2,136 matches
-
nevoilor umane (în cazul concret al ierarhiei în cinci trepte a lui Abraham Maslow) cu diverse forme concrete de motivare la care pot apela organizațiile, în ideea de a integra nevoile indivizilor și pe cele ale organizațiilor. Din perspectiva teoriilor contingenței, Morgan consideră organizațiile ca fiind organisme vii care se adaptează la mediu,care sunt împărțite în specii, în categorii și care luptă pentru supraviețuire. Celelalte metafore (creiere, culturi, sisteme politice, închisori ale psihicului, fluxuri și procese de transformare, instrumente de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
reglementare și tipul de autoritate deontică din cadrul organizației în care lucrați. 4.3. Stiluri de conducere Am discutat în capitolele anterioare despre presupozițiile de la care pornesc managerii și despre felul cum se adaptează la context în exercitarea puterii potrivit teoriilor contingenței. Rezultatele presupozițiilor lor sau ale adaptării la contextul situațional sunt stilurile sau modelele de conducere, adică modalitățile prin care managerii abordează problemele în organizații. Zlate, de exemplu, prezintă definiții ale unor specialiști care consideră că stilul de conducere poate fi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
de conducere descrise în manuale, de obicei pornind de la diverse teorii și/sau cercetări. De asemenea, sunt și suprapuneri și uneori amestecuri și/sau simplificări ale criteriilor. Pentru a descrie modelele de conducere, consider ca fiind esențiale: 1) teoriile (teoria contingenței, comportamentală etc.); 2) contextul (grupul/caracteristicile celor ce le urmează, presiunea timpului, tipul de decizie etc.); 3) scopul în care sunt folosite modelele; - prescriptive (spun liderilor ce model să folosească într-o situație dată); - descriptive (liderii aleg modelul pe baza
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
și, oricum, incomplet) socializat pentru a putea comunica și trăi printre oameni (Giddens, 1989, pp. 60-61). Pentru o lectură mai detaliată a teoriilor moderne pot fi consultate lucrările publicate de M. Zlate (2004) sau M. Vlăsceanu (1993, 2003). Termenul contingency (contingență) poate fi tradus și prin „interdependență” și se referă la dependența unor elemente de altele, aici a stilului de conducere de situație. Pentru mai multe detalii despre nevoi și piramida nevoilor vezi subcapitolul 4.4. „Procesul de motivare în organzații
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
291 Sursa datelor: Numărul clădirilor, locuințelor și al gospodăriilor populației la recensămintele din anii 1992 și 2002, citat în 15.08.2009, dinsponibilă pe internet la adresa http://www.recensamant.ro, accesat în 15.08.2009. 292 V reprezintă coeficientul de contingență a lui Cramer. 293 Tabelul prezintă numai acele variabile si categorii ale variabilelor între care există o asociere semnificativă. Cifrele din tabel reprezintă valori reziduale ajustate. Valorile mai mari de +1,96 indică asocieri pozitive semnificative la p<0,05
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
economice, realizarea sa presupune traversarea unui ansamblu de procese sociologice și psihologice care definesc calitatea organizației. Atenția se centrează pe probleme privind originea organizației, forțele care au modelat-o, relațiile care-i susțin valorile, credințele și modalitățile de funcționare. Societatea, contingențele, istoria vin să modeleze cele trei componente interdependente esențiale structura, cultura și indivizii"117. Structura cuprinde elementele formale și tangibile; ea include obiectivele oficiale și strategiile explicite, aspectele structurale și concrete ale companiei, fondul său fizic și utilizarea acestuia, politicile
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
semnificații, comportamente dintr-un melanj al presupunerilor și așteptărilor proprii cu cele organizaționale. Indiferent de statut, ei contribuie la crearea și transformarea culturii orga-nizaționale120. Aceste dimensiuni interne suferă modificări în funcție de cei trei factori externi de influență societatea civilă, istoria și contingențele. Societatea civilă în care s-a născut și crește o companie are impact asupra valorilor lucrătorilor chiar din momentul în care aceștia intră în organizație. Societatea civilă este cadrul de desfășurare a activităților companiei, contextul cultural, social, politic și juridic
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
care au condus-o, la competențele, rețetele strategice care au contribuit la succes, la rutine înrădăcinate etc. Evident că toate aceste elemente au ecouri în cultura organizațională, structurează credințe, moduri de a fi și de a face lucrurile în companie. Contingențele contribuie și ele la modelarea culturală și structurală. Ele includ "forma de proprietate (privată sau publică), tipul de relații profesionale, intensitatea concurenței și nivelul de vulnerabilitate ale organizației la presiunile pieței, ritmul schimbării tehnologice, importanța capitalurilor necesare și orizontul de
