2,936 matches
-
băiat francez sau german, intenția de a converti prin mijloace pașnice la creștinism musulmanii din Țara Sfântă, mulțimile de copii călătorind spre Italia și aceiași copii vânduți ca sclavi. Există mai multe mărturii care se contrazic însă între ele, iar cruciada copiilor este un subiect care nu este elucidat complet de cercetarea istorică. Cruciada Copiilor nu poate fi înțeleasă fără cultul inocenților, foarte puternic în Europa apuseană, cu rădăcini adânci în trecutul îndepărtat al istoriei, transmis, ca multe credințe păgâne, în
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
musulmanii din Țara Sfântă, mulțimile de copii călătorind spre Italia și aceiași copii vânduți ca sclavi. Există mai multe mărturii care se contrazic însă între ele, iar cruciada copiilor este un subiect care nu este elucidat complet de cercetarea istorică. Cruciada Copiilor nu poate fi înțeleasă fără cultul inocenților, foarte puternic în Europa apuseană, cu rădăcini adânci în trecutul îndepărtat al istoriei, transmis, ca multe credințe păgâne, în creștinism și întreținut de misticismul și fanatismul evului mediu, mai ales, în secolele
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
părințiilor. O întreagă literatură laică (de exemplu: Povestea vrăjitorului din Hamlen) și religioasă (legenda uciderii pruncilor în vremea lui Irod) întreținea această credință pentru care exista și o sărbătoare în calendarul catolic (28 decembrie), asociată cu cultul lui Iisus-copil, iar cruciada copiilor va purta amprenta constantă a acestei apropieri, până la identificare. Ziua de 28 decembrie, sărbătoarea copiilor, era marcată prin alegerea în fiecare an a unui episcopus puerorum, din mijlocul celor de vârstă mică, episcop tratat cu toate onorurile, purtat pe
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
să educe pe cei mici, ale căror porniri zgomotoase deveneau, nu odată, supărătoare. Probabil că au existat ambele tendințe, ele întâlnindu-se. Cert este că micul taumaturg, copilul presupus a avea har, apare în chip de conducător al celor două cruciade ale copiilor. Dar prezența sa, ca și marșul micilor pelerini spre Ierusalim, nu ar fi explicabile dacă nu ar fi existat, în mediul rural al societății feudale, o altă practică-comunitatea copiilor-o formă de educare a individului cunoscută prima dată
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
medievală, un rol covârșitor, ele bucurându-se de un statut propriu, de drepturi necontestate. Dar pentru a înțelege mai bine aportul acestor asociații la sudarea colectivităților rurale, capacitatea lor de a acționa și a mobiliza până a da naștere unei cruciade, nu trebuie omis faptul că ele grupau, pe lângă copii de la vârsta de 7 ani dintr-un sat, pe toți tinerii până la căsătorie, încheiată, de altfel, de timpuriu, la 16 ani, pentru fete chiar mai de vreme, dar nu rareori și
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
când în secolul XII au început să se ridice primele catedrale gotice, iar nevoia de mână de lucru a făcut ca autoritățile să apeleze la ajutorul benevol al crdincioșilor, participarea fiind socotită o manifestare de devoțiune, tot atât de importantă ca și cruciada, copii, nechemați de nimeni, s-au prezentat și ei deși mai mult încurcau treaba decât erau de vreun folos. Recurgând tot la imitație, ei și-au luat numele de penitenți constructori. Mathieu de Paris, abatele Haimon ni-i semnalează pe
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
semnalează pe șantierele din Caen, Chartres, Paris, Saint-Pierre-sur Dive unde, constată autorii cu stupoare, sosiseră de la o depărtare neînchipuit de mare, aproape sfârșiți de oboseală și nemâncare, dar cu voința fermă să nu dea înapoi.Este o asemănare izbitoare între cruciada copiilor și aceste coloane de mici penitenți care mergeau, înfruntând greutățile unui drum lung, cu lumânări aprinse în mână, purtând prapore, în mihlocul lor, înconjurat de multă devoțiune, aflându-se micul taumaturg, purtat pe un car. Rugăciunile lor intonate monoton
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
destinație, cei mari se amestecau cu lucrătorii, în timp ce cei mici stăteau de o parte, la o distanță respectuoasă, intonând cântece. Robert de Torigny îi numea "un mare miracol al credinței" și încă de atunci acțiunea lor era identificată cu o cruciadă, "la croisade monumentale", cum s-a numit, în textele din sec XII, copii constructori, copii cruciați însemnând același lucru. Din acest exemplu, și din multe altele, rezultă limpede că asociațiile de copii aveau drept de inițiativă, putere de mobilizare, rolul
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
