10,085 matches
-
de ani), succesul celor doi trebuie salutat. Vorbim totuși de o țară în care literatura se citește masiv, iar publicul gustă încă un „realism național” pe care-l putem identifica prin două trăsături: tratarea în fel și chip a realității cotidiene contemporane (urbane, altminteri scriitorul e acuzat de „regional”1) - ceea ce s-ar numi prezentism - și sondarea magico-mitică a unei istorii culturale străvechi, premoderne dar aristocrate, în lumina căreia se reliefează caractere periferice, profunde, pierdute. Un fel de redivivus al comediei
Florence Noiville: „La Le Monde des livres, avem timp, avem buget“ by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/3563_a_4888]
-
în paginile acestui carnet, de a mă comporta față de mine însumi ca și cum aș trăi departe de toate, într-o lume tihnită, egală, în care nu se întâmplă niciodată nimic! Să scap în sfârșit, fie doar pentru câteva clipe, jalnicelor contingențe cotidiene ale condiției mele de om, să nu mai știu că există războiul, să nu iau în seamă că mi-e foame sau că mă doare ceva, să nu simt greutatea care mă mărginește la o existență mediocră, adeseori dureroasă, mârșav
Claude Sernet – inedit – () [Corola-journal/Journalistic/3703_a_5028]
-
participă să nu rămână consemnate exclusiv prin lentilele deformante ale învingătorilor. Însemnările sunt zilnice, regulate și abundente, chiar și atunci când ziaristul se află într-un foarte periculos turneu politic în Moldova, când este bolnav ori când e obosit de bătălia cotidiană pentru salvarea democra- ției. Oricât de târzie ar fi ora, profesorul Hudiță notează în jurnal tot ceea ce l-ar putea ajuta să în- țeleagă mai bine evoluțiile politice ale momentului și tot ceea ce i-ar putea interesa pe urmași. De
Tragicul jurnal al lui Ioan Hudiță by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3715_a_5040]
-
de users, de oameni care sunt învățați să folosească diverse gadgeturi. Dincolo de avantajele pe care oricine le cunoaște - referitor la activitățile de pe rețelele de socializare - sunt multe dezavantaje, cum ar fi înlocuirea unei prezențe verbale vii în relația de comunicare cotidiană", a spus Marian Popescu. Întrebat de ce ar trebui să existe în școli ore dedicate vorbitului în public, profesorul a zis: " Deși noi suntem construiți ca ființe sociale, educația noastră nu include un instrument cu totul și cu totul important care
Cum ne transformă rețelele de socializare. Factorii tăcuți care aduc efecte devastatoare asupra omului by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37184_a_38509]
-
după ce termină liceul, ar trebui să caute locuri sau stagii care sunt oferite fie contra-cost, fie gratuit pentru așa ceva. Se observă că oamenii vorbesc din ce în ce mai prost. De cele mai multe ori, limba română este în suferință în discursul public, în relațiile comunicaționale cotidiene, iar atunci când vorbești prost propria ta limbă, sunt toate șansele să te dezvolți prost ca persoană. Vorbitul în public este calea cea mai sigură de a te construi ca o persoană mai bună", ne-a spus Marian Popescu. Câteva lucruri
Cum ne transformă rețelele de socializare. Factorii tăcuți care aduc efecte devastatoare asupra omului by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/37184_a_38509]
-
era director, și de a, vorba lui, scotoci. Urmărea ce se tipărea (aproape toate articolele sale porneau de la o apariție recentă), însă plăcerea cea mare era de a ieși în întâmpinarea noilor apariții cu informații neașteptate, rod al raidurilor sale cotidiene prin bibliotecă. La aceasta, se cuvin adăugate întâlnirile periodice de la Muzeul Literaturii, pe care le prezida cu o nemaipomenită voioșie de spirit. Oprindu-te pe stradă, în curtea Academiei sau în aceea învecinată a Uniunii Scriitorilor, avea totdeauna o descoperire
