4,179 matches
-
pentru fixarea sărbătorilor care rememorează marile evenimente cosmogonice. În structura magico-mitică a calendarului, ciclul de 40 de zile, în care este împărțit timpul, se stabilește în funcție de "însemnele" lunii, "luna nouă" sau crai nou, când apare pe cer sub forma unui corn sau seceră, "luna plină" sau "luna veche", când luna luminează în întregime. În funcție de fazele lunii, în viața satului tradițional aveau loc diferite acțiuni magice: rituri de fecunditate și fertilitate, rituri de ascensiune a morților la cer (pe Calea laptelui), credința
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Aleluia! / L-a trezit pe gospodar: Aleluia! / Scoală, scoală, gospodare, / Și te uită la vite! În ograda ta Dumnezeu te-a dăruit: / Văcuța a fătat, / A fătat doi tăurași, / Tăurași cu cornițe de aur. / Și ce nume le dăm? Unuia Corn de aur, / Celuilalt Corn de argint. / Peste coarne juguri de aramă, / Peste juguri, hățuri de alamă. / Și poruncim să faci juguri, / Să mergem să arăm ogorul; / Au plecat, au arat, / Prima brazdă au răsturnat, / Au scos un bolovan de aur
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pe gospodar: Aleluia! / Scoală, scoală, gospodare, / Și te uită la vite! În ograda ta Dumnezeu te-a dăruit: / Văcuța a fătat, / A fătat doi tăurași, / Tăurași cu cornițe de aur. / Și ce nume le dăm? Unuia Corn de aur, / Celuilalt Corn de argint. / Peste coarne juguri de aramă, / Peste juguri, hățuri de alamă. / Și poruncim să faci juguri, / Să mergem să arăm ogorul; / Au plecat, au arat, / Prima brazdă au răsturnat, / Au scos un bolovan de aur! / Au mai răsturnat o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pelagră/ fantoma lui se plimbă, în ceasul murg/ și poartă în loc de ochi o floare neagră. ("Trandafirul negru"). În "Mistrețul cu colți de argint", Fata Morgana (, mirajul ideii) îl va ucide pe prințul din Levant, care murind, aude un sunet de corn, asemenea eroului din "La Chanson de Roland", dar numai pentru o clipă: "Să suni până mor către cerul senin/ atunci asfinți după creștete luna/ și cornul sună însă foarte puțin." Un sentiment nostalgic cuprinde baladele, care sunt elegii ale neîmplinirii
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ideii) îl va ucide pe prințul din Levant, care murind, aude un sunet de corn, asemenea eroului din "La Chanson de Roland", dar numai pentru o clipă: "Să suni până mor către cerul senin/ atunci asfinți după creștete luna/ și cornul sună însă foarte puțin." Un sentiment nostalgic cuprinde baladele, care sunt elegii ale neîmplinirii; fecioarele își pierd frumusețea în unde ("Elegie"); feciorul, sluga lui "Crai de ghindă", așteaptă, trist și tăcut, porunca; grădinarul poartă în el povara unui vis: "ca
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
univers al tradiției. "Din mine cineva extrem irumpe,/ natura mea se face Dumnezeu/ De vină-s doar aceste pietre scumpe:/ Cuvintele ce le rostesc tot eu." Horia Zilieru "Orfeu îndrăgostit"E. P. L., 1956; "Fluierul", E. S. P. L. A., 1959; Florile cornului tânăr", E. P. L., 1961; "Orfeu plângând-o pe Euridice", Editura Albatros,1964; "Alcor", Editura Tineretului,1968; "Umbra paradisului", 1970; "Cartea pentru copilărie", Editura Junimea, 1974. Fără să fie ardelean, Horia Zilieru vine cu universul satului altfel decât Ion Horea sau
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de cuvânt fără limbă, iar autorul "Necuvintelor" clamează el însuși obsesia de a fi liber de vorbire 2". În ciclul "Necuvintelor", arta poetică descoperă din nou muzica simbolistă și culoarea parnasienilor, într-o nouă vibrație, pentru că necuvintele topesc sunetul de corn și culoarea luminii. Tot ciclul "Necuvintelor" pare a fi un lung manifest literar; cu fiecare poezie se adaugă un nou element în universul spiritual și de expresie. Cuvântul este neputincios, el nu poate defini absolutul, lumea este o imensă scenă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
D. Vrânceanu se-ndreaptă spre baladă și va cânta patetic spațiul dintre Argeș, Siret și Olt. Creația sa este dominată de viziuni de legendă. Poetul este modern în expresie și tradiționalist în conținut, reînvie peisajul bucolic, pe Făt-Frumos, dar și cornul de vânătoare, pe maeștrii cântăreți, dar și colosul din Rodos sau statuia lui Zeus de Fidias. Cu volumul "Pajura de fum" (1967), poetul, într-un extaz vitalist, aude crescând pădurile, Oltul își umflă apele, copacii se desfac fără moarte. 9
