4,463 matches
-
fi efectuată cu o mortalitate în jur de 1%, la bolnavi selectionați, cu funcție ventriculară normală, de o echipă chirurgicală experimentată. 2. Mortalitatea perioperatorie crește odată cu disfuncția ventriculară, prezența asociațiilor morbide și lipsa de experiență chirurgicală. Eficiența și riscurile chirurgiei coronariene depind și de experiența instituției chirurgicale. 3. Eficiența BAC constă în creșterea longevității, scăderea simptomelor de angina și îmbunătățirea toleranței de efort. Angină pectorală dispare sau este redusă evident la 85 % din bolnavi după revascularizare completă. De obicei, aceasta este
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
toleranței de efort. Angină pectorală dispare sau este redusă evident la 85 % din bolnavi după revascularizare completă. De obicei, aceasta este asociată cu permeabilitatea grefei și restabilirea fluxului sanguin. 4. Venele safene autologe au reprezentat principalul conduct utilizat în chirurgia coronariană. Studiul permeabilității în timp a venelor autologe a arătat obstruarea acestora în 10-20 % din cazuri în primul an, incidența este apoi de 2% pe an în primii 5-7 ani și până la 5% pe an, după 7 ani. Permeabilitatea în timp
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
acestora în 10-20 % din cazuri în primul an, incidența este apoi de 2% pe an în primii 5-7 ani și până la 5% pe an, după 7 ani. Permeabilitatea în timp este superioară pentru artera mamară internă (AMI) utilizată în chirurgia coronariană. În obstrucțiile de arteră descendentă anterioară, BAC cu AMI realizează o supraviețuire mai îndelungată (20 de ani) decât BAC cu venă (până la 10 ani). Rezultatele revascularizării totale arteriale, utilizând ambele artere mamare și eventual o arteră suplimentară (radială sau gastro-epiploică
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
eventual o arteră suplimentară (radială sau gastro-epiploică) mai ales în teritoriul coronar stâng, sunt în curs de evaluare tardivă și se speră într-o permeabilitate prelungită. 5. Chirurgia coronară nu pare să reducă incidența infarctului miocardic la bolnavii cu cardiopatie coronariană cronică. Infarctul miocardic perioperator se produce în 5-10 % din cazuri, dar multe din aceste infarcte sunt mici și cu consecințe hemodinamice reduse. 6. Stenozele trunchiului coronar stâng au o semnificație diagnostică și prognostică aparte. Chirurgia coronariană a rămas cea mai
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
la bolnavii cu cardiopatie coronariană cronică. Infarctul miocardic perioperator se produce în 5-10 % din cazuri, dar multe din aceste infarcte sunt mici și cu consecințe hemodinamice reduse. 6. Stenozele trunchiului coronar stâng au o semnificație diagnostică și prognostică aparte. Chirurgia coronariană a rămas cea mai indicată metodă în această patologie. Cardiologia intervențională prin PTCA și stent-uri DES face progrese în abordarea leziunilor de trunchi coronar stâng. Prin BAC s-a constatat o reducere a mortalității tardive la bolnavii cu leziuni trivasculare
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
Cardiologia intervențională prin PTCA și stent-uri DES face progrese în abordarea leziunilor de trunchi coronar stâng. Prin BAC s-a constatat o reducere a mortalității tardive la bolnavii cu leziuni trivasculare și funcție VS afectată. Nu există dovezi în favoarea chirurgiei coronariene privind reducerea mortalității în leziuni uni- sau bivasculare la bolnavi cu angină stabilă și funcție ventriculară normală sau la bolnavi cu leziune monovasculară și funcție VS afectată. Există argumente contradictorii privind efectele operației asupra supraviețuirii la bolnavii cu funcție VS
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
