2,935 matches
-
ucigașul tatălui tău să-ți sărute părul. Nu atinge degetele ucigașului tatălui tău. Nu te uita în ochii ucigașului tatălui tău". Balaurul roșu, care-și păstrase înfățișarea omenească, îi lămurea după puterile lui aceste cuvinte stranii. Era fie cântecul unui corb, fie vântul ce sufla prin sălcii. Însă Mihai nu reușea să dea de balaurul roșu și jură că nu va mai mânca până nu-l ucide. Balaurul roșu este în culmea deznădejdii. Dar copilul lui, legat prin jurământ, nu mai
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
a limbajului, iar în fond o poezie a naturii", a spus Max Müller. Această axiomă este valabilă și aici; basmele sunt metafore, iar aștrii și anotimpurile, dimineața și seara, furtuna și curcubeul sunt Prințul și Zâna, dacă este adevărat că corbul și vulpea sunt ziua și zorii care-și dispută luna. Ele s-au născut într-un trib primitiv și s-au răspândit adaptându-se la noi medii, precum cuvintele limbajului. Aceste mituri solare au uneori o măreție epopeică. Ele au
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Carpați: "Ciobanii începeau să-și ducă turmele spre pășunile de la munte; mânau nesfârșite caravane de oi, cu mieii căutând sfârcurile mamelor și dulăii care veneau în urmă. Iar tinerii păstori, cu ochii negri ca mura, cu părul întunecat ca pana corbului ce le cade în bucle bogate de sub căciula de blană, își lăsau să rătăcească privirile visătoare, nepăsătoare, parcă rupte de lumea ce se agită la picioarele lor. Cei care domnesc jos, cei care luptă, se ceartă, suferă și se plâng
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
loc de ce vreți dvs. - cronică de întâmpinare, prezentare, PR etc. Simplific obligatoriu, alegând câteva secvențe. Portal e o filmare de-aproape a unui ochi uman. Înspăimântătoare, după ce-i prinzi subtextul. Aramá definește o lume de Computer Graphics, în care doar corbul pare autentic. Pare, dar nu-i decât obiect animat. Most Beautiful of the Drowned e o senzuală și sufocantă metaforă a Nașterii, o placentă în care Afrodita se (re)âncarnează ca Undine. Your Night Embrace este un vis roșu, excitant
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
ironie nedisimulata este criticată menținerea denumirii de Partid Comunist, acesta având prea puțină legătură cu adevăratul partid, situație similară în cazul lui Hitler și Goebels, ce „denumeau partidul lor muncitoresc și chiar socialist”. Tito și colaboratorii sunt asemănați cu niste „corbi ce se împopoțonează cu pene de păun, ca și hitleriștii care-și ziceau cu aplomb național-socialiști”. Referindu-se la alegerile „cu bile în două urne”, din 1 aprilie 1950, Leonte Răutu face referiri și la românii din Voievodina. În districtul
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de amănunte prin reacțiile personajului personificat, ales ca pretext al demonstrației. Izolarea și reducția satirică a obiectului constituie un important proces de stilizare, prin care obiectul satirei este ridicat la rang de simbol. Astfel, Vulpea simbolizează viclenia dar și lăcomia, Corbul - tirania, Struțocămila - prostia etc. Victimă a unui astfel de proces reducționist al anamorfozei este Struțocămila, personaj care stârnește râsul tuturor prin prostia sa nelimitată. Violența anamorfotică a lui Cantemir construiește o mască grotescă, atât prin folosirea tehnicii simplificării (specifică caricaturistului
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
înfrânge. Numai în vis Hameleonul este lipsit de replică și de putere (în vis puterile sunt diminuate sau chiar anulate). Numai în acest spațiu al fantasticului, loc securizant pentru Inorog, se poate declanșa represiunea Inorogului împotriva Hameleonului și implicit a Corbului. Coșmarul este pe măsura răutății sufletului Hameleonului, care “în valurile vicleșugurilor tăvălindu-să”, “somn fără somn și odihnă fără odihnă îl chinuia”. într-un peisaj apocaliptic, în care focul și apa se dezlănțuie stihial, Hameleonul are viziunea unei făpturi groaznice, “la
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
i să scurea, îi sugea”. Pare un tablou din Judecata de Apoi a unui mare păcătos! Hameleonul își amintește de cornul miraculos al Inorogului, cu puteri tămăduitoare. Dar acesta locuiește în înățimi inaccesibile: . în următoarea secvență a visului, Hameleonul zărește Corbul, “pasire neagră” care “pre luminos și lunecos cornul Inorogului vrea să să puie”. în lupta simbolică cu rol anticipativ care urmează, Inorogul învinge neagra pasăre fără mari eforturi. Aceasta, nedezmințindu-și firea,. Hameleonul este adus în postura de a implora mila
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
se convertește mereu în sublim și, din înfruntarea lor eternă, va ieși mereu învingător albul Inorog, proiectat ideal pe sumbrul fundal al oricărei societăți negative: “Ochii șoimului, pieptul leului, fața trandafirului, fruntea iasiminului, gura bujorului, dinții lăcrămioarelor, grumadzii păunului, sprâncenele corbului, părul sobolului, mânule ca aripile, degetele ca radzele, mijlocul pardosului, statul chiparosului, pelița cacunului, unghele inorogului, glasul bubocului și vârtutea colunului are.” Sublimul Inorog acoperă cu superioritatea lui și face suportabilă o lume urâtă, victimă a moravurilor politice abominabile.
