2,852 matches
-
l-au trădat. Semne înfricoșate vestesc, ca într-un apocalips, apropierea „furtunii mântuitoare”, când va să se arate eroul providențial, Mesia, de care se leagă speranțele de izbăvire. E clipa pentru care trebuie să se pregătească, cu brațul înarmat și cuget treaz, urmașii vitejilor de altădată. Conceput în manieră retorică, poemul are o arhitectură caracterizată prin simetrie, recurgând mereu la antiteză și repetiție. Pasajele de exaltare eroică și viziunile profetice alternează cu efuziunea lirică și cu tânguirea biblică, elegiacă. Mai ales
CANTAREA ROMANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286071_a_287400]
-
fost deținut la Jilava și Gherla. Debutează în 1916, în revista „Ion Creangă” din Bârlad, iar editorial, în 1927, cu volumul Pagini de istorie literară românească. Scriitori vechi. A colaborat la „Adevărul literar și artistic”, „Boabe de grâu”, „Convorbiri literare”, „Cugetul românesc”, „Făt-Frumos”, „Manuscriptum”, „Mitropolia Olteniei”, „Neamul românesc pentru popor”, „Prietenii istoriei literare”, „Revista de etnografie și folclor”, „Revista istorică”, „Revista macedoromână”, „Universul literar”, „Vestitorul satelor”, „Viața românească”. Două sunt coordonatele esențiale ale activității lui C.: cea de editor și cea
CARDAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286105_a_287434]
-
părăsească Partidul Național Român și să se afilieze, în 1927, Partidului Poporului. În anul 1928 este numit în conducerea Astrei. Colaborează la alte reviste și ziare, între care „Adevărul literar și artistic”, „Ramuri”, „Flacăra”, „Gândirea”, „Cele trei Crișuri”, „Lamura”, „Transilvania”, „Cugetul românesc”, „Societatea de mâine”, „Țara noastră”, „Universul literar”, „Propilee literare”, „Darul vremii”, „România literară”, continuă colaborarea la „Viața românească”, „Cosinzeana” ș.a. Tot acum îi apar volumele Legea trupului (Povestea unei vieți) (1926), Legea minții (Povestea altei vieți) (1927), Stana (1929
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
După ce îi privi cu ochi iscoditori, cântărindu-i pe fiecare se opri în dreptul patului lui Nick. Îi făcu cu ochiul, apoi dispăru fără un cuvânt pe ușa pe care venise, lăsând în privirile băieților o umbra de uimire, iar în cuget un zvâcnet de admirație. Nick a simțit că parcă din privirea ei țâșnise o săgeată care i se-nfipsese direct în inimă, oprind-o o clipă. Un fior cald i-a scuturat corpul rostogolindu-se ca un val, de câteva
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
Marian Malciu De ce nu vii? Te caut în cugetul curat Și cu simțirea-mi plină De tot ce-i bun și nepătat... Te caut în asfințit de soare Și-n umbra nopților Ce-mi prind privirile pe geam Uitate-n depărtarea lină A amintirilor... De ce nu vii? Te caut
De ce nu vii?. In: Celei ce nu mai este by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/501_a_726]
-