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de utilizat pentru a-l motiva au fost: să fie primul la rând, să părăsească sala de clasă înainte de a suna, să poată șterge tabla atunci când este scrisă, să ducă mesaje altor învățători, să cheme elevii în clasă, să aducă cornul și laptele etc. redirecționarea comportamentelor negative De câte ori este posibil, surplusul de energie a elevului trebuie redirecționat în scopuri educative. Atunci când copilul manifestă agitație, acesta trebuie implicat în organizarea activității didactice. De pildă, acesta poate fi solicitat în organizarea diverselor echipe
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
un tîrș*, ca să nu se apropie rălele de ea. Niciodată să nu acoperi case ori edificii în zi de vineri, că-și fac cuiburi în ele paserile. Cînd se intră în casă nouă, se pune în costoroabe* la toate patru cornuri cîte-un ban, ca să aibă casa noroc. Casa nouă nu se văruiește toată, ci se lasă un petec nevăruit, ca să nu moară cineva. Să nu se înnădească casa nouă de alta veche, căci e rău de moarte în familia acelor case
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se lovesc peste frunte cu o mo nedă de argint, zicînd: „Lună nouă, taie pînea-n două: jumătate ție, jumătate mie.“ Aceasta se face ca toată luna să fie sănătos și să aibă cîștig de bani. Cînd luna (crai-nou) e cu cornurile în sus și cu burduful în jos, va fi secetă; dacă e cu burduful în sus și cu coarnele în jos, e a ploaie. Ca să nu te înșeli că luna-i nouă, uită-te printr o basma, căci ea-și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sus și cu burduful în jos, va fi secetă; dacă e cu burduful în sus și cu coarnele în jos, e a ploaie. Ca să nu te înșeli că luna-i nouă, uită-te printr o basma, căci ea-și desface cornul în vrîste după numărul zilelor. Cînd e crai-nou, atunci la partea călugărească se cîntă marele tropar Lumină lină, iar la mireni se zice: „Frumoasă, sănătoasă m-ai găsit, frumoasă, sănătoasă să mă lași.“ Barabulele* nu se pun la lună nouă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trage laptele. Se crede că dacă se trage laptele, apoi e bine a turna ceva din lapte pe prag și a-l tăia cu cuțitul, și apoi nu se va trage. Dacă fată o juncă, apoi i se sfredelește un corn, se toarnă în el argint viu și se astupă cornul cu un stupuș* de lemn; se crede că după aceea niminea nu-i va putea lua laptele. Se zice că vaca a cărei lapte l-a luat cineva știe cine
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e bine a turna ceva din lapte pe prag și a-l tăia cu cuțitul, și apoi nu se va trage. Dacă fată o juncă, apoi i se sfredelește un corn, se toarnă în el argint viu și se astupă cornul cu un stupuș* de lemn; se crede că după aceea niminea nu-i va putea lua laptele. Se zice că vaca a cărei lapte l-a luat cineva știe cine este acel om și, umblînd ea slobodă, merge și rage
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
deci se descîntă cu tărîțe, care i se dau vacii de mîncat după ce s-a amestecat în ele luminăriță*. Ca să nu-ți mai poată lua nimenea mana de la vaci, înspre Sf. Gheorghe să faci cu un spițălnic* bortă în un corn al vacii și înlăuntru să pui o bucățică de pîne și sare. Gaura o astupi apoi cu un cep de lemn. Nu se vinde, nu se dă nimic de sămînță la alții, pînă ce nu vei sămăna tu întîi; altfel
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
găinii (iadeșul), tras de doi, la care rămîne hîrlețul* are să-l îngroape pe celălalt. Dacă două persoane voiesc să știe care din ele va muri mai întîi, apoi iau o furcă de la pieptul unei găini și fiecare trage de cîte-un corn; a cui corn se frînge, acela se crede că va muri înaintea celuilalt. Se crede că, voind cineva să plece în călătorie și nevoind caii să plece din loc este semn rău, și omul va muri în curînd. Cînd pocnește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de doi, la care rămîne hîrlețul* are să-l îngroape pe celălalt. Dacă două persoane voiesc să știe care din ele va muri mai întîi, apoi iau o furcă de la pieptul unei găini și fiecare trage de cîte-un corn; a cui corn se frînge, acela se crede că va muri înaintea celuilalt. Se crede că, voind cineva să plece în călătorie și nevoind caii să plece din loc este semn rău, și omul va muri în curînd. Cînd pocnește în casă, moare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se sîngeră să li se dea piatră vînătă și ștevie, ca să le treacă. Să nu speli vasele în apa în care fierb ouă, căci ies bube pe țîțele vacilor. Pe locul unde a născut vaca, dacă înfigi un țăruș de corn, va făta vițel; dacă pui țăruș de salcie, fată vițea. (Gh.F.C.) De Sf. Gheorghe, femeile mînjesc cu găinaț vacile, ca să le apere laptele. (Gh.F.C.) Vacile cînd fată vițele plîng și cînd fată viței rîd. (Gh.F.C.) Vaca-domnului (insectă) Să nu omori