factorilor de risc incluzând vârsta bolnavului și problemele medicale asociate (fumatul, diabetul zaharat, obezitatea, bolile renale, leziuni arteriale periferice). Rezultatele tardive ale revascularizării chirurgicale depind de caracteristicile pacientului, conductul utilizat pentru BAC, combaterea factorilor de risc și profilaxia secundară. Cardiopatiile coronariene la care starea anatomică a vaselor și/sau starea miocardului nu asigură succesul revascularizării chirurgicale, pot beneficia de mijloace de asistare ventriculară temporară pentru tranziția spre un procedeu radical, transplantarea cardiacă, dacă funcțiile celorlalte sisteme și organe se încadrează în
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
cu neoplasm pulmonar sunt deseori vârstnici și cu afecțiuni cardiace preexistente. Unii factorii de risc ai acestui tip de complicații sunt majori (tabelul 2.7) alții, deși au impact mai redus pot avea o contribuție la înrăutățirea prognosticului. Boala acută coronariană este pe primul loc, atât sub aspectul incidenței cât și al investigațiilor și monitorizării perioperatorii. Pacienții cu infarct miocardic în antecedente au un risc mai mare de IMA perioperator, aproape 7%, decât cei fără istoric, la care este sub 1
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
se considera că riscul de reinfarctizare perio-perator este mai mare la pacienții cu IMA în ultimele 3-6 luni, studiile recente arată că, dacă există o monitorizare hemodinamică adecvată, pacienții pot fi operați, cu același risc, la 4-6 săptămâni de la accidentul coronarian acut [10]. Pacienții cu semne de angor instabil au un risc sporit de accident coronarian acut, până la aproape 30%, ca și cei cu insuficiență cardiacă acută, în perioada perioperatorie [77], probabil atât datorat stresului catecolaminic cât și a modificărilor de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
ultimele 3-6 luni, studiile recente arată că, dacă există o monitorizare hemodinamică adecvată, pacienții pot fi operați, cu același risc, la 4-6 săptămâni de la accidentul coronarian acut [10]. Pacienții cu semne de angor instabil au un risc sporit de accident coronarian acut, până la aproape 30%, ca și cei cu insuficiență cardiacă acută, în perioada perioperatorie [77], probabil atât datorat stresului catecolaminic cât și a modificărilor de coagulare legate de operație. Insuficiența cardiacă congestivă este un factor de mortalitate și morbiditate postoperatorie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
la chirurgia majoră toracică, abdominală sau ortopedică. Sub aspectul riscului ischemiei miocardice, acesta este intermediar în chirurgia toracică electivă și major în urgențele toraco-pulmonare [2]. În mod obișnuit pacienții care sunt supuși toracotomiei au de obicei un factor de risc coronarian care este fumatul, și sunt investigați anamnestic, prin intermediul examenului obiectiv și electrocardiografic. Testele non-invazive, cum sunt testele de efort, ecocardiografia, testele scintigrafice cu thaliu sau cu thaliu-Dipiridamol, sunt indicate la pacienții cu mai mulți markeri majori de suferință miocardică cum
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
cum ar fi vârstnicii, cei cu diabet zaharat, insuficiență cardiacă compensată, angor stabil sau IMA vechi [133, 183]. Algoritmul propus pentru investigația cardiacă preoperatorie este utilizat, pe latura sa invazivă, la o minoritate de pacienți, iar opțiunile terapeutice la pacienții coronarieni trebuie privite sub aspectul comportamentului biologic al afecțiunii pulmonare pentru care pacientul va fi operat, factorul timp și aprecierea beneficiului versus risc. Optimizarea tratamentului medical, angioplastia coronariană sau by-pass-ul coronarian sunt opțiuni indicate în funcție de particularitățile pacienților. Aritmiile, mai ales fibrilația
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
latura sa invazivă, la o minoritate de pacienți, iar opțiunile terapeutice la pacienții coronarieni trebuie privite sub aspectul comportamentului biologic al afecțiunii pulmonare pentru care pacientul va fi operat, factorul timp și aprecierea beneficiului versus risc. Optimizarea tratamentului medical, angioplastia coronariană sau by-pass-ul coronarian sunt opțiuni indicate în funcție de particularitățile pacienților. Aritmiile, mai ales fibrilația atrială complică frecvent rezecțiile pulmonare și, din fericire au caracter benign și trecător. S-a renunțat la administrarea profilactică de digoxin, diltiazemul fiind uneori recomandat [7]. După
