1,915 matches
-
care va deveni clasică: 1) purificare; 2) iluminare; 3) desăvârșire. Se observă că este vorba de aceleași trepte, însă expresiile care le desemnează sunt diferite. Sfântul Maxim Mărturisitorul, în De Charitate III,2, utilizează următoarele expresii: 1) virtutea lucrătoare; 2) contemplarea făpturilor; 3) cunoașterea lui Dumnezeu. Separarea lor se face doar la nivel teoretic, pentru că ele funcționează de multe ori împreună. Sfântul Isaac Sirul a limitat rugăciunea doar la nivel lingvistic pentru a marca mai bine diferența față de starea dezvăluirii lui
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
observatorul să îl poată percepe"28. Dirk Baecker continuă: "Conceptul de spațiu atât în filosofie și științele cognitive cât și în matematică și fizică, pune capăt noțiunilor absolute ale spațiului și descrierii acestuia doar din punct de vedere ontologic. Fără contemplarea spațiului ca produs și condiție a unui fenomen și fără a-l distinge, spațiul nu ar mai exista"29. Teoriile post-structuraliste reprezintă o provocare pentru gândirea etică tradițională, susținând necesitatea unei noi etici favorabile deschiderii și diferenței. Operele lui Levinas
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
economică. Dumnezeu este undeva, iar noi oamenii suntem mici, aici pe pământ. Este o diferență prin intermediul căreia creștinismul ne permite o marjă de mișcare mai mare, mult mai mare decât o permit celelalte religii ale lumii, care paralizează omul în contemplare și inacțiune. Isus ne recunoaște rolul pe această lume și în această viață și ne permite să putem face ceva cu această viață, atunci când trăim pe acest pământ. Este și motivul pentru care în comparație cu alte religii, creștinismul pare a dezvolta
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
într-o problemă, într-o tensiune. Totodată îi obligă pe oameni să regândească problemele etice"24. Criza caută acțiunea și declanșează acțiunea. Răspunsul este unul obligatoriu, pentru că întrebările devin acute 25. În plan practic, acțiunea este singurul răspuns la criză. Contemplarea poate adânci criza și poate duce la efecte neașteptate sub aspectul finalităților. Pe de altă parte, subliniază autorul citat, o epocă de criză duce și la deschiderea gândirii, la apariția de noi exprimări, noi orizonturi și noi teorii. Câmpul de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
întâi împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea lui și toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra". Credința îl desparte pe om de această lume și atitudinea sa în fața celor lumești se modifică în mod esențial. Pentru un credincios acțiunea devine contemplare și inacțiune. Fericirea celui credincios este una definitiv decuplată de lumea în care acesta trăiește. Aici nu discutăm despre o dimensiune lumească a fericirii sau despre condiționări lumești ale acesteia. Este vorba despre o independență pe care credinciosul profund o
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993, p. 119. 155 Max Weber, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993, p. 119. 156 "Timpul este deosebit de prețios, căci fiecare oră pierdută diminuează lucrul în slujba gloriei lui Dumnezeu. De aceea și contemplarea pasivă este lipsită de valoare sau chiar condamnabilă, cel puțin atunci când are loc în dauna muncii profesionale. Căci este mai puțin plăcută lui Dumnezeu decât acțiunea vie a voinței sale în profesie". Max Weber, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Johnson, O istorie a evreilor, Editura Humanitas, București, 2015, p. 54. 240 Nicolae Bagdasar, Scrieri, Editura Eminescu, București, 1988, p. 379. 241 ,,Creștinismul a făcut distincția dintre Dumnezeu și lume nelăsându-l pe credincios să adopte o atitudine de pură contemplare, de inactivitate și așteptare pasivă a tot ceea ce este orânduit de voința ființei supreme. Din contră l-a făcut să înțeleagă că viața aici pe pământ este o continuă încordare, o muncă grea pentru a-și agonisi cu sudoarea frunții
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
plan psihic, individual, fie pe plan obiectiv, social-istoric, se traduce prin act, acțiune, rezolvare, tranșarea nodului gordian. În fața necesităților acțiunii, gândirea nu poate și nici nu trebuie să frâneze sau să întârzie decizia, n-are voie s-o suplinească prin contemplare". C. I. Gulian, Hegel sau filosofia crizei, Editura Academiei RSR, București, 1970, p. 17. 26 Apud C. I. Gulian, Hegel sau filosofia crizei, Editura Academiei RSR, București, 1970, p. 23. 27 C. I. Gulian, Hegel sau filosofia crizei, Editura Academiei
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
lor erotice, la saloanele de masaj, la drogurile de toate felurile, mai puțin la șerpii și insectele degustate ca mari delicatese. Pentru autoare viața în Thailanda este ceva la fel de natural ca o plimbare prin Cișmigiu. În puținele sale momente de contemplare dintre două prize, o beție sau o partidă de sex mai mult sau mai puțin sălbatică (uneori toate trei la un loc) ea se străduiește să facă mici acuarele ale paradisului tropical. Că cititorii români nu vor înțelege mare lucru
