8,691 matches
-
Buhociu o cumpără. Concepută ca o publicație de ținută, în primul rând literară, menită a continua bunele tradiții românești în contextul unui moment și al unui loc cu totul diferit, S. își fixează ca ideal „eliberarea dinlăuntru” a cititorului: „Pentru cucerirea eliberării dinlăuntru - care să-i dăruie, în sfârșit, o consistență durabilă, un conținut etic și spiritual valabil, o conștiință civică pe plan național și o conștiință națională pe plan universal - neamul românesc s-a angajat la timp într-o luptă
SEMNE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289617_a_290946]
-
încercare de a configura un portret interior. Parte din piesele de teatru, reunite în volumul Fulger în prag de veac (2002), au aceeași sursă de inspirație ca și nuvelele sau romanul. Drama Dacia Felix are în vedere ultimele zile dinaintea cuceririi Daciei, nelipsind nici aici elementul romantic, întruchipat de preafrumoasa soră a lui Decebal. Există însă și satire contemporane, cum este Lumina în culise sau Nu avem autori, în care personajul principal al unei piese istorice refuzate de teatre din cauza lipsei
SERBANESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289638_a_290967]
-
sensul acesta, A. Senet face o paralelă între evoluția individului și cea a societății, așa cum se poate vedea în următoarea schemă: Individ Societate 1. Perioada nutritivă 1. Perioada pastorală și agricolă 2. Perioada războinică 2. Perioada de expansiune teritorială și cuceriri 3. Perioada genezică 3. Perioada de emigrație și colonizare 4. Perioada emotivo-intelectuală 4. Perioada industrială și științifică 5. Perioada de declin 5. Perioada de declin Din analiza etapelor mai sus menționate, se poate remarca faptul că evoluția umanității a înregistrat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
valorificare a unor zone, puncte și obiective turistice. Presiunea omului asupra mediului natural crește zi de zi, oamenii deplasându-se mai des și pe distanțe mai mari față de trecut. Petrecerea timpului liber oferă prilejul unei exploatări mai intense și unei cuceriri a mediului natural, cea mai mare parte a timpului liber petrecându-se în afara orașului, în natură. Ieșirea periodică din oraș spre zonele verzi - sub forma excursiilor, a week-end-urilor sau a vacanțelor - a devenit un obicei social cu efecte negative asupra
TURISMUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
sub numele de Carol I (în condiții complexe, ca urmare a eforturilor depse de toți liderii politici ai vremii). Astfel, România era condusă pentru prima dată de un principe ce avea să instituie o dinastie, și care va reuși după cucerirea, independenței de stat să transforme în Regat statul pe care-l conducea în anul 1881 România devine Regat, iar Carol I și soția sa Elisabeta I, au primit titlul de Altețe Regale. Carol, era al doilea fiu al principelui Karl
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
Peleș, o descriere a interiorului Castelului și prezentarea semnificației lui (prin prezentarea unor activități pe care familia regală le desfășura în Castelul Peleș). Mi s-a părut necesar realizarea unei astfel de lucrări, deoarece Castelul Peleș devenise un simbol al cuceririi independenței de stat. Pe lângă aceasta, Castelul Peleș și domeniul aferent, constituiau nucleul unei posesiuni ce trebuia să demonstreze lumii că România era un stat de sine stătător, independent și condus de o familie Regală, care se ridica la înălțimea oricărei
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
preaiubita mea soție.(...) Castelul Peleș îl hotărăsc ca reședință de vară pentru mult iubita mea soție [...]”<footnote onstantin Xeni, Take Ionescu, 1858-1922, ediția a-II-a, Bucuresti, Editura Universul, 1933 , p. 134 footnote> Castelul Peleș a constituit deci atât un simbol al cuceririi independenței de stat, un loc de recreare și odihnă a Suveranilor cât și nucleul unei posesiuni ce trebuia să demonstreze lumii întregi că România este un stat de sine stătător, independent și condus de o Familie Regală care nu era
