3,019 matches
-
punte Peste râuri. Și nimica nu se v-alege din voi. Veți ajunge ca-n tâmpire, în sclavie, degradare. Pas cu pas cade-n rușine neamul vostru sânt și mare: Că-n iloți se va preface gintea de-nțelepți și crai Când barbarii vor aduce delta sântelor lor vise, Îmbrâncind în întunerec toate cele de voi zise. Vai vouă Romani puternici, vai vouă, de trei ori vai! ". Astfel zise. În blăstemu-i mîna-i albă și uscată El o scoate pe fereastă și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
însul Galbeni aprinși într-un vechiu căuș afumat de pe vatră, Mare cât o pivniță... -N patu-i de pîclă-nfoiată, Regele-ntinde bătrînele-i membre și horăește. Până-n fundul pământului urlă: peștere negre Și rădăcinile munților mari se cutremură falnic De horăitul bătrânului crai. Iară afară Vezi un ger bătrân și avar cu fața mâhnită, Cărăbănind al zorilor aur în saci de-ntuneric Ca să-l usuce-n rubine. Cu-ncetul cu-ncetu-nserează... Soarele, ca să împace marea, la ea se apleacă, Lin netezește-a ei față
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Că n-oiu mai auzi Că-mi amintești v-o zi Din viața mea de sat! Mai poți să-ți amintești Cum noi îmblam disculți Și tu steteai s-asculți Duioasele-mi povești? Spuneam cum au îmblat Frumos fecior de crai În lume nouă ai Iubita de-au aflat! Ca și când te-ai miră Tu ochii mari făceai, Deși mă pricepeai C-o spun în pilda ta; Ș-apoi când te rugam Să-mi spui de mă iubești Prindeai ca să șoptești Cu
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
O stea nu lucește pe bolta cea largă - Pornit ca de vânturi sirepul aleargă. {EminescuOpIV 327} Un tunet cutremură lumea-n temei. Venea parc-o oaste călare de zei... Cu-a lui erghelie-nspumată de cai, Vuind vine mândrul al mărilor crai. Cu gâturi întinse sirepi de omăt Prin norii cei negri sburau spăriet, Mânați de gigantul cu barb-argintoasă, Ce vântul în două despică frumoasă. Văzîndu-l pe tânăr înnalță toiagul. O aspră privire i-aruncă moșneagul, Cumplit amenință, în arc se coboară
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
sunt recile mademuri, "Ce aur, pietre și sidef Pe lângă vinul copt de vremuri, Pe lîng-un haz, pe lîng-un chef. "Împresurat-am eu și Beciul "Cu oaste bună și strânsuri; "Soroca, Vrancea și Tigheciul "Trimis-au mii viteze guri "Să certe craii cu mânie... "Ce-mi pasă? Mie dee-mi pace "Să-mi duc Moldova-n bătălie "Cu mii de mii de poloboace. Atunci când Turcii, Agarenii Mureau în iuruș cu halaiu, "Oștirea noastră, Moldovenii Se prăpădeau într-un gulaiu. {EminescuOpIV 351} "Și zimbrul
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
mare, tot mai mare, Sub blândul disc al lunii, stăpânitor de mare. Din umbra de la maluri s-a desfăcut la larg O luntre cu-a ei pânze sumese de catarg. Tăind în două apa ea poartă o păreche: Pe Sarmis, craiul tânăr din Getia cea veche, Mireasa-i în picioare, frumoasă ca o zână Stetea și pe-a lui umăr își sprijină o mână. {EminescuOpIV 409} Se clatin-visătorii copaci de chiparos Cu ramurile negre uitîndu-se în jos, Iar tei cu umbra
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
negre uitîndu-se în jos, Iar tei cu umbra lată cu flori pîn-în pământ Spre marea-ntunecată se scutură de vânt. De-odată-n fundul salei, apare sub un arc, Cu stânga răzimată de spada-i de monarc, Nebunul Sarmis - care-i cu craiul frate geamăn - Ca umbra cu ființa-i ei amândoi s-asamăn, Dar galben e la față și ochii ard în friguri Și vînătă-i e gura. El vine cu pași siguri Și pe pumnaru-și scapă Brigbel mâna regală. Din tron pe jumătate
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
a aruncat-o în prăpastia cea adâncă, acolo unde locuia balaurul. S-a auzit un ,Aaaaa!,, prelung, doar atât a mai rămas din ea, un simplu ecou risipit. Asta a fost ușor, pentru că acum venea spre el, ca un tunet, Craiul Apelor Tulburi. Venea cu șuvoiul de apă întunecat pe umeri și striga cât putea, ca să îl înspăimânte pe feciorul nostru. Dar Andrico nu era un oarecine, el era fiul regelui de peste șapte mări și șapte țări și mai avea o
Prințul Andrico by Adelina Ciocan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91480_a_92896]
-
