1,884 matches
-
cele două, timporizate, reprezintă însuși obiectul intențional corelativ al judecății, prin urmare fac parte din structura "fenomenologică" a acesteia. Dar amândouă nu sunt "date", acum, decât în sensul lor cel mai general, drept cogito-ul însuși (judecata), de o parte, cogitatum-ul corelativ (S P și, desigur, verbul-timpul), pe de alta. Faptul afectării peste măsură a subiectului de către timp și intensificarea unei prezentuiri a subiectului în sensul întăririi statutului său de ființare, de substrat de care sunt legate fel de fel de predicate
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
nimic; poate nici măcar nimicul; aceasta, doar dacă el operează judicativ: și operează, timporizează, prin prezentuire, chemarea trecutului și survenirea viitorului, umplându-se astfel durate corespunzătoare constituirilor obiectuale. Cum știm, este el însuși o asemenea constituire obiectuală, însă una dată drept corelativ al actului de a judeca. Dar în sensul observației de la începutul paragrafului, trebuie să observăm că nimicul este el însuși timp, în măsura în care durează, ființează, cumva, cel puțin pentru faptul că vorbim despre el ca fiind. De asemenea, ceea ce nu poate
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
care se poate sustrage timporizării, neprimind moduri temporale proprii ființării, și care reprezintă, în fapt, ființa însăși. Numai că sustrasă tuturor acestor acte constitutive, ființa ființa însăși trebuie să fie ca atare, "în același timp", act constitutiv și obiect constituit, corelativ, ceea ce o readuce la o situare în care am mai văzut-o odată: la identitatea cu logos-ul întreg; dar, de fapt, această mișcare de constituire a ființei înseși nu încetează niciodată, fiindcă avem de-a face, în fapt, cu
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
identitate cu timpul -, raportul cu sine al oricărui alt fapt sau fenomen. De asemenea, în termeni strict judicativi, reflexivitatea timpului poate fi luată ca dublă situare fenomenologică a timpului: ca act constitutiv (fiind identic judecății înseși) și ca obiect constituit, corelativ (ființarea în-ființată prin timporizare). Trecerea timpului în condiție de ființare, chiar dacă el este gândit ca timp originar sau temporalitate, iar ființarea în cauză, una privilegiată în privința faptului ei de a fi (datorită însuși raportului său cu ființa), nu aduce un
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
temporale, evaluare a gândurilor din perspectiva tematicii timpului -, de la această "poziție" a timpului în structura judecății, acolo unde timpul este element al unui aspect al judecății, anume al celui alethic, având în chiar constituția sa obiectuală el este, totuși, obiectul corelativ al actului de judecată operații (timporizări) prin care sunt puse în sens ființările. Din această reflexivitate temporală întru ființare se desprinde și se întărește sensul de transcendent al aspectului alethic al judicativului (alcătuit din "este" și timp). Timpul, ca element
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
propriu-zis ființial, ca fiind, dincolo de orice funcție de constituire judicativă? În plus, fideli ideii după care orice fapt care capătă sens prin reducția judicativă este ceva, adică o ființare, fiindcă judecata prelucrează, prin chiar operațiile de timporizare, constituindu-și astfel obiectul corelativ, timpul însuși, nu trebuie să acceptăm că și timpul este ceva tocmai în acest sens, adică ceva constituit ca atare tocmai în afara timpului ce timporizează judicativ? Așadar, nu este și el o ființare determinată ca timp, timporizat de timpul-ce-timporizează-judicativ, adică
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
omului; în fond, toate aceste structuri judicative, care se sprijină pe cele două aspecte originare din structura judecății, formează elementul intențional originar care funcționează ca prealabil în orice constituire fenomenală, adică pentru orice act de constituire judicativă și pentru obiectul corelativ constituit. Fenomenologic, "eu" mă aflu în punctul zero al lumii, cum spun Husserl, Heidegger, M. Merleau-Ponty ș. a., iar constituirea "lumii" este în funcție de "mine". Să fie vorba, totuși, despre o teză judicativă? Revenind la generalitatea căpătată prin constituirea ființării conștiente, ne
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
însușiri predicate despre el), iar predicatul, general (a generaliza predicatul, pentru a-l putea muta de pe un substart pe altul). Toate aceste mișcări aveau ele însele un sens constitutiv, fiindcă presupuneau acte "logice" de constituire, instituind și modificând obiectul intențional corelativ. Dispar toate acestea prin reformalizarea logos-ului? La o primă vedere, faptul de a fi posibil și statutul de variabilă sunt generalizate: variabilă va fi tocmai propoziția, iar simbolul ei are natura posibilului trecut în act prin interpretarea sa. Ceea ce
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