Editura Ex Ponto, Constanța, 2008. Veliman, Vasile, "Toponimul "Dobrogea" în documente turcești", în volumul Originea tătarilor. Locul și rolul lor în România și în lumea turcă, Editura Kriterion, București, 1994. Zaporojan, Cosmin, "Primii ani ai administrației românești în Dobrogea", în Cuget Liber Special, supliment al ziarului Cuget Liber, Constanța, 27 noiembrie 2006. VI. Lucrări generale ***, Bibliografia istorică a României, vol. II Secolul XIX, tom I Cadrul General. Țara și locuitorii, Editura Academiei Republicii Scialiste România, București, 1972. ***, Independența României, Editura Academiei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Vasile, "Toponimul "Dobrogea" în documente turcești", în volumul Originea tătarilor. Locul și rolul lor în România și în lumea turcă, Editura Kriterion, București, 1994. Zaporojan, Cosmin, "Primii ani ai administrației românești în Dobrogea", în Cuget Liber Special, supliment al ziarului Cuget Liber, Constanța, 27 noiembrie 2006. VI. Lucrări generale ***, Bibliografia istorică a României, vol. II Secolul XIX, tom I Cadrul General. Țara și locuitorii, Editura Academiei Republicii Scialiste România, București, 1972. ***, Independența României, Editura Academiei R.S.R., București, 1977. ***, Istoria Românilor, vol
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
l' organisation des pouvoirs publics, Paris, 1907, p. 117. 445 Ibidem, p. 118. 446 Ibidem. 447 Ibidem, p. 120. 448 Ibidem. 449 Ibidem, p. 121. 450 Ibidem, p. 124. 451 Cosmin Zaporojan, "Primii ani ai administrației românești în Dobrogea", în Cuget Liber Special, supliment al ziarului Cuget Liber din 27 noiembrie 2006, p. 2. 452 Marin Stanciu, op. cit., p. 9. 453 Cosmin Zaporojan, loc. cit., p. 2. 454 Ibidem. 455 Ibidem. 456 Ibidem. 457 Ibidem. 458 Apud Cosmin Zaporojan, "Primii ani
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
1907, p. 117. 445 Ibidem, p. 118. 446 Ibidem. 447 Ibidem, p. 120. 448 Ibidem. 449 Ibidem, p. 121. 450 Ibidem, p. 124. 451 Cosmin Zaporojan, "Primii ani ai administrației românești în Dobrogea", în Cuget Liber Special, supliment al ziarului Cuget Liber din 27 noiembrie 2006, p. 2. 452 Marin Stanciu, op. cit., p. 9. 453 Cosmin Zaporojan, loc. cit., p. 2. 454 Ibidem. 455 Ibidem. 456 Ibidem. 457 Ibidem. 458 Apud Cosmin Zaporojan, "Primii ani ai administrației românești în Dobrogea", în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Liber din 27 noiembrie 2006, p. 2. 452 Marin Stanciu, op. cit., p. 9. 453 Cosmin Zaporojan, loc. cit., p. 2. 454 Ibidem. 455 Ibidem. 456 Ibidem. 457 Ibidem. 458 Apud Cosmin Zaporojan, "Primii ani ai administrației românești în Dobrogea", în Cuget Liber Special, supliment al ziarului Cuget Liber din 27 noiembrie 2006, p. 2. 459 Ibidem. 460 Virgil Coman, "Studiu de caz: Regulamentul pentru administrația interioară a Constanței din 1879", în volumul Valentin Ciorbea (coord.), Studii istorice dobrogene, Constanța, 2003, p.