„Un vestigiu prețios din vremea criticii normale“ by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/3479_a_4804]
-
și Virgil Teodorescu) a propus spre publicare nouă volume (semnate de Smaranda Cosmin, Ion Tudor Iovian, Ioana Călina Marcu, Alexandru Mușina, Viorel Padina, Radu Ruba, Radu Stoenescu, Radu R. Șerban și Elena Ștefoi). Titlul inițial, aflăm de aici, era Poeme cotidiene. Na mai fost, până la urmă, respectat. Cum n-a mai fost respectat nici calendarul, așa că, în loc să apară, cum fusese prevăzut, în intervalul 1982-1983, cartea a mai fost nevoită să aștepte un an. Lipsesc din acest debut destule piese de rezistență
Debutul și urmarea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3482_a_4807]
-
evantaiului de vorbe fluturate în solemnități rigide. Cele din a doua categorie au tentă statistică, fiind vederi de ansamblu asupra stării precare a sănătății românilor, cu judecăți „sanitare” culminînd în verdicte de rău-augur (pelagra, malaria, mortalitatea infantilă, tuberculoza erau pericole cotidiene). Cele din a treia categorie sunt stricte, dense și însuflețite de o rigoare abstractă, adevărate incursiuni a căror înțepătură rece, de spelcă analitică, punctează cunoștințe de specialitate. Din prima categorie face parte discursul lui Grigore Romniceanu la deschiderea Facultății de
Casta medicilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3484_a_4809]
-
recente scrieri ale sale, autobiografia Un armario lleno de sombra 2009 și Canción errónea, 2012 (clasificata printre cele mai bune cărți ale anului). Acestei teme majore i se subsumează subteme recurente cu substrat autobiografic (copilăria, natura specifică ținutului leonez, existența cotidiană în aberația franchismului, când, spune autorul, „oribilul devine normalitate” iar copilul se naște cu „condiția oribilă”). Din subteranele unde dăinuie, „sedimentul amintirii” aduce la suprafață amintirea și stimulează retrăirea trecutului prin mijlocirea percepției senzoriale (simt, văd sunt forme verbale recurente
Antonio Gamoneda și identitatea sa poetico-biografică by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/3489_a_4814]
-
nu doar în eventuale alte cuvântări parlamentare, ci sigur în presă. În anii ’30-’40 a publicat numeroase comentarii privitoare la chestiunile momentului, la evenimentele în desfășurare din țară și din lume. Cele mai multe articole i-au apărut în „Gazeta”, foaia cotidiană independentă scoasă de Alexandru Kirițescu și la care mai colaborau, printre alții, Camil Petrescu, I. Peltz, Victor Ion Popa. O parte din textele acestea le avem acum adunate în volumul Radiografii politice (Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2013), întocmit de Ileana Iordache-
Vladimir Streinu, altă ipostază by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3501_a_4826]
-
interviu acordat pentru fortacivicatimis.ro, a susținut că "este păcat că Vasile Blaga și Cătălin Predoiu s-au grăbit să facă un guvern 100% pedelist" și a apreciat că Dreapta anului 2013 este "divizată și prea puțin interesată de viața cotidiană a alegătorilor săi". În contextul în care europarlamentarul Cristian Preda a comentat critic inițiativa PDL de a constitui un guvern din umbră, acesta a fost întrebat de ce nu s-a concretizat un executiv cu membri din toate formațiunile din dreapta. "E
Cristi Preda, despre Dreapta din 2013: Prea puţin interesată de viaţa cotidiană a alegătorilor săi by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/35095_a_36420]
-
dreapta în spațiul public, cu un an înainte de alegerile prezidențiale și cele europarlamentare, Cristian Preda a precizat cât se poate de concis: "Divizată, lipsită de curaj, în căutare haotică de lider, puțin arogantă, uitucă și prea puțin interesată de viața cotidiană a alegătorilor săi".