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
la o minoritate de pacienți, iar opțiunile terapeutice la pacienții coronarieni trebuie privite sub aspectul comportamentului biologic al afecțiunii pulmonare pentru care pacientul va fi operat, factorul timp și aprecierea beneficiului versus risc. Optimizarea tratamentului medical, angioplastia coronariană sau by-pass-ul coronarian sunt opțiuni indicate în funcție de particularitățile pacienților. Aritmiile, mai ales fibrilația atrială complică frecvent rezecțiile pulmonare și, din fericire au caracter benign și trecător. S-a renunțat la administrarea profilactică de digoxin, diltiazemul fiind uneori recomandat [7]. După investigarea celor două
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
anemiei a fiecărui pacient în parte [162]. În preoperator acestea sunt: limita inferioară de 6 g de Hb/dL la un pacient care nu are afecțiune ischemică cardiacă și de 8g de Hg/dL dacă pacientul are o afecțiune stabilă coronariană și nu se anticipează să piardă mai mult de 300 ml de sânge intraoperator. În aceste categorii se încadrează majoritatea pacienților noștri. Pentru vârstnici și pentru cei cărora nu li se poate crește debitul cardiac limita inferioară recomandată pare a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
sunt recomandate diverse moduri de a suplini pierderile de sânge intaroperatorii cum ar fi autotransfuzia cu sânge autolog sau cu sânge recuperat din cursul operației. Limitele hemodiluției normovolemice sunt o reducere la minimum 30% a Ht sau de 34% la coronarieni, ceea ce ne facem să o practicăm frecvent, mai ales la pacienții cu Ht mare (BPOC). Pentru metodele de salvare a celulelor roșii intraoperator, limitele sunt date de prezența celulelor maligne sau a germenilor în câmpul operator. Intubația dificilă este frecventă
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
este utilă la pacienții cu hiperreactivitate bronșică, prevenind bronhospasmul, ca și în situațiile de urgență, îndeosebi la pacienții cu hipovolemie acută (șoc, traumă). Cea mai bună stabilitate hemodinamică, fără a produce bronhospasm, o oferă etomidatul, indicat la pacienții cu risc coronarian crescut. Dintre relaxantele musculare pancuronium și vecuronium nu eliberează histamină și sunt foarte utilizate în chirurgia toracică. Atracurium, care doar la doze mari eliberează histamină, nu este metabolizat prin ficat și rinichi ci prin degradare Hoffman și este utilizat la
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
Cu cât pacienții au o mai mare inomogenitate a structurii pulmonare, cu delimitări clare între zonele de parenchim normal și cele hiperinflate cu atât prognosticul funcțional postoperator este mai favorabil [164]. Trebuie subliniat că 15% din candidații la LVRS sunt coronarieni asimptomatici [194], ceea ce i-a făcut pe unii clinicieni să recomande cateterismul cardiac preoperator. În condițiile în care pacienții sunt corect selecționați se constată o îmbunătățire remarcabilă a parametrilor respiratori. În tabelul 2.27 sunt subliniate îmbunătățirea parametrilor funcționali respiratori
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Radu T. Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/92091_a_92586]
-
300mg/24h, peste 200 μg/minut sau peste 300 μg/mg creatinină). Studiile recente au arătat semnificația diagnostică și mai ales prognostică a eliminării urinare subclinice de albumină, denumită microalbuminurie (MA) aceasta fiind citată ca factor de risc pentru boala coronariană ischemică. MA reprezintă o eliminare urinară persistentă (pozitivă la minimum două din trei determinări efectuate într-un interval de maximum 6 săptămâni) de albumină între 30-300mg/24h (echivalent cu 20-200 μg/minut și 30-300 μg/mg creatinină) (48). Apariția MA
