16,748 matches
-
fi chiar inteligenți, pe când a schizofrenului este confuză. Vorbirea schizofrenului este egală, fără diferențieri tonale pe când autiștii sunt adesea muți sau ecolalici. Mișcările autiștilor sunt grațioase, manipulează cu ușurință obiectele, sunt fascinați de obiecte mecanice. Mișcările schizofrenilor sunt neîndemânatice, rău controlate, au dificultăți În manevrarea obiectelor. Autiștii sunt dezinteresați și detașați, schizofrenii sunt confuzi și anxioși. Dezvoltarea autiștilor e oprită pe când a schizofrenilor a cunoscut o perioadă de normalitate, urmată de regresie. Mai târziu apar și tulburări de identitate. În autism
AUTISMUL INFANTIL PRECOCE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Iuliana Luminița GUZU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2173]
-
de cunoscut preferințele și găsite metodele de atragere pentru a veni cu plăcere la Centrul Logopedic. Comunicarea nu trebuie forțată, să i se acorde timp pentru acomodare. Să se evite Întrebările directe, Întrebările să fie clare, simple, repetitive, intonația, gesturile controlate, fără raportare la situația dată. Uneori, autiștii repetă doar alocuțiunile de interdicție ale adultului. Se poate Întâmpla ca ecolalia să fie Întârziată (repetă anunțurile de la radio). Alteori apar niște fixații pe planul motor al gurii (scrâșnitul dinților, suflatul, sărutul, mușcatul
AUTISMUL INFANTIL PRECOCE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Iuliana Luminița GUZU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2173]
-
spiritul ebraic avea să fie salvat, suprimându-l pe Hristos - internaționalist, propagator al toleranței și democrației. Mărșăluind apoi spre Grecia lui Platon, care tocmai marca apariția iluziei laice și unde omul își va îmbogăți propria-i condiție într-un cadru controlat, dirijat și previzibil - teză incitantă ce va obseda gânditorii perfecțiunii sociale până în zilele noastre, prin Roma Axis Mundi, unde se reglementează relațiile de putere, școală politică a modernității, apoi prin Evul Mediu guvernat de autoritățile bisericii, autorul descoperă și oferă
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93032]
-
mitologice, care există doar ca pistă falsă și superficial, supusă din interior deriziunii: „nicăieri aproape spiritul «demistificator» nu este mai acid, mai dur decât în această așa-numită alegorie”. Trecerea criticului la „Scânteia” (prin excelență un spațiu rigid, ideologizat și controlat) nu rămâne fără urmări. Seria Jurnal de lectură marchează pe ansamblu o involuție a scrisului lui S. Conformismele ideologice, pozitivările unor cărți pe linie sau pledoariile în procese false și dinainte pierdute (al poeziei patriotice, de pildă) dau, dacă nu
STANESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289872_a_291201]
-
omul se regăsește pe sine Însuși. Dar retragerea În sine nu este suficientă. Ea poate deveni periculoasă prin izolarea și Însingurarea persoanei. Este necesară În acest caz o anumită educație a voinței (J. Payotă care să aibă ca efect „dirijarea controlată” a actelor noastre și o evaluare corectă a raportului dintre „intenții” și „efectele” acțiunilor individului. Din acest motiv, educația morală este esențială În procesul de formare a persoanei (B. Duboisă. Schimbarea conduitelor Schimbarea oamenilor În cetate presupune o schimbare de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Macbeth, Tartuffe, Raskolnikov, Dimitri Karamazov etc. Fiecare dintre aceștia ilustrează o anumită trăsătură de caracter imoral. Persoana imorală dă de fiecare dată impresia, din cauza frământării sale interioare, că este posedată de propriile sale pulsiuni care nu pot fi cu nimic controlate. Aceste persoane nu pot avea scrupule și nici remușcări Întrucât conștiința lor este o conștiință perversă. Pervertirea morală reunește doi factori: unul de tip constituțional psihologic și altul de ordin moral dobândit prin educația incompletă sau lipsa de educație, influența
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
viață: o atitudine activă și o atitudine pasivă. 1. Atitudinea activă Atitudinea activă a persoanei față de propria sa viață presupune antrenare și dinamism, interes și voință de a se realiza plenar. Dar această atitudine activă se poate desfășura În mod controlat și ordonat, sau necontrolat și haotic. În primul caz, persoana activă Își ordonează propria viață, ca ritm, În conformitate cu principiul director al rațiunii, făcând distincția Între bine și rău, alegând binele și evitând răul. În cel de-al doilea caz, persoana
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mai capătă o piesă prin Om și lege (1987), ajungând în anii ’50. Profitând de logica ambiguă a traseului realitate-fantasmatic și retur, romanul urmărește procesul prin care avocatul Ladislau Pietraru își salvează identitatea proiectând scenarii în spațiul trecutului: o alienare controlată, în care regresia schizoidă are finalitate curativă. Volumele de povestiri Maximele, minimele (1984) sau Castelul albastru (1986), cumulând „exerciții de imaginație în stil borgesian sau în stilul fantasticului romantic, ba chiar și în stil urmuzian”, au în scrisul lui S.
SCHWARTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289560_a_290889]
-
bolnavi, alcoolici, șomeri etc.; grupurile sociale cu probleme speciale: șomerii, emigranții/azilanții, grupele de tineri delincvenți, persoanele dependente social, sociopații, toxicomanii, prostituatele etc.; persoanele din instituții cu caracter închis, supravegheate, izolate de societate, familie, cu un regim de viață strict controlat și impus de norme interioare; spitalele de bolnavi cronici, spitalele de psihiatrie, căminele de bătrâni, căminele de persoane cu handicap sever sau polihandicap, penitenciarele, instituțiile militare, școlile-internate etc.; școlile, căminele de copii școlari, care pot constitui obiective de interes pentru
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
manipularea maselor prin intermediul „informațiilor”, în vederea atingerii unor scopuri precise, anterior planificate. În aceste condiții, „informația” poate deveni o veritabilă „armă psihologică” (V. Volkoff) de tipul „subversiunii” (R. Mucchielli). Ceea ce se urmărește prin manipulare este obținerea unor comportamente dirijate, previzibile și controlate, care să asigure stabilitatea și evoluția statului și care să fie eficiente. Deciziile puterii trebuie să fie în așa fel formulate, iar actele politice să fie plasate la locul și timpul potrivit, astfel încât „oamenii să adere la acestea ca și când ar
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
să aibă un caracter liber, independent și original, sunt reduse la „tranzacții” cu caracter formal, stereotip. Acestea vor reduce masele de indivizi la „grupuri omogenizate”, lipsite de coeziune și ierarhie internă, cu forme de comportament și de acțiune uniform-automate, strict controlate și coordonate, absolut obediente, motivate pentru realizarea unor acțiuni dirijate prin manipulare de către grupele de interese (politice, economice, financiare etc.). Din perspectiva acestor acțiuni, rezultă că sistemul de presiune socială se dovedește a fi o formă nouă de „paidee a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
individul, cât și societatea, dar că la baza acestei evoluții au stat nevoia satisfacerii pulsionale, evoluția și maturizarea prin socializare a instinctelor. Instinctul combativ se poate manifesta sub forme diferite. Aceste tipuri sunt cuprinse în două categorii sau clase: combativitatea controlată (lupta, sporturile extreme, competiția) și combativitatea necontrolată (bătaia). Să le analizăm în continuare. Combativitatea controlată se prezintă ca o „luptă”, o „competiție” de tip fizic, verbal, intelectual etc. Ea este o confruntare între doi indivizi sau două grupuri și este
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
evoluția și maturizarea prin socializare a instinctelor. Instinctul combativ se poate manifesta sub forme diferite. Aceste tipuri sunt cuprinse în două categorii sau clase: combativitatea controlată (lupta, sporturile extreme, competiția) și combativitatea necontrolată (bătaia). Să le analizăm în continuare. Combativitatea controlată se prezintă ca o „luptă”, o „competiție” de tip fizic, verbal, intelectual etc. Ea este o confruntare între doi indivizi sau două grupuri și este special pregătită în prealabil în vederea acestei acțiuni. Confruntarea între „părți” se desfășoară după anumite reguli
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
confruntare nu se desfășoară după nici un fel de reguli. Ea este haotică și motivată de ura reciprocă între combatanți, fiecare dintre aceștia urmărind distrugerea adversarului. Redăm mai jos, comparativ, caracteristicile fiecăruia dintre cele două tipuri de combativitate. Tipul de combativitate Controlată (lupta sau competiția) Necontrolată (bătaia sau confruntarea) Pregătită și programată Nepregătită, neprogramată, spontană Partenerii/grupurile sunt special pregătiți/antrenați în vederea competiției Partenerii/grupurile nu au nici un fel de pregătire prealabilă Se desășoară după un cod de reguli stricte care trebuie