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
2. 452 Marin Stanciu, op. cit., p. 9. 453 Cosmin Zaporojan, loc. cit., p. 2. 454 Ibidem. 455 Ibidem. 456 Ibidem. 457 Ibidem. 458 Apud Cosmin Zaporojan, "Primii ani ai administrației românești în Dobrogea", în Cuget Liber Special, supliment al ziarului Cuget Liber din 27 noiembrie 2006, p. 2. 459 Ibidem. 460 Virgil Coman, "Studiu de caz: Regulamentul pentru administrația interioară a Constanței din 1879", în volumul Valentin Ciorbea (coord.), Studii istorice dobrogene, Constanța, 2003, p. 95. 461 Ibidem, p. 96. 462
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
patrie, virtute nu vorbește liberalul, De ai crede că vieața-i e curată ca cristalul? Nici visezi că înainte-ți stă un stâlp de cafenele, Ce își râde de-aste vorbe îngînîndu-le pe ele. Vezi colo pe uriciunea fără suflet, fără cuget, Cu privirea-mpăroșată și la fălci umflat și buget, Negru, cocoșat și lacom, un izvor de șiretlicuri, La tovarășii săi spune veninoasele-i nimicuri; Toți pe buze-avînd virtute, iar în ei monedă calpă, Quintesență de mizerii de la creștet până-n talpă. Și
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
lucruri bune și plăcute. Ia te uită numai ce spune el, drăguțul de Herodot, în Cartea a V-a paragraful 3: "După indieni, neamul tracilor este cel mai mare; dacă ar avea o singură conducere și ar fi uniți în cuget, ei ar fi, după părerea mea, de neînfrânt". Din păcate aici se termină jumătatea care se citează de regulă spre a ne auto-flata. Și se pare că românii până aici citesc din Istorii fiindcă pe majoritatea „cititul îi adoarme” vorba
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
uite dom’le, că iar se ia de cei geniali, democrați și curați, iar pe comuniști îi lasă în pace”. „Comuniștii” pentru dromaderul acesta, de altfel școlit pe la facultăți, sunt toți cei care nu au culoarea galbenă sau portocalie în cuget și simțiri. Nu contează ce fac pesediștii bun pentru oameni, ci doar faptul că unul ca Soros sau alții de prin zona ceea drăcească i-au arătat la ceas de seară cu degetul însângerat de copiii uciși de asasinii plătiți
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
vorbă c-un Cotnar Chiar de-s septuagenar, Și aștept cu interes Să fiu martor la cules. 17 mai 2004 ȘI UNDE EL NU ESTE În corpul de elită Al blândului Domn Crist, Credința-i oțelită, De ești evanghelist. În cuget e lumină În inimă - nectar, Sfințitul eu în tină Cu glas de argintar. Și unde El e-n lipsă, Păcatu-i pe suhat, Un soare sub eclipsă Și negură pe hat. Și când vine sorocul Pe care nu îl știi Se
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
grefier. Nu-mi dați jertfe. Inutile-s, N-au nimic din ce e sfânt; Toate sunt de neânțeles, Practici în ciudat avânt. De vreau așa, nu sunt păgân; Nu-mi judecați dorința. Eu știu ce spun, căci sunt stăpân Pe cuget și ființă. Nu-mi dați cinste, sunt o humă Într-un trup încremenit, Mai curând scădeți din sumă Cu ce nu v-am omenit. Puneți fără să vă pese Doar ciulini peste mormânt, Dâmbul trist să nu v-apese Că
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
portughez, creștin și profesor; un dictator care-și considera dictatura ca un "sacrificiu" adus neamului său, ca o "cruce pe care anii o fac tot mai grea" (9 decembrie 1934). N-a înțeles să facă politică altfel decât îl îndemna cugetul său. A pus totdeauna în frunte realității în care credea: Dumnezeu, întîietatea spiritului, Portugalia, familia. Dictator fără voie, a făcut din dictatură ceea ce făcuse până atunci din profesorat: un instrument de desăvârșire morală și intelectuală a tinerelor generații. Era revoluționar
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ești cu mine Să nu mai duc dor de tine. Că în lume cât am stat Te-am iubit și-am suspinat. ERA FRUMOASĂ Era așa frumoasă, ca o suvenire, Grațioasă- blândă, dulce, și subțire, A aprins în el și cuget și simțire Și se îndrăgostise la prima privire. Mândră și fragilă, un boboc de floare Și dădea lumină, stea strălucitoare, Și visa să-i fie inimii aleasă Și-n puține zile s-o facă mireasă. Era ca un înger, cu
