8,613 matches
-
trei ani după Teze și la cinci înainte de Conferința de la Mangalia, problema lui Ceaușescu nu era economică, ci ideologică. Presa cotidiană era strict controlată, e adevărat, dar aceea culturală era destul de liberă. Plătea ca tribut câteva pagini, în primul rând, coperta, apoi își făcea de cap. Mai trebuie observat că niciodată Ceaușescu nu-și dezvăluia ținta. Punerea întro oală a tuturor publicațiilor, de la „Scânteia” de partid și de stat la România literară a USR ține și de abilitatea cu care Ceaușescu
După 45 de ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2915_a_4240]
-
cu planșe. 2. Ion Vlasiu - Drum spre oameni. Cu 10 reproduceri hors-text după sculpturi vechi ale autorului. [București], Editura pentru Literatură, 1961, 416 pagini + 10 foi cu planșe. 3. Ion Vlasiu - Am plecat din sat. șSculpturile reproduse în carte și coperta aparțin autoruluiț. București, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, 1957, 507 pagini + 8 foi cu planșe. (Drum spre oameni). 4. Liviu Rusu - Essai sur la création artistique. Contribution à une esthétique dynamique. Paris, Alcan, 1935, 463 pages. 5. Liviu
Liviu Rusu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4750_a_6075]
-
riscul izolării în natură, în comunități închise. Ruth descoperă într-o zi pe plajă, învelită în alge și ciripide, o cutie Hello Kitty, având în ea obiecte ce-i stârnesc curiozitatea: un ceas de mână cu o inscripție în japoneză, copertele solide ale unui exemplar din romanul proustian, un carnet vechi și scrisori în franceză. Și scriitoarea se trezește cititor, căruia i se confesează o adolescentă japoneză, Naoko: a trăit în SUA, până când criza îi lasă tatăl fără slujbă și familia
În căutarea prezentului etern by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3357_a_4682]
-
lor la templu, stingerea călugăriței precedată de scrierea poemului dinaintea morții, ceremonia funerară urmată de discuțiile revelatoare pentru amândoi. Notațiile finale o arată pe Nao descoperind Timpul regăsit al lui Marcel Proust și intenția ca în loc să țină alt jurnal între coperte, să învețe franceza ca să citească cartea în original. Alt mesaj, primit de Ruth de la profesorul psiholog, certifică schimbări decisive: fata i-a dat tatălui ideea unui program nou, ce-i trezește spiritul inventiv și-i asigură succesul. Nao însăși a
În căutarea prezentului etern by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3357_a_4682]
-
structurate în jurul câte unui personaj. Le-am putea spune și povestiri, necomunicând prin protagoniști, ci prin sensuri, prin faptul că, însumate, conduc la imaginea unei lumi coerente, a unei societăți, a unei umanități cu existență istorică. În prezentarea de pe ultima copertă se spune despre carte că reprezintă „o frescă epică“, ceea ce, neîndoielnic, Ruxandra Cesereanu a urmărit să înfăptuiască. Amploarea deschiderii social-istorice, bogăția evenimentelor aduse în scenă vorbesc despre această aspirație a prozatoarei. Epoca evocată în carte este aceea cuprinsă între sfârșitul
Diavolului, o jumătate de veac by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3367_a_4692]
-
