4,884 matches
-
exprimat prin rânduri sau grupuri de verticale. Paralelismul în cauză se regăsește în ansamblurile de coloane sau de copaci sau în aglomerările umane. Ar trebui să fim cât se poate de recunoscători acestei concepții mai mărginite asupra spațiului, pentru că, transformând convergența în paralelism, lumea noastră s-a simplificat de o manieră absolut salutară. Ea ne dă posibilitatea de a structura spațiul vital cu o rețea de paralele verticale suplimentate de paralele orizontale și astfel ne furnizează instrumentul cel mai simplu și
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
stare să contemple corect compoziția. Perspectiva creează un centru Când un accent excentric devine esențial pentru o compoziție și semnificația ei, trebuie să acceptăm excentricitatea acesteia, căci s-a creat o problemă pentru contemplarea unui tablou realizat în perspectivă centrică. Convergența liniilor de fugă generează unul dintre cei mai puternici centri compoziționali, pentru că vectorii săi traversează toate zonele tabloului. Punctul de fugă al unui astfel de sistem perspectival - mă limitez la o perspectivă cu punct unic de fugă - poate fi așezat
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de neeradicat, dă sfidării un înțeles. Numai atunci când centrul este potențial acolo, negarea sa devine o afirmație artistică. Goliciunea și omogenitatea, ca înfățișări pozitive ale unei stări de ființare dorite sau nedorite, devin accentuate și puternice atunci când un punct de convergență este potențial accesibil. Conotațiile psihologice ale plutirii în neant, într-un spațiu în care nici un loc nu diferă de celălalt, își exercită din punct de vedere artistic beatitudinea sau teroarea atunci când punctul de ancorare este desființat în mod intenționat. Un
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
suprafețele decurgând din punctele de fugă ale per spectivei centrale. În Apariția lui Moreau (figura 95), capul profetului mort este înconjurat de strălucirea unor raze orbitoare și creează un centru nodal cu intensitate dominantă. (2) Dinamica vizuală în direcția opusă, convergența vectorilor către un centru comun generează și ea noduri. Cheia de boltă în care se întâlnesc ogivele unei bolți gotice devine centru de energie concentrată. Un grup de oameni așezați în jurul unei mese produce o convergență similară. Un astfel de
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
vizuală în direcția opusă, convergența vectorilor către un centru comun generează și ea noduri. Cheia de boltă în care se întâlnesc ogivele unei bolți gotice devine centru de energie concentrată. Un grup de oameni așezați în jurul unei mese produce o convergență similară. Un astfel de contact culminant este îmbrățișarea îndrăgostiților și orice înmănunchere de obiecte. Cele trei spade ținute strâns în mână de tatăl din Jurământul Horațiilor a lui David se manifestă ca un contrapunct nodal față de grupul compact al celor
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
a ne permite să percepem pereții ca fiind paraleli și coloanele ca având toate aceeași mărime, iar podeaua arată destul de veridică pentru a păși de-a lungul intervalului fără ezitare. Într-o pictură cuprinzând aceeași vedere, raportul va fi invers. Convergența perspectivală va fi mult mai convingătoare, spațiul mai comprimat, dar chiar și așa rămânând efectul adâncimii. Deși diferența dintre cele două vederi nu se ridică la un ori-ori, noi o vom percepe. Priviți la cele două figuri schițate după una
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
punct undeva pe pânză. El formează focarul proiecției optice și, prin urmare, un centru compozițional puternic în planul frontal. Dar el se situează totodată și departe, la orizontul spațiului pictural - o prezență iluzorie, din moment ce în spațiul tridimensional nu există nici o convergență perspectivală. Din punct de vedere perceptiv, centrul perspectivei plutește undeva între comprimarea proiectivă și adâncimea nediminuată. Perspectiva centrală este de un ajutor îndoielnic la stabilirea centricității compoziționale. Raportată la planul frontal, ea asigură într-adevăr un centru puternic; însă atunci când
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
largă din jur. Pardoselile în carouri, ca aceea din Cina cea de taină a lui Bouts, sunt concordante cu centricitatea sistemului perspectivei prin marginile ortogonale care converg către punctul de fugă. Marginile lor absolut orizontale se dovedesc totuși nealterate de convergență. Ocazional, pictorii remediază această rigiditate. În loc să marcheze liniile paralele cu partea de jos a ramei, ele se curbează ușor în vecinătatea scenei centrale. John White a indicat exemplele din ilustrațiile cărților franțuzești, mai ales în Grandes Chroniques de France a
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
categorii de simboluri: uraniene (ființe cerești, zei ai furtuniiă, simboluri ctoniene (pietre, pământ, femeieă, simbolurile spațiu și timp. Gilbert Durand clasifică simbolurile având la bază principiile propuse de către antropologia structurală, utilizând ”o metodă cu totul pragmatică și relativistă, bazată pe convergență, pentru a repera vastele constelații de imagini, ce reprezintă o anumită constanță”. El descoperă o serie de legături între știința reflexelor-gesturile dominante, tehnologie și sociologie: cele trei dominante reflexologice: poziția, nutriția, copulația, toate aceste gesturi au nevoie de suport material