Cristi Preda, despre Dreapta din 2013: Prea puţin interesată de viaţa cotidiană a alegătorilor săi by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/35095_a_36420]
-
Gheorghe Crăciun s-a sprijinit pe o tenacitate la fel de formidabilă. Avea un veritabil „cult” al muncii: tot ce făcea făcea cu o mare seriozitate, chiar și cînd era vorba despre lucruri mai „ușurele”, de luat în glumă, sau despre ocupațiuni cotidiene, banalități, corvezi inevitabile. Iar meseria de scriitor însemna pentru el, deasupra a orice altceva, devoțiune, travaliu tenace, continuu, în conformitate nu doar cu un „cult”, ci și - mai exact spus - cu o exemplară etică a muncii. Despre care va fi
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
serie de referințe culturale la care revenea mereu, alese dintre teoreticienii, nu dintre practicienii literaturii, dintre eseiști și filozofi, totuși dintre cei interesați de limbajele artistice, deci cu deschidere spre „interregnul” concret-abstract, în care de la detaliile obiectuale și de viață cotidiană pornesc rapid speculații generalizatoare și - invers - ideile se „corporalizează” atrăgător, seducător. Rămăsese fascinat din junețe de teoreticienii francezi ai textului, ca și de predecesorii lor, formaliștii ruși, dintre care-i menționa mai ales pe Tomașevski, Tînianov și în primul rînd
Talent și tenacitate Un crochiu biografico-stilistic by Ion Bogdan Lefter () [Corola-journal/Journalistic/3511_a_4836]
-
apariție la Editura Humanitas Fiction, în colecția „Raftul Denisei”, coordonată de Denisa Comănescu. Ca în cazul mai tuturor romanelor și povestirilor scriitoarei ruse, tema majoră a volumului o constituie evocarea vieții unor oameni simpli, cu micile și marile lor drame cotidiene. În dragoste, în credință, în moarte, ele își păstrează însă întotdeauna o undă de seninătate și de umor care le conferă o umanitate incofundabilă. Sunt vieți mărunte, destine neînsemnate, în care Ulițkaia știe ca puțini alții să reveleze adevărurile adânci
Ludmila Ulițkaia Rude sărmane. Fetițele by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/3562_a_4887]
-
Biografia să este, până acum, lacunara, lipsită de anumite repere, extrem de prețioase, si, evident, de un bogat și divers material documentar, care, odată descoperit, va contribui la elucidarea și întregirea profilului de autentic creator al celui ce a scris Moartea cotidiană. Bibliografia, deși nu prea bogată, este totuși incompletă grație unor cercetări sporadice și nu o dată la întâmplare. În curând se vor împlini opt lustri de la trecerea în eternitate a acestei ființe așa de impresionabile și așa de delicate, iar bibliografia
Noi completări la bibliografia lui Dinu Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5576_a_6901]
-
căutarea fericirii. Toate acestea se regăsesc în cartea Laviniei Bălulescu, dar asta nu-i totul. Izbește, înainte de toate, intensitatea cu care sunt trăite de eroină sentimentele și senzațiile. Toate sunt la maximum, de la iubirea obsesivă pentru un bărbat până la blazarea cotidiană, și e meritul scriitoarei că a putut să țină „temperatura” poveștii atât de sus fără să cadă în patetic sau derizoriu. E apoi, cum sugeram mai sus, atmosfera. Indiferent de evenimentele prin care trec personajele - anume am trecut peste relatarea
Spune-mi Aprilie by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3582_a_4907]
-
derizoriu. E apoi, cum sugeram mai sus, atmosfera. Indiferent de evenimentele prin care trec personajele - anume am trecut peste relatarea acestora -, ceea ce rămâne pregnant în memoria cititorului este senzația apăsătoare a lipsei de perspectivă, de speranță, construită migălos, din detalii cotidiene și din fragmente oniric-fantasmatice - or, nu e chiar puțin pentru un scriitor să reușească o proză de atmosferă de la prima încercare. Scriind La mine-n cap, Lavinia Bălulescu a ales să nu meargă pe cărări bătătorite și a riscat, ieșind
Spune-mi Aprilie by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3582_a_4907]
-
