3,573 matches
-
Curaj, Îndrăzneală, risc - frică, spaimă, abandon" Traiul celui care se teme de moarte e tot un soi de moarte. Impresia de autenticitate a vieții nu ne-o dă decât curajul cu care ne asumăm, la un moment dat, trăirea unui crez, Împlinirea unui scop.) „Dacă n-am reușit să ne Înstelăm Întunecimile, cum o să așteptăm aurora ființei noastre?” (E. Cioran) Cine mai mult se teme, acela uită ușa deschisă. (Paradoxal, dar grija persistentă de a nu uita să facem un anumit
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cunoști”; „Până nu te bagi cu omul la plug, nu-i cunoști ce-i poate pielea”.) Cine se teme de el Însuși nu mai are de cine să se teamă. (Cel care și-a făcut din scrupulele sale morale un crez pentru viața de fiecare zi nu mai trebuie, cu siguranță, să se teamă de nimeni și de nimic, deoarece crezul său Îl va apăra, ca un scut, atât de propriile tentații, cât și de eventualele răutăți venite din jurul său.) „Vegheați
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
el Însuși nu mai are de cine să se teamă. (Cel care și-a făcut din scrupulele sale morale un crez pentru viața de fiecare zi nu mai trebuie, cu siguranță, să se teamă de nimeni și de nimic, deoarece crezul său Îl va apăra, ca un scut, atât de propriile tentații, cât și de eventualele răutăți venite din jurul său.) „Vegheați asupra voastră, Învinuiți-vă singuri, judecați-vă apoi, cereți iertare câteodată și, dacă este nevoie, dați-vă și câte o
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
de condiții sau de posibilități reale pentru a obține un succes, care să ne sporească stima de sine, atunci recurgem la autoiluzionări.) Fiecare caută să aibă icoană la care să se Închine. (Ce ne-am face, Într-adevăr, fără un crez, fără o convingere puternică de viață?) „Conștiința vieții prețuiește mai mult decât viața.” (F.M. Dostoievski) „Începi să mori atunci când pe nici un plan de activitate nu te mai depășești.” (L. Blaga) Munca omului noroc Îi aduce. (Pentru a Întâlni norocul trebuie
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
lucru esențial: ei sunt Încă la o vârstă În care primează acțiunile interioare, care nu sunt cu nimic mai puțin importante decât cele obiectivate În fapte și atitudini exterioare; În cuprinsul lor, tinerii reușesc să-și plămădească o mentalitate, un crez de viață, care-i vor face să vină apoi cu o anumită pregnanță a faptei sau a atitudinii exterioare. Cei care nu cultivă acțiunea interioară sunt sortiți unei existențe conformiste, mediocre. Μ Omul se definește mult mai bine prin respingerile
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
promisiune, deoarece fiecare poartă În sine un potențial de devenire, de evoluție prin sine, prin propria voință de a se Întregi mereu ca ființă În lume. Căci ce ar fi totuși omul dacă nu și-ar găsi, până la urmă, un crez, un ideal de viață, un sens al existenței? Μ „Dragostea nu gândește răul” (I Corinteni 13.5): pentru că, Într-adevăr, orice dragoste se naște din suferință, iar orice suferință individuală deschide sufletul spre Înțelegerea și respectarea suferinței altuia. Μ Fiecare
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
a învățării sociale renovată, introducându-se noi variabile cognitive cu rol moderator. De pildă, valorile și scopurile personale, expectanțele pe termen lung etc. puteau fi invocate pentru a explica mult mai convingător stabilitatea temporală. Pentru aceste treceri surprinzătoare de la un crez științific la altul, într-o perioadă relativ scurtă, Mischel (1979) avea să ofere laconic câteva explicații. Măcar în treacăt, trebuie să arătăm că această practică seamănă foarte mult cu oscilațiile neobehavioriștilor (curent al cărui exponent prototipic în psihologia personalității, în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
program de dezintoxicare sau profesorii unei școli foarte unite. Aparenta conspirație apare deoarece persoanele intervievate sunt conștiente de răspunsurile „corecte din punct de vedere social” și par să ofere dovezi convergente, pe când ceea ce fac ei de fapt este să repete „crezul” instituției de care aparțin. 5. Pentru un exemplu de studiu complet care a fost scris sub formă de răspunsuri textuale la Întrebările de protocol, vezi capitolul 2 al lucrării anexe (Yin, 2003). Capitolul 5tc "Capitolul 5" Analizarea dovezilor În studiile
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
este, în primul rând, documentar. Experiența scriitoricească și participarea directă la evenimente se fac simțite în dialoguri, în selecția faptelor și în coloratura afectivă a mărturiilor. Scriitor popular, cum singur se considera, A. a servit, prin toate manifestările sale, un crez. SCRIERI: Craiul munților, Oradea, 1934; Leul de la Șișești, Oradea, 1936; Douăzeci de ani de la Unire, vol. I: Cum s-a făcut Unirea, Oradea, 1938; Un petec de Asie în Europa, Arad, 1941; Atlantida, Arad, [1945]; Memorii, pref. Miron Constantinescu, București
ALBANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285216_a_286545]
-
decrete și declarații oficiale. Pe sute de pagini convenția ficțiunii se volatilizează, L. recurgând la nume reale ori transparent anagramate ale unor personalități politice și rescriind, de fapt, fragmente din istoria țării ori a Europei, într-un letopiseț subordonat unui crez politic, prin prisma căruia aproape totul apare desfigurat. Asemenea discrepanțe sunt vizibile mai ales în ciclul Paravanul de aur, alcătuit din romanele Domnul general guvernează, Stare de asediu (1955), Regele Palaelibus (1957), Salvatorul (1959), Ultimul batalion (1960), o cronică pamfletară
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
măslinul ș.a. Poeme în limba păsărească (1936) se așază pe fundamentul folcloric și mitic din Balcani, având ca „locații” lirice Epidaur, Egina, Cipru și ca personaje imaginare pe Melia, Afrodita, Lotis, Elados, o sumedenie de nimfe și oceanide. De altfel, crezul poetului e, până la un punct, parnasian: el afirmă că poezia nu e sentiment, nu e cunoștere, ci tehnică, ceea ce înseamnă că arta poeziei ar reveni la antica tekhné. Instrumentația verbală plină de virtuozitate, care preia uneori cuvinte de la, de pildă
MAGHERU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
latinisme. Câteva încercări în proză, fade evocări istorice, și piesa de inspirație folclorică Pețitorii (1905) - semnată A. L. Ipan - sunt tot atâtea eșecuri literare. Folclorul a constituit pentru M. în primul rând un domeniu ce îi oferea argumente pentru susținerea crezului său național. Astfel se explică și interesul inegal pentru speciile folclorice, dintre care doina a fost complet ignorată. În spiritul Școlii Ardelene, el luptă pentru stârpirea superstițiilor și practicilor magice, dar nu înainte de a le consemna, recunoscând valoarea documentară a
MARIENESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288026_a_289355]
-
Un fetiș sovieto-american: agricultura industrială Înainte de a ne lansa Într-o analiză a logicii și a modului de realizare a colectivizării În Uniunea Sovietică, ar trebui să recunoaștem că raționalizarea agriculturii la scară largă, națională chiar, era parte dintr-un crez pe care Îl Împărtășeau specialiști În inginerie socială și agricultură planificată din Întreaga lume. Ca și arhitecții din cadrul CIAM (Congrès Internationaux d’Architecture Moderne), aceștia țineau legătura prin intermediul publicațiilor, conferințelor de specialitate și expozițiilor. Relațiile cele mai puternice erau cele
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
ei, să Își reducă simțitor costul de producție per unitate de produs. După cum vom vedea mai târziu, modelul industrial se potrivea doar În unele domenii ale agriculturii. Cu toate acestea, el a fost aplicat fără discernământ, mai degrabă ca un crez, nu ca o ipoteză științifică ce trebuie analizată cu scepticism. Încrederea moderniștilor În centralizarea la scară largă a producției, În bunurile de masă standardizate și În mecanizare domina sectorul industrial - al cărui rol În cadrul economiei era unul central - În așa
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
nu prea ar fi putut avea altă urmare, În condițiile hotărârii de a trece la o industrializare forțată. Credința extrem-modernistă a partidului În marile proiecte de colectivizare a supraviețuit Încă mult timp după improvizațiile disperate de la Începutul anilor '30. Acest crez, ce se pretindea a fi atât estetic, cât și științific, este evident În visul extrem-modernist nutrit mult după aceea: proiectul lui Hrușciov cu privire la terenurile virgine, lansat la mulți ani după moartea lui Stalin și de la denunțarea publică a crimelor acestuia
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Încalce. După cum vom vedea, În ciuda așteptărilor contemporanilor, acestea din urmă s-au dovedit a fi valabile din punct de vedere științific și, În unele cazuri, superioare programului recomandat sau impus de către reformiști. Monoculturile și policulturile Nimic nu ilustrează mai bine crezul orb al agriculturii extrem-moderniste, originară din zonele temperate și importată la tropice, decât Încrederea nestrămutată În superioritatea monoculturilor față de practica policulturii, răspândită În mare parte a lumii a treia. De pildă, În cadrul sistemelor agricole indigene din Africa de Vest, specialiștii coloniști au
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Tudor Arghezi, cărora le este în multe privințe precursor și model, îmbinarea unor asemenea atitudini extreme va mai fi atât de accentuată. Format în spiritul esteticii clasiciste, H.-R. a fost totuși foarte receptiv la marile curente literare contemporane, iar crezul estetic, expus teoretic sau implicat în creația proprie, departe de a fi unitar, cuprinde tendințe diferite, uneori opuse, într-o alăturare caracteristică spiritului său, dar și perioadei de tranziție în care se afla literatura română în prima jumătate a secolului