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu piciorul drept. Ca o fată să fie jucată de un anumit flăcău și apoi luată de el de soție, fata ia într-o sîmbă tă sara un cuțit și-l înfige, rostind niște ver suri, în pămînt la un corn* de casă, și crede că apoi flăcăul dorit o va juca și lua de soție. Unii freacă cîte-o pisică la urechi, zicînd: „Pisicuță miorlăită, dacă cutare va lua în căsă torie pe cutare, să te scuturi, să te bucuri, iar
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de timp între posturi clombă - creangă coardă - grindă cocăi (a) - a moțăi cociorvă - unealtă de scos jarul din vatră coinăcelele-cotoiului - buruiană colastră - coraslă, primul lapte muls după ce vaca/oaia a fătat colăcer - însoțitorul mirelui (rostește orația de nuntă) colțun - ciorap corn - colț costoroabă - bîrna pe care se sprijină căpriorii coșăr - coșară, îngrăditură de nuiele de adăpostit animale; pătul, hambar cot - colț crac - ramificație cracană - prăjină bifurcată crasnic - drac creițar - monedă de aramă de mică valoare crijmă - pînza în care se înfășoară
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu ocazia Crăciunului, dar și alte cîntece religioase. CÎntarea stelelor de către copii, se face cu ajutorul unei stele ce Închipuie steaua călăuzitoare a magilor. Ea este făcută dintr-o obadă de sită mai mare, fixîndu-se pe margine 6,8,10 cornuri În formă de piramidă ce se acopere cu hîrtie velină și pe care zugravii de țară pictează chipuri de Îngeri. Pe față se lipește o coală mare ce acopere Întreaga circumferință a obezii și pe care este zugrăvită nașterea lui
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
metru antic); Luceafărul (1880-1883); volumul Poezii, sub îngrijirea și editarea lui Titu Maiorescu. TEME ȘI MOTIVE ALE OPEREI EMINESCIENE a. natura și iubirea tema romantică fundamentală a liricii eminesciene. Elemente frecvente: codrul, teiul, lacul, izvorul, marea, plopul, floarea albastră, buciumul, cornul, femeia-înger, femeia-demon, zburătorul, reveria, visul, solitudinea, voluptatea în Sara pe deal, Povestea codrului, Înger și demon, Dorința, Făt-Frumos din tei, Și dacă..., Lacul, Crăiasa din povești, O, rămâi..., Călin (file din poveste); Luceafărul. Lirica erotică eminesciană cuprinde două etape. Prima
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ultima povestire din volum. Zaharia fusese chemat la curte de boierul Dimachi Mârza, ca să găsească loc pentru a săpa o fântână în poiana lui Vlădica Sas. Acolo trebuia să vină la vânătoare Vodă Calimah. Moștenind o cumpănă din lemn de corn, Zaharia descoperi locul unde trebuia săpată fântâna și ceru robi pentru săpat și cărăuși pentru transport. După ce fântâna a fost gata, Zaharia trebuia să-l întâmpine pe Vodă cu ulciorul cu apă rece, dar înaintea acestuia i-au ieșit Dimachi
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ieșire la mare, stridiile sunt conside rate alimente afrodiziace de primă mână; adevărul e că mai degrabă asemănarea cu niște testicule și consumarea lor în ambianțe romantice ar putea avea efect excitant mai ales asupra femeilor. De altfel, banana și cornul rinocerului sunt considerate afrodiziace mai mult din cauza unei asemănări cu falusul și mai puțin din cauza vreunui conținut misterios... Pe aceeași linie se plasează și alunele prăjite, țelina, vinul roșu sau șampania. Dacă am trecut la băuturi, trebuie menționat că alcoolul
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
decizia din 1977 de a abandona linia marxistă prosovietică și de a se alia cu S.U.A., ca urmare a sprijinirii de către U.R.S.S. a Etiopiei în conflictul cu Somalia. Această mutare politică a avut o importantă consecință geostrategică în regiunea cornului Africii și anume desfacerea “cleștelui” de forță sovietic care controla la acea dată țărmurile de nord (Yemenul de Sud) și de sud (Somalia) ale Golfului Aden și implicit accesul din Mediterana spre Oceanul Indian. Prin pierderea de către U.R.S.S. a capului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]