să facă scandal. Păi, să vă spun io ceva, zice el, io n-am de gânsă mă duc acolo fără un reprezentant al guvernului central. Adică cu tine, zâmbește el, uitându-se la mine. E limpede ca cristalu că sărmanu crai bătrân Încearcă să mă facă să-i zgândăr pe Niddrie și pe Toal și să mă elimin fluierând din cursa pentru promovare. Iun Împuțit ramolit atât de predictibil. Se-nțelege că-i fac pe plac. — Ai al naibii de mare dreptate Gus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Kuka). La fel în Serbia (Kraljevec, Kralevicevo, Kralevica, Kraljevo etc.) și în Cehia (Kralec, Kralice). De altfel, numele municipiului romînesc este atestat în secolele al XV-lea și al XVI-lea sub forma Kraleva. Deducerea oiconimului din numele unor regi (crai) ca Iovan al Bulgarilor, Ioan al Cumanilor etc. sau de la un crai romîn al păstorilor sunt simple fantezii romantice. Nici antroponimele Krajo, Crai (< sl. krali, „rege“) nu pot fi acceptate ca bază a toponimului, întrucît circa o sută de ani
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Cehia (Kralec, Kralice). De altfel, numele municipiului romînesc este atestat în secolele al XV-lea și al XVI-lea sub forma Kraleva. Deducerea oiconimului din numele unor regi (crai) ca Iovan al Bulgarilor, Ioan al Cumanilor etc. sau de la un crai romîn al păstorilor sunt simple fantezii romantice. Nici antroponimele Krajo, Crai (< sl. krali, „rege“) nu pot fi acceptate ca bază a toponimului, întrucît circa o sută de ani forma sub care a fost atestat acesta a fost Kraleva (poate să
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
secolele al XV-lea și al XVI-lea sub forma Kraleva. Deducerea oiconimului din numele unor regi (crai) ca Iovan al Bulgarilor, Ioan al Cumanilor etc. sau de la un crai romîn al păstorilor sunt simple fantezii romantice. Nici antroponimele Krajo, Crai (< sl. krali, „rege“) nu pot fi acceptate ca bază a toponimului, întrucît circa o sută de ani forma sub care a fost atestat acesta a fost Kraleva (poate să fi fost slavizată de pisar?). Mai acceptabilă este ipoteza provenienței din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
care alternează cu cele în -ova. Toponimele asemănătoare Craiva, din Banat și Ardeal, se apropie de reflexul fonetic sîrbesc (Krajeva putînd trece în romînă la Craiva, prin simplificarea lui je la i), dar pot avea la bază și un apelativ crai, „margine“ (cu aceeași evoluție ie > i). Criș Este numele unui pîrîu cu lungimea de 20 de kilometri, afluent de stînga al Tîrnavei Mari, al unui sat în județul Hunedoara și al altuia în județul Mureș. De la hidronim s-au format
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
după vânat den munții ungurești (p. 75), „între acei păstori fost-au și Dragoș, care au venit de la Maramorăș” (p. 76), care era parte a Ungariei. Dacă luăm în considerație și introducerea de către Simion Dascălu în cronica lui Ureche a „craiului unguresc Laslău”, care a gonit pe tătari din Moldova pentru a oferi ungurenilor maramureșeni un loc curățat de alte seminții, putem avea revelația adevărului: întreg spațiul romanic din nord estul Carpaților, din estul și sudul acestora, și chiar cel de peste
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
regatul Poloniei. Concurența celor două regate în ce privește vasalitatea Moldovei este veche. Astfel, un Ștefan vodă a avut doi fii, „pre Ștefan și pre Pătru, carii după moartea tătâne-său, pricindu-se pentru domniia, au fugit Ștefan, fratele cel mare la Cazimir, craiul leșăscu, poftind ajutoriu împotriva frățâne său, lui Pătru, și să i se plece cu toată țara. Iar Pătru, cu agiutoriul ungurescu au apucat țara” (Ureche, p. 78 urm.). Hotarele Ungariei sunt date de Toppeltin de Mediaș în ale sale „Origine
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
i se plece cu toată țara. Iar Pătru, cu agiutoriul ungurescu au apucat țara” (Ureche, p. 78 urm.). Hotarele Ungariei sunt date de Toppeltin de Mediaș în ale sale „Origine et occasus Transsylvanorum” unde se artă că la 1383 Ludovic, craiul unguresc, era domn și „al noroadelor din Ardeal, al Moldovei și Țărei Românești, al Misiilor amânduror (cării îi ” dzicem, cei de Jos, acmu Dobrogi, iar Misia cea de Sus, câtă ieste de la Pravadia pe Dunăre în sus, pân aproape de Beligrad
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a IX-a. După aceasta autorul lasă un spațiu de cinci capitole, numerotându-le pe următoarele de la X la XVIII. Capitolul al X lea este intitulat: „Arată-se precum românii cești dincoace de Dunăre să fie luat protecția lui Andreas craiul unguresc” (p. 445). Capitolele rămase necompletate (V-IX), de la lauda adusă lui Bonfini până la supremația crăiei ungurești șí asupra spațiului extracarpatic, nu puteau cuprinde decât starea de apartenență a tuturor românilor la un regat continuator al Daciei lui Burebista și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