rolul judicativ cel mai important, și aceasta pentru că din perspectiva "lucrării" sale, adică a timporizării, care în-ființează (constituie), sunt așezate în sensul propriu toate elementele judicative, chiar și timpul. Fiindcă în-ființează (constituie), timpul este agent al în-ființării; și, ca obiect corelativ al actului de a judeca, operator al constituirii judicative. Dar el, totodată, intră în condiție de ființare, devenind ființarea care este timporizată; acest fapt nu ar fi posibil fără o identitate între ceea-ce-este (ființa) și timpul însuși, ceea ce înseamnă că
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
putea întreba cineva, simțind, pe bună dreptate, că totul se năruie, atâta vreme cât este subminată stabilitatea "lucrurilor", condiția substratului și altele. Nu este posibilă lumea altfel decât ca eveniment ... răsărire etc., ceea ce înseamnă: a) timp, el însuși "această" ființare; b) spațiu, corelativ judicativ al timpului, dar întărit prin fenomenul prezentuirii timpului, propriu celei de-a doua timporizări. Actul, ca eveniment, răsărire, nu mai are un suport, o ființare-simplu-prezentă timporizată care să îl susțină, ci are doar un loc: orice ființare are loc
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
chiriei lunare devine scadenta de plin drept la data de 10 a fiecărei luni. Articolul 5 Pe durata menținerii afectatiunii imobilului, noul proprietar poate renunța la plata chiriei sau poate diminua chiria stabilită potrivit prevederilor prezenței hotărâri în schimbul unor prestații corelative. Articolul 5^1 În situația în care nu este necesară întreaga suprafață a imobilului pentru desfășurarea activităților de interes public, aceasta poate fi restrânsă, chiria recalculandu-se în mod corespunzător. --------------- Art. 5^1 a fost introdus de pct. 1 al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184091_a_185420]
-
DE ACTIVITATE Programe EUROCORES/ESF TEMA NR.* ANEXĂ** COD CNCSIS *) Numărul temei este nr. crt. din tabelul Anexă Ia, Ib **) ANEXĂ - se trece Ia, IB ***) Se completează pentru toți anii financiari pentru care s-a solicitat finanțare ****) Se va trece corelativ activităților, faza de decontare (intermediară, finala/unică an) DIRECTOR/RECTOR, CONTABIL ȘEF, DIRECTOR DE PROIECT, Anexă nr. III ──────────── la Contractul nr. ......./....... ────────────────────────────────── CONTRACTOR ────────── PLAN DE ACTIVITATE Programe Științifice/ESF TEMA NR.* ANEXĂ** COD CNCSIS *) Numărul temei este nr. crt. din tabelul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180379_a_181708]
-
DE ACTIVITATE Programe Științifice/ESF TEMA NR.* ANEXĂ** COD CNCSIS *) Numărul temei este nr. crt. din tabelul Anexă Ia, Ib **) ANEXĂ - se trece Ia, IB ***) Se completează pentru toți anii financiari pentru care s-a solicitat finanțare ****) Se va trece corelativ activităților, faza de decontare (intermediară, finala/unică an) DIRECTOR/RECTOR, CONTABIL ȘEF, DIRECTOR DE PROIECT, Anexă nr. IV AUTORITATEA CONTRACTANTA CONTRACTOR Nr. și data înregistrării Nr. și data înregistrării NR CONTRACT: NR. TEMA din Anexă I COD CNCSIS: VALOARE TOTALĂ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/180379_a_181708]
-
chiriei lunare devine scadenta de plin drept la data de 10 a fiecărei luni. Articolul 5 Pe durata menținerii afectatiunii imobilului, noul proprietar poate renunța la plata chiriei sau poate diminua chiria stabilită potrivit prevederilor prezenței hotărâri în schimbul unor prestații corelative. Articolul 5^1 În situația în care nu este necesară întreaga suprafață a imobilului pentru desfășurarea activităților de interes public, aceasta poate fi restrânsă, chiria recalculandu-se în mod corespunzător. --------------- Art. 5^1 a fost introdus de pct. 1 al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187122_a_188451]
-
însumi și confirmate ulterior de numeroși autori". El vede în această constituție, denumită astenică, existența, în special, unor aspecte de ordin hipoplazic. Este vorba de o deficiență formativă, de o stare hipoplazică, de un deficit asimilator. Astenia acestor bolnavi este corelativul acestei situații somatice. Astenia bolnavilor, excesul lor de sensibilitate în unele cazuri, de iritabilitate sau de irascibilitate sau de indeferentism, sunt în legătură cu o anumită cenestezie. În sfârșit, dezagregarea psihică însăși pare a corespunde unui fel de degradare trofică a centrilor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
lume, iar copilul nu trebuie să suporte consecințele unor acte pe care nu le pot controla. „Capitalul spiritual acumulat de către părinți se va răsfrânge pozitiv asupra formării religioase a copilului.” Procesele gândirii religioase se conturează, se transformă și se sedimentează corelativ cu etapele psihogenetice de dezvoltare. O preocupare în acest sens a manifestat-o Fericitul Augustin, care asocia fazele dezvoltării fizice cu cele ale dezvoltării sufletești. El consideră că vârsta omului are în general cinci trepte: copilăria, vârsta băiatului, adolescența, omul
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