CASTELUL REGAL PELEŞ (1875-1916) by POPA GABRIELA KARLA () [Corola-publishinghouse/Science/497_a_730]
-
critică” a dramei Apus de soare de Barbu Delavrancea, prezentată inițial la seminarul lui Mihail Dragomirescu. În toamna anului 1911 „Noua revistă română” îi găzduiește articolul Un criteriu de selecție al valorilor naționale, iscălit I. Mrejeru-Infra, în care susține necesitatea „cuceririi românismului” de către orice român (în sensul „reproducerii ontogenezei psihice în toate etapele filogenezice”), apoi un studiu relativ la o trăsătură specifică a literaturii germane - „caracterizarea dinamică” -, probabil un fragment din lucrarea de licență, acesta sub numele real. Ulterior tânărul critic colaborează
TRIVALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290274_a_291603]
-
prea clar în Proza românească de azi, I (1985; Premiul Uniunii Scriitorilor), poate cel mai bun volum al lui U. Miza cărții, care se dorește „un studiu al «profunzimilor»”, e triplu polemică, iar acest fapt se vede chiar din subtitlu: Cucerirea tradiției. O cucerire în sens istoric, având în vedere că tradiția încearcă să integreze în fluxul contemporaneității și literatura viabilă din anii ’50 (Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, G. Călinescu ș.a.); o cucerire în sens metodologic, de vreme ce tradiția - avertizează autorul - reprezintă
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
Proza românească de azi, I (1985; Premiul Uniunii Scriitorilor), poate cel mai bun volum al lui U. Miza cărții, care se dorește „un studiu al «profunzimilor»”, e triplu polemică, iar acest fapt se vede chiar din subtitlu: Cucerirea tradiției. O cucerire în sens istoric, având în vedere că tradiția încearcă să integreze în fluxul contemporaneității și literatura viabilă din anii ’50 (Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, G. Călinescu ș.a.); o cucerire în sens metodologic, de vreme ce tradiția - avertizează autorul - reprezintă cu precădere o
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
iar acest fapt se vede chiar din subtitlu: Cucerirea tradiției. O cucerire în sens istoric, având în vedere că tradiția încearcă să integreze în fluxul contemporaneității și literatura viabilă din anii ’50 (Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, G. Călinescu ș.a.); o cucerire în sens metodologic, de vreme ce tradiția - avertizează autorul - reprezintă cu precădere o „realitate a vieții interioare”, ceea ce poate îngloba, după caz, „vârstele prozatorului”, dar și „contextul operei” sau „orizontul de așteptare”, și, prin aceasta, o cucerire în sens cultural mai larg
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
Petrescu, G. Călinescu ș.a.); o cucerire în sens metodologic, de vreme ce tradiția - avertizează autorul - reprezintă cu precădere o „realitate a vieții interioare”, ceea ce poate îngloba, după caz, „vârstele prozatorului”, dar și „contextul operei” sau „orizontul de așteptare”, și, prin aceasta, o cucerire în sens cultural mai larg, adică o deschidere spre istoria ideilor, a civilizației și a mentalităților. Numai că aceste cuceriri se vor materializa exclusiv în planul analizei operelor, devenite astfel prilej pentru numeroase incursiuni de natură antropologică, sociologică, imagologică sau
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
interioare”, ceea ce poate îngloba, după caz, „vârstele prozatorului”, dar și „contextul operei” sau „orizontul de așteptare”, și, prin aceasta, o cucerire în sens cultural mai larg, adică o deschidere spre istoria ideilor, a civilizației și a mentalităților. Numai că aceste cuceriri se vor materializa exclusiv în planul analizei operelor, devenite astfel prilej pentru numeroase incursiuni de natură antropologică, sociologică, imagologică sau comparatistă. Cât despre angrenarea pieselor într-o structură de ansamblu, încercarea rămâne, de regulă, deficitară: operând cu un binom pur
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