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
să arunce cu praștia sufletul vrăjmașilor tăi. 30. Cînd va face Domnul domnului meu tot binele pe care ți l-a făgăduit, și te va pune mai mare peste Israel, 31. atunci nu va avea domnul meu nici mustrări de cuget și nici nu-l va durea inima că a vărsat sînge degeaba și că s-a răzbunat singur. Și cînd va face Domnul bine domnului meu adu-ți aminte de roaba ta." 32. David a zis Abigailei: "Binecuvîntat să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85041_a_85828]
-
alta, Îl mustrase conștiința. Monstrul fusese o halucinație a sa. Glasul din cer Îl trimisese la Ninive să-i vestească pieirea, dar Iona s-a suit pe o corabie și s-a Îmbătat. Îmbătându-se, l-au apucat mustrările de cuget. Nu era, desigur, simplu să stai, atâta amar de timp, fără mâncare și fără băutură În pântecele unei viziuni! Halucinația l-a urmărit și mult timp după ce s-a trezit din mahmureală. Altfel cum s-ar explica faptul că oamenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
aprofundeze mai mult investigațiile, căutând, sperând poate imposibilul! „La ce te gândești...?” „Aproape la nimic. Nimic care să merite atenție...! Acum Însă, să ne ocupăm puțin de tine. Hai spune, ce durere ai pe suflet...!?” Roșind, Atena Îi Înfruntă privirea; Cugetul ei o Îndemna să se alăture acestui bărbat pe care-l Îndrăgise la prima vedere și care o va face fericită, deoarece aflându-se sub protecția lui va avea liniștea sufletească și, poate chiar bază materială statornică În situția ei
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
să nu-l bârfească ori să-l blesteme: motivul...? Lăsase toate beneficiile la voia Întâplării, ce a ce nu se Întâplă el rezolvând orice amănunt fără ca cineva să bănuiască, adevărata lui intenție. Cu o zi Înainte de plecare, pentru a avea cugetul Împăcat, Tony Pavone organiză o masă festivă invitând o parte din principalii Șefi de Echipă undeva la un restaurant În apropiere de Grădina Icoanei și unde presupunea lipsa Șefului de Șantier: acesta nu părăsea perimetrul Gării de Nord. Se hotărî să motiveze
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
2006) Antologii literare: „Poarta inimii” (1974), Alba Iulia, „La porțile soarelui, Constanța (1978-1979), antologie de poezie dobrogeană „Fereastra dinspre mare”, Constanța (1995), „Solteris”, Magalia (2005, 2007, 2010, 2012) Opinii critice, prezentare cărți: Ion Roșioru, revista „Tomis”, „Luceafărul”, „Agora”; Arthur Porumboiuziarele „ Cuget liber”, „Jurnalul de Constanța”; Maria Irod „Luceafărul”, Adrian Alui Gheorghe „Convorbiri literare; Nicolae Rotund „Ex Ponto”;Horea Gârbea„Luceafărul”;Virgil Panait„Oglinda literară” </biography> Sunt o născocire... ... o aripă întinsă către Dumnezeu În marea arhivă a lumii Sunt notate semnalmentele
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
se. zdrelise, poate Își socotea, concentrat, toți bănuții de buzunar, sau devenise rob al amintirilor, poate Își aduna laolaltă toate Întîlnirile de a doua zi, poate era singur cu coșmarurile lui sau Își smulgea părul din cap din cauza mustrărilor de cuget sau poate Își privea, cu suflarea tăiată, o rană adîncă sîngerîndă... Dar eu eram cel care se afla atunci, acolo... fără nici o Îndoială, eu și nu altul. Aveam de gînd să-i urmez harta LUI, dar mergeam după a mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
mei, și a cântat-o așa de frumos, de, o clipă, am iertat toată umanitatea pentru toate. În jurul meu, vocile pronunțau cestiuni de tipul: - Ce contează în ce partid suntem, dacă toți suntem români și patrioți? Ca să certifice unirea-n cuget și-n simțiri, se mai ridicau de la mese, cu chiftelele în gât, și se țucau pe amândoi obrajii: liberalii cu România Mare, țărăniștii cu pedeseriștii, pediștii cu cine mai apucau. Apoi, ca să-și arate juneța de spirit, se apucau, așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]