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
adiere ușoară, și Hristos își tremură jalnic trupul de tinichea ruginită pe lemnul mâncat de carii și înnegrit de vremuri”. Apare un alt simbol, și anume crucea, care este cel mai răspândit simbol creștin, reprezentând orientarea în spațiu, punctul de convergență dintre sus-jos, dreaptastânga, lumea reală-lumea imaginară, unificarea a două sisteme duale, într-o imagine a figurii umane cu brațele întinse, având rolul de axis mundis, făcând astfel legătura dintre cer și pământ. Simbolistica creștină a crucii face aluzie la instrumentul
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
absorbție care intră în compunerea constantei R. Transportul de substanță prin difuziune se face în general foarte lent, fețele cu diferite orientări se vor dezvolta concomitent, vitezele lor diferite de creștere fiind echilibrate de aportul sporit de particule provocat de convergența curenților de difuziune, spre muchii și spre colțuri. Dezvoltarea fețelor care constituie trahtul cristalului se face predominant sub imperiul legilor geometrice. În cazul unei subrăciri puternice sau a unei evaporări, și deci suprasaturări puternice, rolul determinant al vitezei de cristalizare
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
subrăciri puternice sau a unei evaporări, și deci suprasaturări puternice, rolul determinant al vitezei de cristalizare aparține gradientului de difuziune, a cărui creștere rapidă duce la accelerarea vitezei de transport, prin curenții de difuziune. Aportul sporit de substanță determinat de convergența curenților de difuziune, spre muchiile și spre colțurile cristalului , nu mai poate fi echilibrat în timp. Cristalele se dezvoltă exagerat în aceste direcții și astfel se produc forme cu fețe bombate (fig.16), forme scheletice (fig.17), și forme dendritice
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
absorbție care intră în compunerea constantei R. Transportul de substanță prin difuziune se face în general foarte lent, fețele cu diferite orientări se vor dezvolta concomitent, vitezele lor diferite de creștere fiind echilibrate de aportul sporit de particule provocat de convergența curenților de difuziune, spre muchii și spre colțuri. Dezvoltarea fețelor care constituie trahtul cristalului se face predominant sub imperiul legilor geometrice. În cazul unei subrăciri puternice sau a unei evaporări, și deci suprasaturări puternice, rolul determinant al vitezei de cristalizare
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
a unei evaporări, și deci suprasaturări puternice, rolul determinant al vitezei de cristalizare aparține gradientului de difuziune 2 0C C , a cărui creștere rapidă duce la accelerarea vitezei de transport, prin curenții de difuziune. Aportul sporit de substanță determinat de convergența curenților de difuziune, spre muchiile și spre colțurile cristalului , nu mai poate fi echilibrat în timp. Cristalele se dezvoltă exagerat în aceste direcții și astfel se produc forme cu fețe bombate (fig.16Ă, forme scheletice (fig.17Ă, și forme dendritice
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
necondiționată între cei doi termeni, justificată prin etimologie, ar fi una exagerată 18. Asocierea se poate produce dacă se reduce accepțiunea termenului ekphrasis la sfera strict artistică 19. Studiul lui Hans Lund plasează termenul ekphrasis în contextul mai larg al convergențelor textului spre imagine. Tipurile de relații text/imagine se clasifică în trei categorii: combinație, integrare și transformare 20. Ekphrasis-ul ilustrează acest ultim tip de relație și se definește în opoziție cu proiecția iconică. Proiecția iconică presupune a decoda realitatea obiectelor
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
1960-1995 se orientează înspre interesul pentru studiul imaginii și, mai precis, pentru studiul problemei ekphrasis-ului. În plus, această problematică a reprezentării ekphrastice este circumscrisă teoriei receptării textului literar 2. Spre deosebire însă de efervescența preocupărilor pentru conceptualizarea imaginii și a convergențelor sale înspre literatură, în critica românească a acestei perioade nu se înregistrează intervenții majore al căror obiect să fie înscris în sfera de cercetare a interferențelor dintre literatură și arta vizuală. Pentru a putea contura principalele momente ale reflecției românești
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
are perfectă dreptate atunci când nu acceptă teoria bachelardiană care devalorizează imaginea de funcția vitală, funcția simbolică. Bazându-se pe lucrările logicienilor și psihologilor contemporani, Durand accentuează importanța simbolului, acest element constitutiv al imaginii. Apariția sensului nu poate decurge decât din convergența unei rețele de semnificații. Imaginea ia naștere numai în cadrul traseului antropologic; ea nu are semnificație decât în prelungirea unui gest pulsional. Imaginile nu reușesc să scape unei reificări, unde se întâlnesc elementele primordiale ale lui Bachelard, arhetipurile lui Jung, ambele