dacă, în plus, volumul este prea gros, prea greu și prost legat - la o deschidere mai brutală sau în caz de „accident” (cădere, punere unde se nimerește cu foile desfăcute și cotorul în sus) filele se desprind și zboară dintre coperte - nici nu poate fi „aruncat” într-un buzunar sau o geantă pentru a fi citit în mijloacele de transport în comun. Pe de altă parte, putem discuta despre modul în care este percepută literatura chineză contemporană. Poate părea ciudat pentru
Anul Mo Yan by Tatiana Segal () [Corola-journal/Journalistic/3191_a_4516]
-
de invidiat. Primesc adeseori (ba chiar din ce în ce mai des) cărți voluminoase, impecabile imprimate, mieros autografiate, ale unor veleitari incurabili. Diverse ca stiluri și genuri (amatorul nu iartă nimic: nici poezia, nici proza, nici eseul, nici aforismul), ele au ceva comun: pe copertă tronează, în postúri flatante - instantanee luate cu cincisprezecedouă zeci de ani înainte - fotografia Auctorelui... Prima reacție e să depun respectivele op-uri în teancul sortit Neantului. Dar calitatea hârtiei tipărite și a cartonului copertei mă înduplecă să mai zăbovesc o
Cititorul, armă neconvențională by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3197_a_4522]
-
aforismul), ele au ceva comun: pe copertă tronează, în postúri flatante - instantanee luate cu cincisprezecedouă zeci de ani înainte - fotografia Auctorelui... Prima reacție e să depun respectivele op-uri în teancul sortit Neantului. Dar calitatea hârtiei tipărite și a cartonului copertei mă înduplecă să mai zăbovesc o clipă. Nu mult: până dau de numele sponsorilor. Uneori, aceștia sunt potentați locali, dar cel mai adesea e vorba de consiliile județene ori municipale. Dacă privații fac ce vor cu banii lor, în cazul
Cititorul, armă neconvențională by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3197_a_4522]
-
Cosmin Ciotloș Ștefan Manasia, Bonobo sau cucerirea spațiului, Bistrița, Editura Charmides, 2013, 78 pag. Spațiul despre a cărui cucerire vorbește Ștefan Manasia în titlul recentului său volum nu e, în mod evident, acela al astronomilor (în acest sens, imaginea de pe copertă, înfățișând un cimpanzeu drapat în echipament de cosmonaut, trebuie privită ca o glumă). Noile teritorii la care aspiră el sunt mai degrabă teritoriile poeziei. De la debut (2003) încoace, Manasia verifică minuțios „gradele de libertate” ale scrisului. Încearcă o formulă cu
Bonobo, om sucit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3199_a_4524]
-
vai, dacă Ivanov ar fi folosit în experiențele sale tantricii bonobo...” (pp. 7 - 8). Nu m-aș grăbi însă să calific volumul drept o antiutopie. (Conceptul a fost vehiculat recent, în legătură cu întreaga generație tânără, și plasat, în mod arbitrar, pe coperta unei antologii). E drept că bosa aceasta e mai vizibilă la Manasia decât la alții și că argumente s-ar găsi chiar în text (poemul Planeta maimuțelor e un exemplu), numai că o atare încadrare ar orienta greșit lectura. Spre
Bonobo, om sucit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3199_a_4524]
-
fidel al evenimentelor: paranoia liderilor, teama cetățenilor terorizați de Securitate, lipsurile, deznădejdea celor mai mulți și altele, binecunoscute nouă, dar constatate acum de un străin. Vorba recenzentului: „Nimic altceva decât știm, dar zugrăvit cu o mână sigură”.Recenzia nu e ilustrată cu coperta romanului, ci cu o fotografie a unei scene din Bucureștiul zilei de 24 decembrie 1989.