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
dintre cei mai prolifici poeți ai generației sale, scriind nu numai versuri, ci și cronici de artă plastică, crochiuri, tablete de scriitor etc. A publicat, cu o ritmicitate „ardelenească”, volum după volum, rămânând constant și în exprimarea prin operă a crezului artistic. De la cartea de debut până la Turmele albe, zăpezile (1993), autorul nu-și schimbă în mod esențial registrul poetic și nici temele predilecte, perspectiva social-istorică modelându-se însă de-a lungul timpului, iar versurile-manifest, conjuncturale, rudimentare fiind abandonate în favoarea unei
IRIMIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287618_a_288947]
-
acestei „farse donquijotești”, tânărul îi trimite la culcare: „M-am plictisit să fiu nebun”, cu sentimentul că „ei” sunt mai nebuni. Bunica iese din scenă murmurând, abia acum, „chiar e nebun”. Această proză, probabil autobiografică, explică, pe cât se pare, un crez existențial și motivează „artistic” gestul sinuciderii reale: tânărul artist și-a luat „nebunia” foarte în serios, a vrut să îi convingă pe ceilalți că „drama artistului” nu este o poză, ci însăși realitatea lui. Artistul și Moartea, piesă într-un
IVANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287649_a_288978]
-
și apreciat opera, i-am cunoscut activitatea, i-am admirat arta de a organiza cunoștințele, deplina competență și eleganța cu care le-a comunicat întotdeauna. Nu pot să nu adaug că această activitate, în întregul ei, este subsumată unui înalt crez moral, ca expresia a unei înalte și exemplare conștiințe profesionale și civice. Adevărul acesta, limpede reliefat, conferă operei și talentului cu care a fost ea realizată o notă specifică, distinctă, în peisajul vieții noastre contemporane. La cei 70 de ani
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
grupuri aparținând elitei găsesc modalități de exprimare coerente și în consonanță cu spiritul veacului. Limita inferioară propusă semnifică momentul ridicării unui personaj de referință a primei jumătăți de veac, a cărui activitate pe tărâm cultural și religios, antrenat de înaltul crez al apărării conștiinței etnice, a impus ritmul evoluțiilor ulterioare în domeniu: începutul păstoririi mitropolitului Varlaam peste Țara Moldovei, animat permanent de necesitatea naționalizării scrisului, pentru care a depus o muncă elaborată, finalizată cu tipărituri de cărți religioase în limba română
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
intenționează să facă mai mult decât predecesorii săi întru mânuirea condeiului, propunându-și să istorisească „de la discălicatul cel dintâi cu romani, adecă de la râmleni“41. Cartea carea să cheamă Răspunsul împotriva catihismusului calvinesc tipărit la 1646, un text ce evidențiază crezul de a nu fi clătinată „temelia cea bună și tare a besearecei noastre pravoslavnice“42, s-a dovedit o replică la acel Catihism calvinic apărut în 1642 din Transilvania, acela care „strâmbeadză • Vezi Răzvan Theodorescu, Civilizația românilor între medieval și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
reiese cât se poate de clar din predoslovia către cititori a Testamentului, căci „cuvintele trebuie să fie ca banii, că banii aceia sînt buni carii îmblă în toate țărâle, așea și cuvintele acealea sînt bune care le înțeleg toți“43. Crezul său va fi câțiva ani mai târziu exprimat de Simion Ștefan în Psaltirea tradusă la 1651: „căci (...) cu multe lucruri frumoase arată și aduce înainte că nu-i nici un folos a grăi în limbă streină în săbor“44. Ideea dreptului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
sub stricta garanție ideologică a marxism-leninismului. Intelectualii au crezut la sfârșitul anilor ’60 că au dobândit libertatea și un loc sigur în sistemul de putere din România. Aproape toți au creditat posibilitatea unei renașteri naționale și culturale în temeiul acestui crez. Nici un „profet“ nu a înțeles subtilitatea capcanei și nu a întrevăzut finalul dramatic. • Ibidem, p. 148. • Ibidem, p. 153. Înșelată curând de un partid care „nu se liberaliza decât pentru a renaționaliza mai bine noua colectivitate națională“, intelighenția a investit
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
revoluționare din Franța, temperate de moderația ideologilor germani studiați în perioada berlineză, K. a fost adeptul evoluționismului social, al reformelor „blânde și graduale”. În condițiile apartenenței la o națiune asuprită, lipsită de independență și de posibilitatea unei organizări sociale adecvate, crezul lui K. va cuprinde emanciparea națională și socială a românilor, progresul economic și cultural. Istoria constituia, în viziunea sa romantică, temeiul înțelegerii destinului unui popor. De aceea el s-a îndreptat mai întâi spre studierea trecutului românilor, pentru a descoperi
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]