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
imposibilul devenea posibil; irealul își găsea conceptul în realitate. O armată-ntreagă de iluminați se puse-n serviciul acestei revoluții științifice, având ca punct de reper numai și numai căutarea sinceră a adevărului suprem, pe alte căi însă decât ale contingențelor de până atunci, cum și strivirea fără milă, a tot ce era prejudecată, obișnuință necontrolată și superstiție ancestrală. Reprezentanții bisericii creștine de toate nuanțele și-n permanență dizidență unii cu alții, văzură-n oamenii de știință niște periculoși vrăjmași dar
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
mai e veac. Bun. Fie. Dar descoperirea teoretică a doctorilor americani Weissmann și Kestenbaum - conform căreia moartea unui om, ca și boala sa, nu mai pot fi atribuite doar unui rău organic, ci pot surveni dintr-un eveniment psihosocial fără contingență cu anatomia - povestea asta a fost descoperită de mult, de mult de tot, de scriitori. Profanii aceștia - Balzac, Goethe, Mann, Dostoievski, Shakespeare, îi iau la întâmplare - au zis tot timpul că omul poate muri din nostalgie, din plictiseală, din nedreptate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
ceea ce se află deasupra cerurilor” - IV, 21). Din această perspectivă tragic-agnostică, viziunea capătă o importanță considerabilă. Numai prin revelație omul ajunge să prindă ceva din misterul divinității. Revelația creează singura punte între „jos” și „sus”, între pământ și cer, între contingență și transcendență. Numai revelația dă sens, structurează într-o „logică fulgurantă” haosul epistemologic în care ne aruncă evenimentele istoriei. Punctul de întâlnire a celor două lumi este Judecata finală. Atunci, toate se vor reuni pentru a fi despărțite, istoria însăși
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
care îi citez tocmai pentru opoziția lor, definind astfel cu două nume o întreagă geografie a valorilor stilistice majore. Dar făcătorii de cuvinte se scaldă într-o dulce iluzie crezând că stilul folosit de acești mari scriitori ar avea vreo contingență cu stilul lor. La marii scriitori, stilul se încadrează perfect cu întregul lor univers de substanță. Deci substanța există. Ori, tocmai lipsa de substanță este aceea care îi desemnează pe făcătorii de cuvinte, și nu stilul. Stilul însă e cultul
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
ale Linei, informate în ultimele zile de pierderea unei rude de-aproape, mai erau colegii de la Filantropia, studenți prea zeloși sau numai curioși ai lui Rim, și alte legături ale unuia sau altuia din "rolurile" principale. Moșica Mari,' cu ceva contingențe, se așezase în fund de tot subt balconul corului și tot acolo fostele colege ale Siei de la școala de infirmiere, care aflase și nu lipseau, deși acum parada neașteptată le intimida. Aveau pălării de culori vii și unele chiar cu
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
o imagine. Gosseyn se așeză și, în timp ce mânca, urmări cu ochii și urechile imaginile transmise. Știa precis ce dorește: idei privind modul în care să înceapă să-și exerseze creierul secundar. Materialul selecționat de robotul bibliotecar avea sau nu vreo contingență cu această dorință de principiu? Nu-i era prea clar. Se hotărî să aibă răbdare. Când vocea începu cu o expunere asupra excitațiilor nervoase pozitive sau negative manifestate de formele de viață cele mai simple din apa de mare, Gosseyn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
ref id="114">Ibidem, pp. 218- 219.</ref> Aflăm, cu această ocazie, că simplaprezență înseamnă lipsă de relief - prin aceeași lipsă de diferență „în raport cu alte posibilități de ființă“. La fel se întâmplă și cu ceea ce numim posibilitate, când e descrisă contingența unor ființări simplu prezente.<ref id="115">Ibidem, p. 197. Cf. deopotrivă p. 198, vorbind despre „putin țade-afi care plutește fără repere, în sensul «indiferenței arbitrarului» (libertas indifferentiae)“.</ref> Sau cu egoul omenesc, dacă e văzut ca „res cogitans lipsit
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
că ceva e văzut ca simplă prezență atunci când se are în față indiferența ființei sale. E luat atunci drept ceva dat și de la sine înțeles. Nu comportă diferențe esențiale față de altele, nu are un relief distinct. Se situează sub semnul contingenței, întrucât cu el „se poate «întâmpla» una sau alta“. Aduce în față indeterminarea sa din punct de vedere ontic și mai ales ontologic. Iar ființării simpluprezente îi corespunde simplaprivire a ceea ce omul întâlnește. Este o privire ea însăși indiferentă, ce
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
vorbirea cotidiană, adesea insolită. Sau unele reprezentări cu intenție savantă, subtil elaborate, ce lasă în urmă referința la realitatea efectivă și la logica ei obișnuită. Astfel, descrierea astrofizică a unor găuri negre aduce în atenție, astăzi, o lume în care contingența și nonsensul te întâmpină la orice pas. Îți amintește imediat de un alt text al lui Urmuz, Puțină metafizică și astronomie, în care interpretării pretențioase a cosmogenezei i se contrapune, parodic, un gen de apofatism gratuit. În ambele situații, nonsensul