Un roman englezesc despre sfârșitul comunismului românesc () [Corola-journal/Journalistic/3215_a_4540]
-
g[u]Neamț 23 iunie 1924 Dragă domnule Moisil, Mulțămesc pentru gentila scrisoare de la 20 curent care mi-a făcut plăcere. Aci alăturat înapoiez corecturile. Îți sunt foarte recunoscătorpentru grija ce-o porți extraselor mele. 6 Alăturez și titlu pentru copertă. În curând vei primi și Dosarul moșiei Răcăciuni 7 pentru Rev[ista]Arhivelor. Vărul meu P.P. Panaitescu 8 a tradus singurul document slavon ce nu-l puteam traduce. Mă bucur că voi avea plăcerea să-ți arăt mănăstirile de pe aci
Constantin I. Karadja și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3653_a_4978]
-
un eseist neliniștit, pasionat și lucid. Tânărul poet e un adept al abordării frontale, fără false inhibiții, a unor teme neconvenționale, manifestându-se ca un spirit camilpetrescian, fascinat de mișcarea ideilor. Volumul intitulat Poetul merge mai departe (Ed. Eikon, 2013, copertă realizată de Daniela Sticlaru) conține eseurile despre iubire ale unui autor maturizat înainte de vreme, cu o bogată experiență de viață, dar și cu lecturi fundamentale, bine digerate. Două teme par să fie obsedante pentru tânărul poet: cea a „sincerității” brutale
Un eseist neliniștit by Ion Cristofor () [Corola-journal/Journalistic/3030_a_4355]
-
acestora, criterii de expresivitate. Mai mult, nuanțează criticul urmând o sugestie a Monicăi Pillat, acesta ar fi un corespondent vizual pentru ceea ce în muzică se poartă nume ca ecou, reverberație, rezonanță (termenul din urmă figurând, cum se știe, și pe coperta precedentului volum al seriei, ceea ce-l face, o dată în plus, definitoriu pentru critica lui Dinu Pillat). În descendența acestor considerații, cele câteva modificări din cuprinsul noii ediții accentuează aspectul mozaicat: o addenda conținând o serie de inedite (pagini dintr-un
Mozaic existențial by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3031_a_4356]
-
tot ce-i spun colegii de cameră. Exasperant de acribios, el devine, cu timpul, o legendă a Literelor bucureștene. Primește chiar, din partea unor necunoscuți, cereri de „intrare în roman”. Despre această faimă orală vorbește, de altfel, și Nicolae Manolescu pe coperta a patra a volumului Aide mémoire. „Versurile lui, știute tuturor, alcătuiau un folclor la care se făceau permanent referințe”, scrie, de pildă, criticul despre acest volum de debut, amânat până în ajunul revoluției. Păcat însă că, odată cu ieșirea la rampă, gloria
Saturnalii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3050_a_4375]
-
a creatorilor nu există, cum nu există nici viața noncreatorilor, așa cum o percepem noi. Și-atunci cum s-ar putea ivi într-un interviu? Răspunsul îl putem afla întrunul dintre volumele Există viață după moarte?, cu condiția să răzuim de pe copertă semnul întrebării și să-l înlocuim cu cel al stupefacției”. Răzvan Petrescu a strâns laolaltă răspunsurile oferite unor publicații din zona literară („Dilema veche”, „Dilemateca”, „LiterNet”, „Suplimentul de cultură”, „Noua Literatură”, „Scrisul Românesc”, „Amfitrion”) și din cea glossy („Esquire”, „BeWhere
Explozii controlate by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3053_a_4378]
-
vreodată, critică literară e sfătuit să nu-și riște credibilitatea punând în pagină asemenea spontane enormități. Ori sănătoasele învățăminte n-au ajuns până la Virgil Podoabă, ori, dac-au ajuns, ele l-au ambiționat, fapt e că acesta scrie senin, pe coperta a patra a unei cărți de debut, că „nu e nevoie să locuiești la Paris sau New York, cum cred new-chirițele noastre intelectuale, ci, din contra, că poți trăi chiar la Târgu-Neamț, pentru a produce lucrări de nivel euroatlantic”. Rânduri pe lângă
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3238_a_4563]
-
efectuat perfect «lucrarea» și a fost răsplătită de tatăl meu cu o duioasă mângâiere pe perișorul său auriu. Încurajată de o asemenea recompensă, care nu-i era caracteristică bunicului său, fetița a îndrăznit: «Ai să pui și numele meu pe copertă?».”