deloc beletrist, criticul nu literaturizează și bine face. ADRIAN MARINO SCRIERI: La umbra cărților în floare, Timișoara, 1975; Proză și reflexivitate, București, 1977; Contextul operei, București, 1978; Imediata noastră apropiere, I-II, Timișoara, 1980-1990; Proza românească de azi, vol. I: Cucerirea tradiției, București, 1985; Mircea Eliade și literatura exilului, București, 1995; La vest de Eden. O introducere în literatura exilului, I-II, Timișoara, 1995-2000; Europa Centrală. Nevroze, dileme, utopii (în colaborare cu Adriana Babeți), Iași, 1997; A muri în Tibet. Jurnal
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
multe cercetări anterioare, explorând zone mai puțin sau deloc frecventate până atunci. Operele sunt analizate cu o percepție critică atentă, ce distinge nota specifică a fiecărui autor, originalitatea mijloacelor de expresie. Edificatoare sunt lucrările Începuturile romanului românesc, Ecourile literare ale cuceririi independenței naționale (1976), Interferențe literare româno-franceze (1977), Epopeea națională în literatura romînă (1980), Aspecte ale romanului românesc din secolul al XIX-lea, Scriitorii români și unitatea națională (1988). Contribuții importante la data elaborării lor sunt monografiile și micromonografiile Alecu Russo
VARGOLICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290430_a_291759]
-
Caragiale, București, 1970; Retrospective literare, București, 1970; Comentarii literare, București, 1971; Dimitrie Bolintineanu și epoca sa, București, 1971; Introducere în opera lui Dimitrie Bolintineanu, București, 1972; Aspecte istorico-literare, București, 1973; Perpessicius, București, 1974; Prietenia literară, București, 1975; Ecourile literare ale cuceririi independenței naționale, București, 1976; Interferențe literare româno-franceze, București, 1977; Scriitori și opere, București, 1978; Epopeea națională în literatura română, București, 1980; Clasici și contemporani, București, 1982; Aspecte ale romanului românesc din secolul al XIX-lea, București, 1985; Scriitorii clasici și
VARGOLICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290430_a_291759]
-
histoire”, 1973, 6; Adriana Iliescu, „Aspecte istorico-literare”, LCF, 1973, 35; Gabriel Dimisianu, Între critică și hagiografie, RL, 1975, 20; Valeriu Cristea, Eveniment și literatură, RL, 1976, 45; Dumitru Micu, Literatura independenței naționale, CNT, 1976, 50; Ion Buzași, „Ecourile literare ale cuceririi independenței naționale”, ST, 1977, 5; Valeriu Cristea, „Interferențe literare româno-franceze”, RL, 1977, 42; Florin Mihăilescu, „Interferențe literare româno-franceze”, RITL, 1978, 2; Dimisianu, Opinii, 291-298; Mircea Braga, „Scriitori și opere”, T, 1979, 4; Mihai Coman, Critică și istorie literară, LCF, 1979
VARGOLICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290430_a_291759]
-
situații în care părinții se declară neputincioși în fața unor situații extreme ori situații în care colaborarea familie școală este deficitară și nu satisface în ultimă instanță nevoile copilului. Trăim vremuri grele în care părinții din toată lumea se simt pierduți iar cucerirea planetei sufletului copilului este mai complexă decât cucerirea Universului. Una dintre cele mai importante cauze care determină astfel de situații au la bază o serie de blocaje sau bariere de comunicarea între cadrele didactice și părinții elevilor, între părinți și
COLABORAREA ŞCOALĂ-FAMILIE ÎNTRE DEZIDERAT ŞI REALITATE. In: Arta de a fi părinte by Prof. Nicoleta Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1388]
-
unor situații extreme ori situații în care colaborarea familie școală este deficitară și nu satisface în ultimă instanță nevoile copilului. Trăim vremuri grele în care părinții din toată lumea se simt pierduți iar cucerirea planetei sufletului copilului este mai complexă decât cucerirea Universului. Una dintre cele mai importante cauze care determină astfel de situații au la bază o serie de blocaje sau bariere de comunicarea între cadrele didactice și părinții elevilor, între părinți și copiii acestora având drept cauze lipsa de experiență
COLABORAREA ŞCOALĂ-FAMILIE ÎNTRE DEZIDERAT ŞI REALITATE. In: Arta de a fi părinte by Prof. Nicoleta Prepeliţă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1388]