gramaticească, nu firească precum a fost limba latină poporană, și cunoscut lucru este că mai veche e firea decât măiestria”. Limba latină din cărți a fost, ca orice limbă cultivată, născută din limba poporului, iar începătorul ei a fost Latinus Craiul Latiului, „carele limba latină o au îndreptatu și pre latini după numele său i au numit”. Pricina pentru care Latinus și cei de după dânsul au avut-o pentru a constitui din latina populară pe cea gramaticească a izvorât din contactul
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
de Hasdeu “o simplă scurtare a adjectivului înfrumușat sau mușat” (p. 122 urm.). Vlad, nume al unor voievozi munteni: un Vlad, pomenit la 1396 ca voievod al Munteniei, căreia i se zicea Basarabia, închină țara Edvigăi, fiica lui Ludovic, răposatul crai al Ungariei, căsătorită cu Vladislav craiul Poloniei, dar rămasă “moșteană a crăiei Ungariei” (Vezi Icr, p. 108 urm.). Cuvântul apare și sufixat (vlădică), și în compusul Vladimir etc. El își are originea în organizarea statală a tracilor. Dacă vlad era
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
adjectivului înfrumușat sau mușat” (p. 122 urm.). Vlad, nume al unor voievozi munteni: un Vlad, pomenit la 1396 ca voievod al Munteniei, căreia i se zicea Basarabia, închină țara Edvigăi, fiica lui Ludovic, răposatul crai al Ungariei, căsătorită cu Vladislav craiul Poloniei, dar rămasă “moșteană a crăiei Ungariei” (Vezi Icr, p. 108 urm.). Cuvântul apare și sufixat (vlădică), și în compusul Vladimir etc. El își are originea în organizarea statală a tracilor. Dacă vlad era stăpânul, vlada era zona stăpânită, puterea
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
în ipostaza unui Lică Trubadurul din Concert din muzică de Bach, de exemplu, sau în cea a lui Stănică Rațiu din romanul lui G. Călinescu, Enigma Otiliei și chiar a lui Pirgu din ineditul roman al lui Mateiu I. Caragiale, Craii de Curtea-Veche. Aceștia par a ilustra la fel de bine tipul Don Juan-ului bucureștean caragialesc, atât pe cel insinuat în Mitică Lefterescu din schița Five o'clock, cât și pe cel al cuceritorului cabotin Nae Girimea. Profunzimea psihologică, sondată experimental în romanul
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Ținutul Fălciuiui, pe râul Ialanului. A avut o soră, care închinându-și fecioria lui Hristos, a primit schima monahicească, și s-a numit Macrina. Constantin Cantemir, a plecat la 15 ani, dupa moartea tatălui său, în Polonia, ca ostaș al Craiului Poloniei. Apăi, strămoșii lui, dacă-i mai țân minte... sânt mulțâșori... Teodor, fiu al lui Nestor, nepot al lui Vasile, strănepot al lui Ioan, din strămoșii Grigore și Teodor Cantemir zis Silișteanul, care a slujit sub steagul lui Hristos, sub
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
toamnă; Comunitară...comunitară, Era maidaneză dar...rară! A văzut un oarecare român, Unul mai rău sau ...poate mai bun, L-a anunțat pe patronul-stăpân, Un tip încrezut, limitat și păgân, Ciupit de vărsat pe față și spân, Ce mai ! Un crai și prost și bătrân, Cu care vînzătoarea...păcătuise în fân! Urâtul șef de alimentară, A venit...furios, spumegând, Că a prins-o pe doamnă...furând, Și-a dat-o...afară! Viața e grea! Fără bărbat, Și cu șase copii mărunței
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
Carul... Mare ! 7. Cred că are serioase cunoștinșe, despre lume și viață, fiincă are carte...de vizită! 9. Cum să-și ude coafura când înoată, dacă o acoperă cu o cască...telefonică ?! 10. Câte carate să aibă prețioasa Piatră...a Craiului! 11. După doi ani de calificate antrenamente, n-a învățat a prinde șoareci, banala pisică...de mare ! 12. E de mirare că n-a murit! A tras în el sute de cartușe....de țigări ! 13. A muncit o viață! Acum
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
în șoaptă sau semne ne înțelegeam. Dacă oboseau stăteau în genunchi lângă mamă și nu deranja pe nimeni, nici nu se simțea că sunt 3 copilași în Biserică. Știu ca-i admirau cei maturi și paraclisierul le spunea cei trei crai au venit, și îi lua la tras clopotele. Atunci eram o mamă fericită, că copii mă ascultau, învățau bine, erau primi la scoală, așa le ajută Dumnezeu. Pe atunci copii nu aveau atâta aparate și mulți ani nici un aparat de
Călător în Grecia 5-15 mai 2012 Şi un buchet de poezii Dedicate Domnului Iisus Hristos Şi Maicii Domnului. In: Călător în Grecia by Maria Moșneagu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/485_a_766]