cum puteau ei, apoi copii întruchipau tinerețea veșnic reînprospătată și se credea că prin rugăciunile lor, ei pot împrumuta ceva din această însușire de neprețuit catedralelor, ce se dorea a fi veșnice, înfruntând secolele cu aceeași prospețime de la început. Așadar, cruciada copiilor nu a pornit dintr-o dată sau din senin, a existat o tradiție a copiilor cruciați întâlniți în o serie de antecedente, printre ele un rol important jucându-l participarea copiilor, alături de părinții lor, la primele cruciade. Nu este vorba
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
de la început. Așadar, cruciada copiilor nu a pornit dintr-o dată sau din senin, a existat o tradiție a copiilor cruciați întâlniți în o serie de antecedente, printre ele un rol important jucându-l participarea copiilor, alături de părinții lor, la primele cruciade. Nu este vorba de o înrolare pasivă, ci de una activă, ca de pildă, lupta stranie a copiilor din ambele tabere, creștină și musulmană, menționată de izvoare în momentele de grea cumpănă, când soarta unei bătălii nu putea fi decisă
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
de ambele religii, ca și cum copiii ar fi avut calitatea să decidă soarta războiului sfânt. Copiii erau folosiți drept călăuze sigure în momentele de derută. În anul 1098, printre orășenii din Milano se vorbește sugestiv despre un praeelecta juventus, după cum în cruciada a doua, când regele Franței, Ludovic al VII-lea, i-a părăsit pe cruciați, aceștia, neștiind încotro să o ia, s-au lăsat călăuziți de acei probati juvenes. La sfârșitul secolului XII se răspândise tot mai mult credința că dacă
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
Inocențiu al III-lea în anul 1212, la care asociațiile de copii participaseră obligatoriu. După această dată tot mai mult a început să se vorbească printre țărani despre jetfa și misiunea noilor inocenți de a purifica lumea și a reabilita cruciada, lăsată în părăsire. Tinerii din Franța și Germania s-au grăbit să răspundă și în cursul aceluiași an, în 1212, îi aflăm înconjurați de mii de copii, gata să pornească la drum, nici ei nu știau unde, mai înainte ca
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
pornească la drum, nici ei nu știau unde, mai înainte ca părinții lor să le fi dat asentimentul. Este o dovadă de ce forță aveau asociațiile de copii, ele fiind capabile în secolul XIII de inițiativa politică, cum a fost această cruciadă nepromulgată de papalitate, nedorită de nici o autoritate laică. La fel, ca și în cazul declanșării primei cruciade, era o acțiune politică pornită din rândurile maselor țărănești și încă de elementele cele mai tinere din mediul rural. Dar copiii nu au
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
asentimentul. Este o dovadă de ce forță aveau asociațiile de copii, ele fiind capabile în secolul XIII de inițiativa politică, cum a fost această cruciadă nepromulgată de papalitate, nedorită de nici o autoritate laică. La fel, ca și în cazul declanșării primei cruciade, era o acțiune politică pornită din rândurile maselor țărănești și încă de elementele cele mai tinere din mediul rural. Dar copiii nu au plecat singuri. Văzându-i hotărâți să-și încerce norocul în țara sfântă, unii părinți, mai ales cei
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
preferau să caute odihna la o margine de drum și să se hrănească cu ierburi și fructele pădurii. Ceea ce la început fusese măreție la întoarcere nu mai era decât tembelism, mulți rătăceau drumul și numai puținu din cei plecați în cruciadă au mai revăzut căminul părintesc. Despre existența acestui eveniment există mărturii care acreditează mai multe versiuni ale aceleiași teme. Astfel, un băiat a început să propovăduiască în Franța sau în Germania, pretinzând că a fost vizitat de Iisus Hristos, care
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
existența acestui eveniment există mărturii care acreditează mai multe versiuni ale aceleiași teme. Astfel, un băiat a început să propovăduiască în Franța sau în Germania, pretinzând că a fost vizitat de Iisus Hristos, care i-a spus să conducă o cruciadă pentru convertirea prin mijloace pașnice la creștinism a musulmanilor. După producerea unei serii de miracole și apariția unor semne prevestitoare, băiatul ar fi adunat în jurul său un mare număr de tovarăși, după unele surse până la 20.000 de copii. El
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
acestea, marșul lor nu a fost preludiul unui război sfânt. Câteva decenii mai târziu, cronicalii au citit relatările acestor procesiuni și au tradus "pueri" ca "băieți" sau "copii", fără să cunoască înțelesul adevărat al termenului. Astfel s-a născut legenda cruciadei copiilor. Legenda țesută pe seama mișcăriilor amintite mai sus ne arată cât de puternic înrădăcinat era conceptul cruciadei în conștiința oamenilor vremii. Cronicarii au presupus că acei "pueri" trebuie să fi fost cruciați, care ar fi repetat mișcarea plină de credință