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Este motivată competițional Este motivată de ura reciprocă Se desfășoară între doi combatanți/grupuri și este asistată de arbitri neutri, care controlează regula de desfășurare Se desfășoară între doi adversari/grupuri ostili și este asistată de indivizi instigatori Ordonată și controlată Dezordonată, necontrolată, cu caracter de reacție și descărcare agresivă Se bazează pe forță Se bazează pe violență Este asistată de un public interesat Este asistată de un public atras întâmplător Lupta sau competiția are la bază un „instinct combativ” controlat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Se bazează pe forță Se bazează pe violență Este asistată de un public interesat Este asistată de un public atras întâmplător Lupta sau competiția are la bază un „instinct combativ” controlat. Deși își are sursa în agresivitatea primară, aceasta este controlată și sublimată ca formă de manifestare sub formă de „joc”, fiind în cazul acesta pusă sub controlul/cenzura rațiunii. Bătaia sau confruntarea are la bază un „instinct combativ” necontrolat. Deși își are sursa tot în agresivitatea primară a individului, aceasta
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
a unui test depinde de numărul de chestiuni de test (care se stabilesc în funcție de timpul de administrare și de nivelul de școlarizare) și de numărul de concepte, procedee a căror însușire va fi verificată. d) Simulare. Soft -ul permite realizarea controlată a unui fenomen sau sistem real prin intermediul unui model care are un comportament analog. Astfel de programe oferă posibilitatea observării modelului în care se schimbă comportamentul sistemului în funcție de modificările operate (schimbarea parametrilor, condițiilor) ceea ce facilitează înțelegerea fenomenului și nu implica
ERA COMPUTERULUI ŞI EDUCAŢIA DE CALITATE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Vasiliu Violeta Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_904]
-
la ameliorare, inclusiv prin integrarea eforturilor și a exploatării dispozițiilor psihice ale elevilor; • centrarea evaluării asupra rezultatelor pozitive și nesancționarea în permanență a celor negative; • transformarea elevului într-un partener autentic al profesorului în evaluare prin autoevaluare, interevaluare și evaluare controlată. Evaluarea realizează următoarele funcții: 1.Funcția educativă. Este funcția cea mai specifică și mai importantă a evaluării, care urmărește stimularea (dinamizarea) obținerii de performanțe în pregătirea elevilor, ca urmare a influențelor psihomotivaționale și sociale ale rezultatelor ce le obțin prin
ELEMENTE DE DEONTOLOGIE A EVALUĂRII ÎN CONTEXTUL CREŞTERII CALITĂŢII ACTULUI EDUCAŢIONAL. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Viorica Timofte () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_905]
-
predate precum și pentru a prezenta obiectivele de învățare. Metodele active stimulează aptitudinile specifice pentru anumite sarcini de învățare, permit elevilor să pună în practică aceste sarcini și contribuie la crearea spiritului de echipa în cadrul clasei. Aceste metode bine concepute și controlate, permit o evaluare continuă a cunoștiințelor și sprijină progresele ce decurg din formarea elevului. Metodele actuale, folosite de obicei, cum ar fi predarea/dictarea (discursul neintrerupt al profesorului), îi pot plictisi pe elevi dacă durează prea mult ; strategiile active actuale
CUM DETERMINĂM STILUL DE PREDARE POTRIVIT?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cristina Hîncu, Agachi Luminiţa () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_900]
-