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
posibilități. Nisetrul este talentat șiîncrezător în sine. Ursul (22 august-21 septembrie) Se remarcă prin calm și forță interioară. Are un efect benefic asupra celor din jurul său, aplanând conflictele și calmând atmosfera prin simpla sa prezență. E blând, prețuiește realțiile amabile. Corbul (22 septembrie-22 octombrie) Nu ia niciodată decizii pripite. Luciditatea aprecierilor și obiectivitatea sunt calitățile sale, dar cei din jur se plâng adesea de încetineala lui. Șarpele (23 octombire-22 noiembrie) Este onest, prudent și are încredere în sine, își atinge scopul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
aur în Dilmum. A fost o vreme, la începutul începutului, când zeul Enki și zeița Nintud locuiau pe pământ și guvernau lumea, iar omul, scutit de mizeriile terestre de mai târziu, se bucura de grațiile cerești. în Dilmum, zice poemul, corbul n-a croncănit. Uliul n-a țipat cum țipă uliul. Leul n-a ucis. Lupul n-a răpit mieii. Câinele n-a locuit împreună cu căprița. Zebul, când mânca grăunțe, nu turbura pe nimeni. Păsările nu-și părăseau puii. Porumbeii nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
posibilități. Nisetrul este talentat șiîncrezător în sine. Ursul (22 august-21 septembrie) Se remarcă prin calm și forță interioară. Are un efect benefic asupra celor din jurul său, aplanând conflictele și calmând atmosfera prin simpla sa prezență. E blând, prețuiește realțiile amabile. Corbul (22 septembrie-22 octombrie) Nu ia niciodată decizii pripite. Luciditatea aprecierilor și obiectivitatea sunt calitățile sale, dar cei din jur se plâng adesea de încetineala lui. Șarpele (23 octombire-22 noiembrie) Este onest, prudent și are încredere în sine, își atinge scopul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
a adus aminte de sosirea lui iminentă); c) determinarea enunțiativă, care se întâlnește în cadrul unităților de "discurs repetat" ce alcătuiesc secvențe "complete" sub raport comunicațional. Exemplul tipic în această privință îl constituie proverbele și o mare parte a "citatelor celebre": Corb la corb nu-și scoate ochii, Alea iacta est! (Caius Iulius Caesar) ș.a.m.d. 1.3. În ceea ce privește raportarea unităților "discursului repetat" la "cadrele" vorbirii, situația este mai complexă. Putem distinge, totuși, aici trei cazuri: a) există unități neîncadrate ale
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
aminte de sosirea lui iminentă); c) determinarea enunțiativă, care se întâlnește în cadrul unităților de "discurs repetat" ce alcătuiesc secvențe "complete" sub raport comunicațional. Exemplul tipic în această privință îl constituie proverbele și o mare parte a "citatelor celebre": Corb la corb nu-și scoate ochii, Alea iacta est! (Caius Iulius Caesar) ș.a.m.d. 1.3. În ceea ce privește raportarea unităților "discursului repetat" la "cadrele" vorbirii, situația este mai complexă. Putem distinge, totuși, aici trei cazuri: a) există unități neîncadrate ale "discursului repetat
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
semeț în jilțul tăiat în stâncă. Cu dreapta ținea toiagul de fildeș. Avea mușchi în plete și pe sân; îi ajungea barba la pământ și genele la piept; deasupră-i fâlfâia, gonindu-se în roate, Cu-aripile-ostenite, un alb și-un negru corb... Subt povara acestui semn al zilelor și nopților stătea orb, însă [4] numerele de aur continuau să clipească subt bolta frunții lui, scriind misterios timpurile [s.n.]." (pp. 9-10) Mai mulți comentatori ai operei sadoveniene au remarcat faptul că portretul Magului
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și genele la piept... Așa fel zi și noapte de veacuri el stă orb, Picioarele lui vechie cu piatra-mpreunate, El numără în gându-i zile nenumărate, Și fâlfâie deasupra-i, gonindu-se în roate, Cu-aripile-ostenite un alb ș-un negru corb. Putem observa că fragmentul sadovenian e un "macro- textem" care preia punct cu punct toate elementele-cheie ale poemului. Rolul acestei reluări e dublu. Pe de o parte, prozatorul sugerează că, în ceea ce are mai profund, cunoașterea simbolică le este rezervată
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
92). La scurt timp după ce a pus piciorul în Bizanț, Kesarion poate să vadă pe fața lui Stavrikie "semnul vulpei" (p. 27), în împărăteasa Irina "o lupoaică îngrășată și bine ținută" (p. 27), însoțită de "mulți călugări negri, ca niște corbi" (p. 27), chipul "slab, mohorât și cu nas lung, ca o pasere ibis a smârcurilor Nilului" (p. 28) al episcopului Platon, pe Constantin Isaurianul, "fiul lupoaicei", "aprig ca și Vasilisa, mama lui, însă numai pentru desfătarea cărnii" (p. 33), ori