-
este nevoie să îi creștem și să îi educăm pe copii astfel încât să se adapteze schimbărilor permanente din lumea noastră de azi și din cea de mâine. Meseria de părinte se învață încă din primele ore de viață ale copilului. Cucerirea planetei sufletului copilului este mult mai dificilă decât cucerirea altor planete din Univers. De aceea, ca părinți, e bine să evităm cele șapte păcate capitale ale educației menționate de Augusto Cury în Părinți străluciți, profesori fascinanți: a corecta în public
MESERIA DE PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Mirela Liliana Fărcane, Dorina Cocari () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1402]
-
pe copii astfel încât să se adapteze schimbărilor permanente din lumea noastră de azi și din cea de mâine. Meseria de părinte se învață încă din primele ore de viață ale copilului. Cucerirea planetei sufletului copilului este mult mai dificilă decât cucerirea altor planete din Univers. De aceea, ca părinți, e bine să evităm cele șapte păcate capitale ale educației menționate de Augusto Cury în Părinți străluciți, profesori fascinanți: a corecta în public, a exprima autoritatea cu agresivitate, a fi excesiv de critic
MESERIA DE PĂRINTE. In: Arta de a fi părinte by Mirela Liliana Fărcane, Dorina Cocari () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1402]
-
a existenței, e în stare să dezagrege pe a altora, s-o dezarticuleze, să-i pună în evidență lipsurile și, cu voie sau fără voie, să facă pe străin să încline spre chipul lui de a lua atitudine. Asta însemnă cucerire spirituală! Nu există contact între culturi care să nu aibă asemenea consecințe. Și acesta este și avantajul, dar și primejdia schimburilor între culturi. Pe planul spiritual, tot ce există are un profil absolut: o efigie imperială; sau nu este. Altfel
VULCANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290666_a_291995]
-
Pentru a Înțelege mai bine demersul istoric și didactic vom analiza În rândurile ce urmează fiecare manual succesiv. Manualul editat de către Editura Prut Internațional abordează perioada guvernată de Carol I practic În toate cele patru capitole: I. De la Unire la cucerirea independenței; II. Societatea românească la sfârșitul secolului al XIX-lea - Începutul secolului al XX-lea; III. Făurirea statului național unitar român și IV. Cultura românească În a doua jumătate a secolului al XIX-lea - Începutul secolului al XX-lea. Tema
CAROL I ÎN MANUALELE DE ISTORIE DIN REPUBLICA MOLDOVA Studiu de caz: manualele pentru clasa a VIII-a. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SERGIU MUSTEAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1287]
-
să cunoască aspecte din viața privată a familiei domnitorului și ulterior regelui Carol I . Numele, portretul și politica lui Carol I apar și pe următoarele pagini ale manualului atât În contextul abordării unor teme concrete, cum ar fi Tema 7. Cucerirea independenței de stat a României, Tema 15. Spațiul românesc În anii primului război mondial, teme privind dezvoltarea economică, politica externă a României sau a lecțiilor de Sinteză și Evaluare de la finele capitolelor I și II. În cadrul Temei 10, Viața politică
CAROL I ÎN MANUALELE DE ISTORIE DIN REPUBLICA MOLDOVA Studiu de caz: manualele pentru clasa a VIII-a. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SERGIU MUSTEAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1287]
-
unor bătrâni localnici, ale tatălui său, la propriile amintiri, utilizează calendarele și presa vremii, poate și jurnale de campanie ale regimentelor grănicerești bănățene. Cronica include și informații oferite de izvoare arheologice, epigrafice, numismatice, de cărțile populare și de folclor. Problema cuceririi și romanizării Daciei, cu referiri mai bogate la Banat („Dația Ripenzi sau Râpărea”), tratată nu foarte diferit în raport cu istoricii Școlii Ardelene, este susținută cu noi argumente, aduse de descoperirile arheologice din regiune. Din Evul Mediu românesc reține, insistând asupra Banatului
STOICA DE HAŢEG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289950_a_291279]