la aspectul cel mai exterior și mai particular al persoanei noastre. E de așteptat ca gustul nostru pentru libertate să nu se mai mulțumească atunci doar cu fărîma libertății de tip individual, să fie stîrnit să caute savoarea necondiționatului. Obstacolul corelativ acestui suport constă în rezistența individului tîrziu modern față de propria depășire. Dat fiind că ideea autonomiei i-a intrat în sînge, el e înclinat să gîndească într-un sistem de referințe strict antropocentric. Nu îi mai vine la îndemînă să
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
e, cel puțin în aparență, ultimul, cel din urmă, în ordinea manifestării 1 . Andrei Pleșu, în Simboluri metafizice ale crucii, Humanitas, București, 2007, pp. 98-99 : Analogia, definită în sens strict, înseamnă o operațiune de reflexie, de oglindire, și implică, drept corelativ necesar, conceptul inversării. Analogia se bazează pe schema răsfrîngerii, a răsturnării cu tot ce implică ea. înseamnă răsfrîngere a unui lucru de sus într-unul de jos. Analogia, în acest sens strict, transpare într-o mulțime de lucruri Avem adagiul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de fapt o îmbogățire a interiorului. Ființa capabilă de restrîngerea liberă a propriei expansiuni actualizează alteritatea în spațiul ei lăuntric. într-adevăr, doctrinele spirituale susțin că, în om, aspectele naturale pot fi articulate cu supranaturalul potrivit principiului de plenitudine interioară corelativ restrîngerii exterioare libere. Ca imago Dei, ființa omului e clădită pe un vid interior, capabil de divin. în centrul sau în inima persoanei își are sălaș transcendența spre care în regim supranatural se retrag, ca spre rădăcina lor, facultățile naturale
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
În cazul contractelor individuale de muncă cu timp parțial se completează numărul │ │ total de zile lucrate indiferent de numărul de ore prevăzut în contractul de muncă cu │ │ timp parțial. În perioada 1 martie 2003-30 iunie 2005, stagiul se va calcula corelativ│ │ cu câmpul CV, în funcție de numărul de ore prevăzut în contractul de muncă cu timp │ │ parțial. CAS datorat de asigurat Se acordă (2) Atenție !!!! Atenție !!! Se acordă pentru persoane- │ │alin. (2). │ │ │ │ │ └──────────────────────────┴──────────┴─────┴────┴────────────────────────────────────────┘ TT=NN+DD+SS+PP+PPD+PPS+NRZ CFP, începând cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/210995_a_212324]
-
de pensii bazat pe aceleași norme de drept, pentru toți participanții la sistem; ... b) principiul obligativității, potrivit căruia persoanele fizice și juridice au, conform legii, obligația de a participa la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligațiilor; ... c) principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228203_a_229532]
-
rambursării integrale sau parțiale a cheltuielilor către beneficiari se asigura de la bugetul asigurărilor sociale de stat sau, după caz, de la bugetul asigurărilor pentru șomaj, în cazul beneficiarilor de proiecte care sunt finanțați din aceste bugete, cărora le revine și obligația corelativa a recuperării sumelor utilizate cu încălcarea dispozițiilor legale în vigoare. ... (2) Ordonatorul principal de credite poate asigura prin bugetele proprii finanțarea cheltuielilor aferente proiectelor/ propunerilor de proiecte ai căror beneficiari sunt instituții publice, aflate în coordonare sau subordonare, finanțate integral
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237728_a_239057]
-
de pensii bazat pe aceleași norme de drept, pentru toți participanții la sistem; ... b) principiul obligativității, potrivit căruia persoanele fizice și juridice au, conform legii, obligația de a participa la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligațiilor; ... c) principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228788_a_230117]
-
de pensii bazat pe aceleași norme de drept, pentru toți participanții la sistem; ... b) principiul obligativității, potrivit căruia persoanele fizice și juridice au, conform legii, obligația de a participa la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligațiilor; ... c) principiul contributivității, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuțiilor datorate de persoanele fizice și juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuțiilor de asigurări
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228787_a_230116]
-
rândul tău poți fi tăiat de ea. Poți obține anumite drepturi, avantaje, privilegii, dar poți fi și atacat prin ea, marginalizat social sau întemnițat politic în cazul regimurilor dictatoriale. În concepția lui Foucault "nu există relație de putere fără constituirea corelativă a unui câmp de cunoaștere, și nici cunoaștere care să nu presupună și în același timp să nu dea naștere unor relații de putere"94. O asemenea concepție a raporturilor mutuale dintre cunoașterea și puterea modernă ridică unele întrebări: 1
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]