acceptat ca fiind corespunzător sau trebuie respins. Planul de control conține riscurile asumate de partenerii controlului (furnizor-beneficiar) precum și nivelul calității producției. Clauzele referitoare la calitatea producției se înscriu în contractele economice, unde se prevăd și alternativele pentru situația respingerii loturilor controlate. Datorită neuniformității repartizării unităților defecte în cazul întregului lot, la alcătuirea eșantioanelor se comit în mod inevitabil erori de reprezentativitate, care vor conduce la erori de decizie. În acest mod, loturi corespunzătoare calitativ (cu un nivel al fracțiunii defective sub
Aplicaţii ale statisticii matematice. In: Aplicaţii ale statisticii matematice by Elena Nechita () [Corola-publishinghouse/Science/323_a_639]
-
bilanțului contabil constituie o componentă tradițională a analizei financiare. Ea furnizează răspunsuri cu privire la structura patrimoniului și evoluția sa în timp. Potrivit Standardelor Internaționale de Contabilitate (IAS 1), bilanțul trebuie să ofere informații despre poziția financiară a firmeii „cu ajutorul resurselor economice controlate a surselor financiare , precum și cu ajutorul unor indicatori economico financiari, precum lichiditate - solvabilitate”. Sursele folosite în analiza situației financiar patrimoniale sunt: • analiza potențialului financiar pe baza indicatorilor de analiză diagnostic ai activității; • sistemele de echilibru financiar și valorificarea acestora în procesul
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
aceste motive, sistemul de lucru trebuie individualizat în funcție de vârstă (rezultatele cele mai bune se obțin la copii și tineri), sex (la femei se obțin rezultate mai bune sub raportul controlului motor, la mobilitate și abilitate, pe când la bărbați la mobilitate controlată, în care elementele de forță au un rol important), experiența motrică de înainte de declanșarea bolii, nivelul cultural (capacitatea de înțelegere și cooperarea sunt esențiale în recuperarea acestor bolnavi), tipul și localizarea afecțiunii, calitatea tratamentului (după C. Baciu depinde de nivelul
VI. ELEMENTE DE PSIHOLOGIA BOLNAVULUI ŞI CONSILIERE PSIHOLOGICĂ GHID PENTRU KINETOTERAPEUŢI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Camelia Soponaru () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_632]
-
cu o retorică atent cântărită, cu o savantă și subtilă urmărire a efectului. Meditativ și muzical, cerebral și sensibil, poetul se situează, cu un echilibru dificil și tensionat, între voința de construcție și o sentimentalitate romantică lipsită de efuziuni, mereu controlată, în acord cu discreția și melancolia ce îi sunt caracteristice. Se evită astfel inerția oricărei retorici, scepticismul autoironiei lasă gândului poetic o zonă stăpânită de posibil, aluzie, indirect și de vag: ceva, ca „un contur/ al lucrurilor ce mor spre
TURTUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290314_a_291643]
-
întreg ciclu, Poeme de dragoste, elaborat în ultimul an de viață și publicat postum, în 1982, în antologia intitulată tot Epifania. Textele din Entropia se circumscriu onirismului, mai ales prin caracterul de „miraj” al poeziei (D. Țepeneag), un miraj lucid controlat, de tablă de șah, care amintește de peisajele lui De Chirico. La T. este izbitoare construcția geometrică a imaginarului, straniul are la el o splendoare exactă, eleată, o eleganță și un fast baroc-orientale, nu dinamism, exuberanță suprarealiste, deși de suprarealiștii
TURCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290307_a_291636]
-
suntem noi înșine”. Prozele din Zidirea și alte povestiri (1978) au rămas un aspect periferic al literaturii lui U., dat fiind caracterul lor minor, divagant, schematic, de pastișă. Zidirea e un text care nu mai ajunge să înceapă, o derivă controlată, un șir de preparațiuni nefinalizate, o prefață limbută după care nu mai urmează nimic. Rescriere a paradoxului eleat care neagă posibilitatea deplasării, naratorul conchide răsfățându-se kafkian: „Întocmai ca agrimensorul dintr-un roman celebru, autorul n-a avansat cu nici un
URSACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]