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și Costache Negri, în inițierea mișcării culturale ce a precedat anul revoluționar 1848. Din această perioadă datează și primele scrieri - redactate în limba franceză și tipărite postum - compuse în spiritul direcției naționale a Daciei literare: legendele Piatra -Teiului și Stâna corbului, studiul despre Iașii și locuitorii lui în 1840 și Studii naționale. În 1841, scriitorul funcționează la judecătoria din Piatra Neamț. Destituit în 1844, Alecu Russo revine la Iași, atras de atmosfera culturală prerevoluționară, în care se înregistrează cu entuziasm. În anii
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
9. Neîncrezător în demonstrații 10, Poe anunță că, în cartea sa, va încerca mai degrabă să "sugereze", decât să formuleze, "idea dominantă", ceea ce trimite din nou la artă. Gândul este atat de important, singularitatea abordării, atât de manifestă, încât autorul "Corbului" destăinuiește, nu fără o anumita notă de infatuare - "Între tratatele asupra Universului stelar, cu adevarat limitat, deși se presupune dintotdeauna că este nelimitat, nu cunosc nici unul care să garanteze deducțiile din individualitatea viziunii" [s.n]11. Apropiată de abordarea să
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
unipolara în singur cer intelectual, sculpta o pauză așa de pustiita dezordonatei improvizații a unui maestru astarteic și rar, încât fâlfâitor, apodictic un duh se aminti din sustrageri, înmânând în sfârșit amanetarea de suflet, replică din acel oprimat Decembre al Corbului 2. Apariția corbului, ca mesager al spațiul visului ("din sustrageri"), și ideea leitmotivului "Nevermore" (zălog pentru chinuitoarele întrebări existențiale cărora protagonistul din "Corbul" le caută răspuns), decurg cu necesitate ("apodictic"), pare să sugereze Barbu, nu doar din logică efectului urmărit
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
cer intelectual, sculpta o pauză așa de pustiita dezordonatei improvizații a unui maestru astarteic și rar, încât fâlfâitor, apodictic un duh se aminti din sustrageri, înmânând în sfârșit amanetarea de suflet, replică din acel oprimat Decembre al Corbului 2. Apariția corbului, ca mesager al spațiul visului ("din sustrageri"), și ideea leitmotivului "Nevermore" (zălog pentru chinuitoarele întrebări existențiale cărora protagonistul din "Corbul" le caută răspuns), decurg cu necesitate ("apodictic"), pare să sugereze Barbu, nu doar din logică efectului urmărit cu rigoare de
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
duh se aminti din sustrageri, înmânând în sfârșit amanetarea de suflet, replică din acel oprimat Decembre al Corbului 2. Apariția corbului, ca mesager al spațiul visului ("din sustrageri"), și ideea leitmotivului "Nevermore" (zălog pentru chinuitoarele întrebări existențiale cărora protagonistul din "Corbul" le caută răspuns), decurg cu necesitate ("apodictic"), pare să sugereze Barbu, nu doar din logică efectului urmărit cu rigoare de poet, așa cum susține Poe în "Filozofia compoziției", ci, mai ales, din caracterul organic al operei de artă, de condiționările interne
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
cu prisosință. Aceasta e perpetuarea, cealaltă e creațiunea. (...) Poezia trebuie să păstreze invariante față de anumite grupuri de transformări verbale. Invariantul permanentă, e subtilă disociație intelectuală. Fără această preocupare de esențial și permanent, poezia s-ar preface în bărbărie ori alexandrism. Corbul lui Poe nu e numai o punere în scenă, dar mai ales o vizită a umbrei [s.n.]. Între bine și rău, între vulgar și nobil, există hotare perfect dense. Transsubstanțierea prin artă a acestor specii de vis necontrolat, de crepuscul
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
demoni, penele de cucoș, vopseaua roșie și petele negre, care, în nouăzeci și nouă, din o sută de cazuri, sunt instrumentele histrio-lui literar 14. Susține, cu tărie, ca "accidentul, ori intuiția, nu justifică nici un moment din compoziția lui [a poemului "Corbul"]"15, ceea ce este, desigur, o exagerare deliberată, menit să corecteze antiraționalismul caracteristic doctrinei romantice. Aflăm unele precizări suplimentare, într-o recenzie mai veche, "Drake și Halleck", pe care Edgar Poe a publicat-o în Southern Literary Messenger, în 1836. Răspunsul
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
această ocazie, este mediat de ceea ce el numește, folosind un termen din frenologie, "Facultatea Idealității", adică, de imaginație. În schimb, din punctul de vedere al creatorului, operă rămâne, în esență, produsul unei activități pur intelectuale [s.n.], sau cum spune autorul "Corbului", apelând, din nou, la F. J. Gall, al "organelor Cauzalității și Comparației"16. Și în viziunea lui Ion Barbu, dar și în cea a tradiției "poeziei pure", cu care are vădite relații, si care face din autorul american un precursor
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]