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
11) ataraxía 34 átopon 145 B bucurie ~ simplă 133, 179, 191-192 ~ în fața celor „absurde“ 14, 37, 137, 141, 142 ~ speculativă 67 C coincidentia oppositorum 66 contemplație 48, 67, 114, 126 (n. 123), 127, 130 204 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE contingență 62, 63 (n. 51), 123, 124, 143, 162, 196 contradicție acceptarea aletică a ~ 56 ~ ca absurditate 51, 55-60, 76-84, 101 (n. 92), 137, 177 ~ logică 55-61, 76-84, 137, 141 ~ ontologică 50-51, 61-63, 178, „statutul civil“ al ~ 62 (n. 49) excederea
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
creaționist, acest dumnezeu de culise, revelat prin cezariană lirică În scopul de a comite deblocaje soteriologice, «Încreștinând În amonte mersul de fiară al lucrurilor», este, de fapt, selsinul repetitor al Întregii flore spectaculare fantasmagorice prin care Marian Constandache, dincolo de orice contingențe, deci recurgând frontal la teoria eliadescă, Încearcă ruperea timpului profan Întru determinarea duratelor sacre: «te voi cerceta printr-o lungă tăietură de sărbătoare.» Discursul poetic se desfășoară seismic, ca o fractură de tibia dumnezeiască, În largi piruete imagistice menite să
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
a contractat prea mult sau prea puțin, e figura care a crăpat de căldură pentru că a fost prost fabricată, e figura care nu s-a copt bine din pricina defectuoasei circulații a aerului cald, și la toate astea, care țin de contingențele fizice ale unei activități foarte asemănătoare cu arta alchimiei, care nu e, cum știm, o știință exactă, la toate astea, spuneam, va trebui adăugată examinarea riguroasă la care, ca de obicei, Centrul va supune fiecare păpușă, și pe deasupra cu subșeful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
începu să bolborosească neliniștea. Brusc, își dădu seama de ireparabilul rupturii lui de Barbara, și aproape simultan, parcă tocmai din pricina acestei eliberări de sub imperiul necesității de până mai ieri, se simți din nou robit de iubirea vastă și degravifiată de contingențe. Ochii, părui - verzi, castaniu... 43", 42"... gura, ceafa - carmin pal, pufoasă... 38", 37"... sânii, umerii, genunchii - plini de nevinovăția lucrurilor smulse din timp... 29", 28"... și iarăși părul ei în cascadă, ba nu, strâns ghem și recăzând în cascadă... și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
supraviețuiesc cu greu unei ședințe de familie la care au asistat soră-mea cu soțul ei, în urma căreia caietul a fost distrus și, împreună cu el, orice posibilitate de a înțelege ce se întâmpla cu mine. Numai greața era palpabilă, grea. Contingența vieții mi se arăta prin membrana unui organ lichefiat și regenerat de ritmurile unei cosmogonii oculte. A-ha: Are două găuri de cercel într-o ureche, părul scurt, cu o șuviță lungă în loc de breton. Poartă haine trimise de mătușa sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
degetelor mele de Selina și secretele ei) cu mâinile lui suple și bronzate, ale căror încheieturi dispăreau în manșetele de un bleu pal, prinse cu butoni de aur, ținuți strâns de lănțișorul lor. În timpul mesei, Fielding mi-a vorbit despre contingențele lucrative ale pornografiei, despre pandemoniumul din Forty-Second Street, despre vânzarea de dușuri cu jeturi multiple de pe Seventh Avenue, despre minunăția de gagici și cătușe, despre circuitul Malibu, cu grupurile care se scaldă în apă, la vremea amurgului, pline de avânt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Sînt menționate manifestul „cuvintelor în libertate” al lui Marinetti și cel preexpresionist - „Revolution der Lyrik” (1899) - al lui Arno Holz, reclamînd „o limbă mai naturală, mai vie, aproape de cea cotidiană”. În paranteză fie spus, deplasarea dinspre transcendența limbajului liric spre contingența lui este un fenomen specific secularismului/laicismului mentalității moderne și postmoderne, iar avangardele nu au făcut decît să-i imprime vehemența/violența proprie marilor rupturi... În altă parte, autorul arată că, spre deosebire de „importanța muzicii wagneriene în geneza simbolismului”, în cazul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
de a se supune unei tratări cantitative sau logice, de a se preta unui tip de analiză sau unor categorii aflate deja în uz în alte discipline, vor dicta acestor științe comportamentele și opțiunile lor. Se conturează aici o dublă contingență, care își află originea în acest dublu proces. Obiectivării vieții îi revine în general să facă să se ivească întrebarea de ce: de ce această viață, de ce aceste moduri de înfăptuire, aceste determinări corporale, sexuale, de ce aceste finalități sau aceste funcții? Trebuie
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]