Biruit-au sexul by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12531_a_13856]
-
Căci asumarea absurdului duce la o etică a spiritului care constă în despuierea de sine, de vanități și egoisme, o etică a purității, așa cum rezultă din Carnetele lui Camus. Paradoxal, absurdului i se opune nu gratuitatea (autorul Omului revoltat blama contemplarea "finalităților absurde"), ci moralitatea renunțării, precum o cenușă fierbinte din care poate reînvia dăruirea: "Îmi strîng capul în mîini -/ printre degete-mi curg/ cîteva foste trăsături ale chipului:/ cîțiva munți s-au prăbușit/ cîteva mări au secat/ și toată această
Antiutopia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16626_a_17951]
-
iremediabilă platitudine. Dar - atenție! - cînd platitudinea reflectă, cînd are o funcție speculară, poate da impresia iluzorie de profunzime. Se află aci o blamare a estetismului pur, lipsit de miza spirituală, capabilă a-l transcende: "Și cu cît este mai perfecționată contemplarea noastră metafizică a lui Dumnezeu, remarcă Merejkovski, cu atît mai desăvîrșită devine oglinda diavolului. Bezna de jos, cerul de jos, răsturnat, ne atrage cu ispita zborului în jos, a zborului liber, fără efortul necesar pentru zborul în sus. Și atîta
Un Gogol dezideologizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16608_a_17933]
-
la atingerea ei, se artificializează - ca florile care, plasate în cavou, alături de amorul întors cu fața în jos cu aripile atîrnîndu-i de pe catafalc, sînt și ele de plumb. Citită la acest cifru, opera poetică a lui G. Bacovia este o contemplare a universului artificializat de prezența poeziei, artificializat, adică frustrat de miezul lui viu, redus la a fi oarbă materie (al cărei plîns poetul îl aude în Lacustră), dat fiind că poezia nefiind în sine decît pur impuls formativ, principiu ritmic
Radu Petrescu despre G. Bacovia (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16643_a_17968]
-
coboară din transcendentalitatea ei, ci își lărgește aria de la orașul provincial la o întreagă societate, adică la societatea așa cum o vedea un Max Nordau (foarte citit în epocă), i se pare a fi o altă față a Infernului - sau o contemplare a Infernului". Celor trei demoni literari pomeniți, li se alătură "hidosul burghez" și partenera lui, "femeia modernă". Clădit pe același principiu ca și Plumb, cel de-al doilea volum al lui Bacovia își amplifică, în fond, suprafața vizionară prin anexarea
Radu Petrescu despre G. Bacovia (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16643_a_17968]
-
casei, unde crește peste două sute de păsări. Columbofilia îi va fi produs premature viziuni: Această aproape incredibilă cantitate de zburătoare sidefoase, elegante și grațioase (și, totuși! două sute de exemplare îngrămădite în pod trebuie să fi exercitat asupra firavului copil în contemplare un fel de teroare mistică asemănătoare aceleia cu care-l zguduise prea marea încărcătură de stele a nopților de la Bogdănești, din 1889), îi va fi dat sentimentul că, printr-o bătaie de aripi, ar putea duce cu ele casa în
Radu Petrescu despre G. Bacovia (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16660_a_17985]
-
o bună zi nu va mai recunoaște chipul femeii iubite și se încheie cu privirea lui Chantal pironita asupra sa. Acea privire neîntreruptă aspiră la o fixare a Celuilalt, încearcă să îi prevină dispariția: ochii mijiți într-o veșnică, vigilenta contemplare a îndrăgostitului sînt un fel de pînda menită să pună stăpînire pe alteritate, să o păstreze perpetuu în prezența Sinelui. Dar o asemenea înstăpînire presupune totodată o invadare a Celuilalt care îi mortifica și obiectualizează identitatea; fortîndu-l la prezența permanentă
Dragoste la microscop by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17651_a_18976]
-
lui Picasso, sau Hector și Andromaca a lui de Chirico sau picturile "mecaniciste" ale lui Francis Picabia sînt înaintași venerabili ai unor astfel de fantasmagorii. Prin transparență metamorfozelor umanului asistăm la descompunerea Creației, atacată chiar în piscul ambițiilor sale. Extazul contemplării acesteia se preschimba în coșmar. Efectul e, ca-ntr-o dublă catastrofă, dispariția tragediei în locul căreia se instituie, omnipotent, simțămîntul absurdului. Conștiința omului se izbește de situația-limită a unei devalorizări, în cîmpul căreia nu se poate socoti decît înșelat, erou
"Îndrăcirea" Ruxandrei Cesereanu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18115_a_19440]
-
puțin? E pur și simplul tot. La aceasta axioma a lecturii că privilegiu al solitudinii (care are o tradiție onorabilă și îndelungată; la urma urmelor se știe că ivirea esteticii e legată indestructibil de toposul mănăstirii ca loc de reflecție, contemplare și venerare), Rorty răspunde cu o altă axioma. Cea a contingentei individualității, a imersiunii fiecăruia dintre noi, prin însăși esență noastră umană, în istorie și în comunitate. Pornind tot de la literatura (!), de la un splendid (iată-mă bloomiană!) poem al lui
SINGUR ÎN MULTIME by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18124_a_19449]
-