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Cornelia Pencea, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92245_a_92740]
-
Capitolul 9 SEMIOLOGIA BOLILOR CARDIOVASCULARE A. CARDIOPATIA ISCHEMICĂ Termenul de cardiopatie ischemică este sinonim cu cel de boală cardiacă ischemică sau cu cel de cardiopatie coronariană. Cardiopatia ischemică reunește un grup de afecțiuni care au în comun o suferință cardiacă de origine ischemică, produse de un dezechilibru între aportul de oxigen la miocard și necesități [20]. Cardiopatia ischemică este definită ca tulburare miocardică datorată unui dezechilibru
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
un grup de afecțiuni care au în comun o suferință cardiacă de origine ischemică, produse de un dezechilibru între aportul de oxigen la miocard și necesități [20]. Cardiopatia ischemică este definită ca tulburare miocardică datorată unui dezechilibru între fluxul sanguin coronarian și necesitățile miocardice, produs prin modificări în circulația coronară. Ea poate fi produsă de cauze organice (în majoritatea cazurilor ateroscleroza), funcționale (spasm coronarian) sau mixte [20]. Cardiopatia ischemică prezintă forme acute (angina pectorală instabilă, infarctul miocardic acut) și forme cronice
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
miocard și necesități [20]. Cardiopatia ischemică este definită ca tulburare miocardică datorată unui dezechilibru între fluxul sanguin coronarian și necesitățile miocardice, produs prin modificări în circulația coronară. Ea poate fi produsă de cauze organice (în majoritatea cazurilor ateroscleroza), funcționale (spasm coronarian) sau mixte [20]. Cardiopatia ischemică prezintă forme acute (angina pectorală instabilă, infarctul miocardic acut) și forme cronice (angina pectorală stabilă, infarctul miocardic vechi, cardiomiopatia ischemică). Sindroamele coronariene acute cuprind trei entități și anume: angina instabilă, infarctul miocardic acut și moartea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Ea poate fi produsă de cauze organice (în majoritatea cazurilor ateroscleroza), funcționale (spasm coronarian) sau mixte [20]. Cardiopatia ischemică prezintă forme acute (angina pectorală instabilă, infarctul miocardic acut) și forme cronice (angina pectorală stabilă, infarctul miocardic vechi, cardiomiopatia ischemică). Sindroamele coronariene acute cuprind trei entități și anume: angina instabilă, infarctul miocardic acut și moartea subită coronariană. În prezent, termenul de angină instabilă este asociat cu cel de infarct miocardic fără supradenivelare de segment ST, în timp ce infarctul miocardic acut clasic este definit
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
mixte [20]. Cardiopatia ischemică prezintă forme acute (angina pectorală instabilă, infarctul miocardic acut) și forme cronice (angina pectorală stabilă, infarctul miocardic vechi, cardiomiopatia ischemică). Sindroamele coronariene acute cuprind trei entități și anume: angina instabilă, infarctul miocardic acut și moartea subită coronariană. În prezent, termenul de angină instabilă este asociat cu cel de infarct miocardic fără supradenivelare de segment ST, în timp ce infarctul miocardic acut clasic este definit ca infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST. În prezent, în practică, cea mai folosită
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
miocardic acut clasic este definit ca infarct miocardic cu supradenivelare de segment ST. În prezent, în practică, cea mai folosită clasificare este cea elaborată în 1962 de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) care se bazează pe un criteriu clinic: durerea coronariană și anume prezența sau absența ei. Se deosebesc astfel, forme dureroase, respectiv nedureroase ale cardiopatiei ischemice. Formele dureroase includ: - angina pectorală cu diferitele sale variante; - infarctul miocardic acut; - angina pectorală instabilă. Formele nedureroase ale cardiopatiei ischemice sunt reprezentate de: - moartea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]