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3238_a_4563]
-
carte care, printr-o coincidență tristă, a văzut lumina tiparului cam în același timp cu dispariția scriitorului monografiat. Editura Istros a Muzeului Brăilei nu consemnează anul apariției și nu oferă nici un fel de date suplimentare, cu excepția unui vibrant comentariu pe coperta a patra semnat de Eugen Negrici. Abia la pagina 14 suntem înștiințați, en passant, că avem de-a face cu o teză de doctorat... Aflu grație internetului că Viorel Coman s-a ilustrat îndeosebi ca publicist literar dedicat predilect operei
Povestiri magice din spațiul Bărăganului by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3270_a_4595]
-
2 februarie 1939 Dragă Crișane, Îți trimit aici ultimul material pentru Cronica lit[erară]. Te-am rugat în scrisoarea trecută să faci și tu o dare de seamă despre o carte de proză. Trebuie să avem cel puțin trei. Pe copertă, acolo unde a fost în n[umă]r[ul] trecut ce? publică reclamă la următoarele cărți: Frunzișul toamnei mele de Virgil Carianopol, Scrisoare de dragoste de Mihail Drumeș, Fata- Morgana de George Petcu, Drumeț în anotimpuri de Ștefan Baciu, Trecere
Ion Șiugariu și revista „Cronica literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2457_a_3782]
-
Chiar dacă ar trebui s-o transcrii. [P.S.]2 Ai grijă să nu apară numele proprii greșite. Avem cam multe, mai ales în articolele Elenei Soare și a d[oam]nei Lucrezzia Kar12. Ce clișeu ai de gând să pui pe copertă? Îmi place mult mai mult Cronica ta, așa cum apare acum. Atât ca format, cât și ca tehnică. Mi-a plăcut și darea ta de seamă despre C. Pârlea. Era ea cam prea laudativă, dar era scrisă frumos și asta are
Ion Șiugariu și revista „Cronica literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2457_a_3782]
-
la zdup cum i-ai băgat și pe ceilalți!“ (Dragomir se referea la cei care făcuseră parte din „lotul Noica“ la sfîrșitul anilor ’50.) În orice caz, cartea a luat-o, atras pesemne și de îndrăzneala de a vedea pe copertă cuvîntul (plin, pentru el, de conotații nostalgice) de „fenomenologie“, într-un context cultural oficializat ca „marxist“. Noica m-a anunțat într-o bună zi că vom merge „la Sănduc Dragomir“: „Gabi dragă, este un elev al lui Heidegger, tocmai a
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
sale pedagogice), Alexandre Dumas (și romanul său istoric savurat de adolescenți), parodia (gen mult exploatat in literatura pentru copii, dacă ne gîndim doar la numeroasele Scufițe roșii, verzi etc.), Jean Claverie (autor și ilustrator contemporan, căruia i se datorează și coperta Dicționarului). Pentru cititorul român este o plăcută surpriză să găsească o notiță despre Eugen Ionescu și poveștile sale și o altă surpriză să găsească în selectivele referințe bibliografice o trimitere la un colocviu organizat la Universitatea din Tîrgoviște și la
Fabuloasele cărți dedicate literaturii pentru copii by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2991_a_4316]
-
dacă unii dintre cei vizați de cronicile lui Cioculescu le-au socotit a aduce - potrivit lui E. Lovinescu - "obiecții infinitezimale și inutile". Am amintit mai sus părerea structural defavorabilă a criticului față de ediția Mihail Dragomirescu, care de fapt era prezentată, pe copertă, a fi a institutului pe care acesta îl conducea. Întâlnindu-l pe cronicar, autorul ediției a recunoscut nu doar justețea verdictului acestuia, ci și că, de fapt, este ediția sa, pe care a prezentat-o a fi a institutului doar
Editor și comentator de ediții by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/14852_a_16177]
-
Geo Șerban S-a întâmplat ca prima carte primită cu autograf de la un autor să poarte semnătura lui Sașa Pană. Pe copertă, titlul suna - în contextul acelui moment convulsionat - ca un program, poate chiar un angajament cu tentă radicală: Poeme fără de imaginație (Ed. "Socec", București). Sub dedicație, potrivit obiceiului, era consemnată ziua când exemplarul fusese oferit: 28 VII 1947. Deși împovărată de
Centenar Sașa Pană: Cele mai vechi amintiri by Geo Șerban () [Corola-journal/Imaginative/14929_a_16254]