fi atras de ideile morale, politice, sociale ale profetului, de un Ilie care reînnoadă legăturile pierdute cu forțele ascunse ale vieții, vindecând și înviind din morți, interpretând trecutul, prevăzând viitorul, făcând din kairos, momentul prezent, o dublă lentilă care îngăduie contemplarea lumii în lumina destinului ei final. Activitatea politică a profeților a fost deseori interpretată ca reacție împotriva coruperii ordinii universului, concret, a ordinii civice și morale. îndeplineau astfel voința divină, fără a recurge prea mult la miracole. Istoria Orientului Apropiat
Iubire de profet by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15564_a_16889]
-
prescrierile cărților liturgice. § 2. Superiorii mănăstirilor se vor îngriji ca toți membrii, conform normei tipicului: 1° să participe zilnic la laudele divine și la Divina Liturghie ori de câte ori se celebrează, dacă nu sunt împiedicați în mod legitim; le incumbă îndeletnicirea cu contemplarea realităților divine și dedicarea cu sârguință la alte exerciții de pietate; 2° să poată avea acces liber și frecvent la părinții spirituali și la confesori; 3° (663 § 5) în fiecare an să dedice câteva zile retragerii spirituale. Can. 474 - § 1
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
parohi, fără consimțământul Patriarhului în limitele teritoriului Bisericii pe care o conduc, sau al Scaunului Apostolic în celelalte cazuri. 6° Despre pustnici Can. 481 - (cf 603) Pustnicul este un membru al unei mănăstiri sui iuris care se dedică în întregime contemplării celor cerești și se separă total de oameni și de lume. Can. 482 - Pentru a începe în mod legitim viața de pustnic, se cere ca membrul să fi obținut permisiunea din partea Superiorului mănăstirii sui iuris căreia îi aparține, cu consimțământul
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
necesare pentru atingerea acestui scop. Capitolul IV Obligațiile și drepturile institutelor și ale membrilor lor Can. 662 - Călugării să aibă ca regulă supremă de viață urmarea lui Cristos, propusă de Evanghelie și exprimată în constituțiile institutului lor. Can. 663 - § 1. Contemplarea realităților divine și unirea asiduă cu Dumnezeu în rugăciune să fie cea dintâi și principala îndatorire a tuturor călugărilor. § 2. Călugării să participe zilnic, după posibilitățile lor, la Jertfa euharistică, să primească Trupul Preasfânt al lui Cristos și să-l
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
necesare pentru atingerea acestui scop. Capitolul IV Obligațiile și drepturile institutelor și ale membrilor lor Can. 662 - Călugării să aibă ca regulă supremă de viață urmarea lui Cristos, propusă de Evanghelie și exprimată în constituțiile institutului lor. Can. 663 - § 1. Contemplarea realităților divine și unirea asiduă cu Dumnezeu în rugăciune să fie cea dintâi și principala îndatorire a tuturor călugărilor. § 2. Călugării să participe zilnic, după posibilitățile lor, la Jertfa euharistică, să primească Trupul Preasfânt al lui Cristos și să-l
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
va celebra în fiecare zi Divina Liturghie, cu excepția zilelor excluse de către prescrierile cărților liturgice. § 2. - 1° să participe zilnic la laudele divine și la Divina Liturghie ori de câte ori se celebrează, dacă nu sunt împiedicați în mod legitim; le incumbă îndeletnicirea cu contemplarea realităților divine și dedicarea cu sârguință la alte exerciții de pietate; 2° să poată avea acces liber și frecvent la părinții spirituali și la confesori; 3° (663 § 5) în fiecare an să dedice câteva zile retragerii spirituale. Can. 474 - § 1
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
parohi, fără consimțământul Patriarhului în limitele teritoriului Bisericii pe care o conduc, sau al Scaunului Apostolic în celelalte cazuri. 6° Despre pustnici Can. 481 - (cf 603) Pustnicul este un membru al unei mănăstiri sui iuris care se dedică în întregime contemplării celor cerești și se separă total de oameni și de lume. Can. 482 - Pentru a începe în mod legitim viața de pustnic, se cere ca membrul să fi obținut permisiunea din partea Superiorului mănăstirii sui iuris căreia îi aparține, cu consimțământul
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
care acționează actorii vieții publice - autoritățile publice, organizațiile legitimate de Constituție, societatea civilă - și a respectării principiilor și normelor stabilite prin Constituție, apărarea valorilor consacrate în Legea fundamentală. Nici veghea și nici funcția de garanție nu se realizează pasiv, prin contemplare, ci prin activitate vie, concretă. Având în vedere aceste considerente, Curtea constată că Președintele României poate, în virtutea prerogativelor și a legitimității sale, să exprime opinii și opțiuni politice, să formuleze observații și critici cu privire la funcționarea autorităților publice și a exponenților
DECIZIE nr. 284 din 21 mai 2014 referitoare la cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Preşedintele României şi Guvernul României, formulată de prim-ministrul Victor-Viorel Ponta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/262954_a_264283]