. Această (carte) se asociază cu opera Sfântului Ambrozie adresată împăratului Grațian. O, neprețuită bunătate și putere a Creatorului, cerurile s-au deschis, Sfânta Treime, fiind arătată, a strălucit în inimile credincioșilor și păgânătatea care deținuse o cinste străină, înlăturată
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
veșnice în anul 435. Sfântul Cassian a pledat prin viața și prin întreaga sa activitate pentru valoarea supremă a vieții pustnicești reliefând valorile eremiților, dar și pe cele chinovitice și punând în centrul lor liniștea și ascultarea, rugăciunea continuă și contemplarea în scopul atingerii desăvârșirii duhovnicești. b. Contribuția Sfântului Ioan Cassian la dezvoltarea literaturii patristice 1. Forme de manifestare a ecumenismului regional în Scythia Minor Ecumenismul creștin al perioadei ce ne interesează (sec. IV - V) este complex și s-a manifestat
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
vreun pustnic dintre cei citați, era să-și fi făcut notițe la vremea respectivă și, nu numai atât, dar să le fi și ținut în tot acest timp. Însuși Cassian, în Prefață, mărturisește că în aceste discuții va trata despre contemplarea lui Dumnezeu, îndeletnicire a renumiților pustnici din pustiul Sketic. Spre deosebire de prima lucrare a sa, Așezămintele mănăstirești, care vorbea despre ținuta exterioară a monahului, acum se trece la analizarea omului interior, de la pravila obișnuită a rugăciunilor la rugăciunea continuă. Prima (23
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Prima (23 de capitole) și a II-a (26 de capitole) Convorbire au fost ținute de Avva Moise și se referă pe larg la intenția și scopul monahului sau câștigarea Împărăției cerurilor pentru care este nevoie de liniștea inimii, de contemplarea lucrurilor cerești și de dragoste continuă. În prima Convorbire (Despre scopul și destinul monahului), Cassian înțelege prin scop transformarea omului în această lume după modelul Domnului și anume, prin sărăcie, post, veghe, meditare scripturistică și rugăciune neîntreruptă iar prin destin
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Convorbire (Despre scopul și destinul monahului), Cassian înțelege prin scop transformarea omului în această lume după modelul Domnului și anume, prin sărăcie, post, veghe, meditare scripturistică și rugăciune neîntreruptă iar prin destin înțelege țel, năzuință finală către Împărăția cerurilor cu contemplarea veșnică a celor veșnice. Contemplarea e concepută în mai multe feluri, iar Domnul este apreciat doar de cei neprihăniți. De asemeni, Cassian subliniază că există trei proveniențe ale gândurilor noastre: Dumnezeu, diavolul și noi înșine. În a doua Convorbire, Avva
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
monahului), Cassian înțelege prin scop transformarea omului în această lume după modelul Domnului și anume, prin sărăcie, post, veghe, meditare scripturistică și rugăciune neîntreruptă iar prin destin înțelege țel, năzuință finală către Împărăția cerurilor cu contemplarea veșnică a celor veșnice. Contemplarea e concepută în mai multe feluri, iar Domnul este apreciat doar de cei neprihăniți. De asemeni, Cassian subliniază că există trei proveniențe ale gândurilor noastre: Dumnezeu, diavolul și noi înșine. În a doua Convorbire, Avva Moise vorbește despre discernământ sau
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
lumi, de bogățiile și averile ei; 2) lepădarea de felul de viață, de viciile, de patimile și păcatele vechi ale trupului și sufletului; 3) lepădarea de tot ce ne amintește de această lume și se vede sub ochii noștri și contemplarea celor cerești (cap.6). În Convorbirea a IV-a (21de capitole), Avva Daniil analizează dorințele trupului și ale sufletului. Lupta care este sădită în noi prin grija Creatorului este folositoare deoarece ea ne cheamă sau ne împinge către o stare
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
necesitatea lor ia sfârșit odată cu moartea. 2. Contemplația face parte și din viața prezentă, dar și din cea de după moarte deoarece are ca bază iubirea și ca obiect pe Hristos ce dăinuie veșnic. 3. Fericirea sfinților în cer constă în contemplarea lui Dumnezeu. 4. Contemplarea din această viață poate anticipa și participa la contemplarea cerească. 5. Cu toate că e imposibilă o concentrare constantă când încă ne aflăm în trup, e necesar efortul continuu în scopul menținerii concentrării contemplative. În teologia contemplației schițată
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
odată cu moartea. 2. Contemplația face parte și din viața prezentă, dar și din cea de după moarte deoarece are ca bază iubirea și ca obiect pe Hristos ce dăinuie veșnic. 3. Fericirea sfinților în cer constă în contemplarea lui Dumnezeu. 4. Contemplarea din această viață poate anticipa și participa la contemplarea cerească. 5. Cu toate că e imposibilă o concentrare constantă când încă ne aflăm în trup, e necesar efortul continuu în scopul menținerii concentrării contemplative. În teologia contemplației schițată de Cassian avem o
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
prezentă, dar și din cea de după moarte deoarece are ca bază iubirea și ca obiect pe Hristos ce dăinuie veșnic. 3. Fericirea sfinților în cer constă în contemplarea lui Dumnezeu. 4. Contemplarea din această viață poate anticipa și participa la contemplarea cerească. 5. Cu toate că e imposibilă o concentrare constantă când încă ne aflăm în trup, e necesar efortul continuu în scopul menținerii concentrării contemplative. În teologia contemplației schițată de Cassian avem o înțelegere hristocentrică a contemplației prin faptul că el vorbește
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]