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
relatările acestor procesiuni și au tradus "pueri" ca "băieți" sau "copii", fără să cunoască înțelesul adevărat al termenului. Astfel s-a născut legenda cruciadei copiilor. Legenda țesută pe seama mișcăriilor amintite mai sus ne arată cât de puternic înrădăcinat era conceptul cruciadei în conștiința oamenilor vremii. Cronicarii au presupus că acei "pueri" trebuie să fi fost cruciați, care ar fi repetat mișcarea plină de credință și de sinceritate a primilor cruciați adepți ai lui Pierre l’Ermite. Faptul că nu și-ar
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
de sinceritate a primilor cruciați adepți ai lui Pierre l’Ermite. Faptul că nu și-ar fi atins ținta a fost interpretat ca o dovadă a soartei lor tragice (scalvie sau naufragiu). Conform mărturiei lui Matthew Paris, unul dintre liderii cruciadei copiilor a devenit "Le Maître de Hongrie," conducătorul cruciadei ciobanilor din 1251. În conformitate cu cercetările lui Raedts există în jur de 50 de surse din perioada începutului secolului al XIII-lea care amintesc de cruciada copiilor, care variază de la câteva fraze
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
l’Ermite. Faptul că nu și-ar fi atins ținta a fost interpretat ca o dovadă a soartei lor tragice (scalvie sau naufragiu). Conform mărturiei lui Matthew Paris, unul dintre liderii cruciadei copiilor a devenit "Le Maître de Hongrie," conducătorul cruciadei ciobanilor din 1251. În conformitate cu cercetările lui Raedts există în jur de 50 de surse din perioada începutului secolului al XIII-lea care amintesc de cruciada copiilor, care variază de la câteva fraze până la o jumatate de pagină. Raedts clasifică aceste surse
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
lui Matthew Paris, unul dintre liderii cruciadei copiilor a devenit "Le Maître de Hongrie," conducătorul cruciadei ciobanilor din 1251. În conformitate cu cercetările lui Raedts există în jur de 50 de surse din perioada începutului secolului al XIII-lea care amintesc de cruciada copiilor, care variază de la câteva fraze până la o jumatate de pagină. Raedts clasifică aceste surse în trei tipuri, funcție de momentul în care au fost scrise: Dintre toate acestea, Raedt nu consideră demne de încredere sursele de după 1250, doar 20 din
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
în trei tipuri, funcție de momentul în care au fost scrise: Dintre toate acestea, Raedt nu consideră demne de încredere sursele de după 1250, doar 20 din totalul mărturiilor putând fi luate în considerație. Numai în cronicile de după 1250, apar referiri la "cruciada copiilor" la autori precum Vincent de Beauvais, Roger Bacon, Thomas de Cantimpré sau Matthew Paris. Mai înainte de studiile lui Raedts, nu au existat decât câteva cercetări științifice care să fi abordat problema cruciadei copiilor. Primele studii serioase au fost făcute
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
în cronicile de după 1250, apar referiri la "cruciada copiilor" la autori precum Vincent de Beauvais, Roger Bacon, Thomas de Cantimpré sau Matthew Paris. Mai înainte de studiile lui Raedts, nu au existat decât câteva cercetări științifice care să fi abordat problema cruciadei copiilor. Primele studii serioase au fost făcute de francezul G. de Janssens (1891) și de germanul R. Röhricht (1876). Ei au analizat sursele dar nu au analizat și credibilitatea relatărilor. Medievalistul americab D. C. Munro (1913-14), după cum afirmă și Raedts
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
ultimă contribuție este considerată ca bazată pe surse care nu sunt demne de încredere. Psihiatrul german J. F. C. Hecker (1865) a dat o interpretare originală evenimentelor, considerată a fi "emoționalism religios maladiv". P. Alphandery (1916) și-a publicat cercetările despre cruciadă într-un articol, republicat în 1959 într-o carte. El considera cruciada ca o expresie a cultului medieval al "inocenților", un soi de ritual de sacrificiu în care în care "inocenții" se jertfeau pentru Dumnezeul creștin. Totuși, el își baza
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]
-
de încredere. Psihiatrul german J. F. C. Hecker (1865) a dat o interpretare originală evenimentelor, considerată a fi "emoționalism religios maladiv". P. Alphandery (1916) și-a publicat cercetările despre cruciadă într-un articol, republicat în 1959 într-o carte. El considera cruciada ca o expresie a cultului medieval al "inocenților", un soi de ritual de sacrificiu în care în care "inocenții" se jertfeau pentru Dumnezeul creștin. Totuși, el își baza ideile pe niște suse considerate în zilele noastre ca îndoielnice. Adolf Waas
Cruciada copiilor () [Corola-website/Science/306643_a_307972]