artă nu poate să fie corectă sută la sută. Dar ceea ce nu este nici idee nici sentiment al meu și care cred că o poate accepta fiecare, este că adevărul unei opere nu se măsoară după sinceritatea sau nesinceritatea relațiilor cotidiene ale artistului, ci reiese din mărturia operei înseși - care nu are voie să se prefacă. Iar această operă, aici unde am ajuns, ne-a arătat cât de lung a fost drumul: Ithaka să o porți mereu în minte, pe țărmul
2013 – Anul Kavafis La aniversare by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/3608_a_4933]
-
și - mai ales - fără a plânge permanent pe ruinele dispariției conceptului de literatură cu majusculă. Întreaga subtilitate a cărții stă în extrapolarea conceptului de interpretare la domenii și instituții supuse unui grad ridicat de normativitate. Teologia, justiția, dar și viața cotidiană ar avea la bază, în nu mai mică măsură decât literatura însăși, mecanismul interpretării. Iată, așadar, cum, printr-un șiretlic de argumentație, Ioan Pânzaru reușește să generalizeze un termen aflat până acum în câmpul semantic al literaturii. Făcând din interpretare
Meseria de interpret by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3812_a_5137]
-
Pânzaru să devină un apologet al relativismului și al capitulării în fața studiilor culturale), autorul demonstrează cu succes că modalitățile de abordare strict literare sunt specifice oricărei poziționări în societate. Și că de la hermeneutica textului se poate trece la hermeneutica vieții cotidiene: „A introduce în definiția interpretării conceptul de situație, cu toate consecințele, constituie o îndepărtare majoră față de tradiția care restrânge interpretarea la o activitate având ca obiect textele. Justificarea acestei schimbări o constituie evoluția dezbaterilor asupra sensului și interpretării. Astfel, cele
Meseria de interpret by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3812_a_5137]
-
nu erau tocmai potrivnice tipăririi, comparativ cu cele ce au urmat. În plus, fratele său mai mic cu cinci ani, Dinu Pillat, reușise să publice în 1941, în foileton, Jurnalul unui adolescent, în 1943, Tinerețe ciudată, iar în 1946, Moartea cotidiană. De ce Pia nu și-a publicat povestirile și romanul, cu tot talentul conținut în ele și cu toate relațiile ilustrului său părinte, e greu de spus. Poate pentru că scrisul era pentru ea un act firesc, fără să implice finalitatea publicării
Zbor spre libertate? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Memoirs/9752_a_11077]
-
Covrig Roxana Fostul premier Adrian Năstase, care, duminică, a postat pe blogul personal un articol prin care-și arăta dezamăgirea vizavi de lumea de dincolo de ziduri, de realitatea cotidiană națională și internațională, va ieși "din hibernare" poate chiar mai devreme decât așteptările lăsate în urma materialului postat. Fostul premier și-a dat acordul de participare la o emisiune televizată, care va avea loc chiar în această săptămână. Potrivit unui promo
Adrian Năstase a hotărât să iasă "din hibernare". Vezi unde apare by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/38180_a_39505]
-
par să aibă drept temă iubirea vorbesc de fapt despre moarte. O privire microscopică, aplecată asupra evenimentelor mărunte („Lucrurile cele mai simple te pot face să mori de fericire”, spune Sașa undeva), a detaliilor din care e alcătuit materialul existenței cotidiene, restituie un întreg univers, al acelui iulie intrat în mitologia personală a cuplului, pe care memoria celor doi îl perpetuează, transformându-l într-un spațiu de refugiu, privilegiat, sustras unei lumi aflate în plin haos. În vreme ce Sașa își descrie existența
Micropoeme de dragoste by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3818_a_5143]
-
Textele greco-latine vorbesc despre himere și despre alte ființe rezultate din încrucișarea speciilor, inclusiv a speciei umane. Numeroase sunt dovezile că oamenii din trecutul cel mai îndepărtat nu inventau povești la întâmplare, ci se foloseau de experiența lor de viață cotidiană. Interpretate cu atenție, miturile își dezvăluie o parte din adevărurile ascunse.
Știință și religie () [Corola-journal/Journalistic/3821_a_5146]