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
Anumiți sociologi sunt foarte aproape de antropologie; anumiți antropologi schimbă terenul, trec din Africa sau din Amazonia în Europa. Actorii își fabrică lumea lor socială prin sensul pe care ei îl acordă obiectelor, situațiilor, simbolurilor care îi înconjoară. Alt punct de convergență: faptul social nu este identificat drept un obiect stabil, cum credeau primii etnografi dornici să omologheze tradiții, ci el este văzut ca un ansamblu de procese care evoluează fără încetare sub acțiunea oamenilor. Se dovedește a fi delicat să distingi
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
sau Oceania, antropologii sunt preocupați de faptele grecești așa cum sunt analizate ele de către cercetătorii cei mai antropologi dintre eleniști. Ei se simt acolo pe un teren familiar, fără îndoială datorită asemănărilor structurale manifestate de reprezentările politeiste, dar și datorită unei convergențe a demersurilor și a construirii obiectelor de cercetare. O "nouă istorie" (un ultim val nu este niciodată ultimul) a văzut lumina zilei și adoptă o perspectivă calitativă foarte apropiată de antropologie. Ea se bazează pe analiza experiențelor individuale, se apleacă
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
altfel, istoricii au fost primii care s-au interesat în Franța de lucrările inovatoare ale unui antropolog ca Frederick Barth, care sublinia cu forță că identitatea culturală era mai puțin un conținut, o substanță, cât o relație între grupuri. Alte convergențe se manifestă între antropologie și o geografie istorică și culturală atentă la habitat, la loc, la peisaj, la spațiu. De asemenea, să notăm că în istorie, ca și în antropologie, există un interes crescut al autorilor pentru imagine, în raporturile
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
londoneze sau a vechiului port din San Francisco, transformate în spații turistice sau comerciale, ca și în domeniul continental al unor regiuni miniere franceze, germane, belgiene, ș.a. Eforturile de protejare și conservare a unor regiuni litorale sau interioare sunt rezultatul convergenței acțiunilor inițiate nu numai la nivel global și regional ci și al comunităților locale. Caracterul unitar al Planetei noastre este rezultatul coexistenței structurale și al funcționalității interactive, specifice, a naturii și societății umane. Această unitate este receptată în zilele noastre
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
endogenă, atunci când inițiativele creatoare de progres economic sunt interne și o dezvoltare locală exogenă, atunci când inițiativele vin din exterior (politici de dezvoltare, planuri de amenajare, investiții străine, venituri trimise de emigranți etc.). 3.3.Globalizarea Sistemul social-economic actual este rezultatul convergenței unor sisteme locale, multă vreme izolate unele de altele și astfel diferite din punct de vedere cultural. Mutațiile succesive, începute cu Revoluția Neolitică și avînd drept rezultat dezvoltarea unor organisme statale de dimensiuni mai mari, cu tendințe expansioniste, au favorizat
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
prin care alegerile discursive individuale, permise de sistemul lingvistic (langue), se constituie la nivelul uzului social (parole) în opoziții pragmatice relativ constante și stabile la momentul actual, diferite de cele ale unor stadii anterioare de limbă 3; b) se observă convergențele și divergențele dintre norma academică ideală, literară 4, a limbii române contemporane și norma lingvistică actuală, adică tendințele uzului, punânduse în evidență raporturile dintre ele; c) prin interpretarea datelor rezultate din analiza discursului în sistemul parametrilor de variație culturală se
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
situația actuală a securității din zonele de interes/vulnerabile la insecuritate alimentară, ei fac presupuneri cu privire la evoluția securității agroalimentare și ia în considerare modul în care aceste ipoteze ar putea afecta accesibilitatea la hrană și disponibilitatea acesteia. Apoi, bazată pe convergența de probe, ei determină cel mai probabil scenariu și clasifică nivelul așteptat de insecuritate alimentară, având ca scop identificarea evenimentelui "surpriză" ce ar putea modifica rezultatul, ce urmează a fi comunicat către beneficiari. Aceste scenarii de evoluție formează baza rapoartelor
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
UE. Punerea în aplicare a prezentului PAC va beneficia, de asemenea, de plăți directe mai echilibrate, transparente și mai echitabile între țările membre și între fermieri. Reducerea inechității dintre statele membre în materie de plăți directe, recunoscut ca nume de convergență extern, va consolida credibilitatea și legitimitatea sistemului de sprijin la nivelul UE. Acest lucru se reflectă și în convergența internă a plăților directe între statele membre. Plățile se vor baza pe un sistem național sau regional de plată pe hectar
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]