2,064 matches
-
Pentru aceea se numesc acele dentîi concepturi întocmai potrivite, iară cele din urmă asemenea. 3) Amice concepturi sânt cari se pot împreuna într-o conștiință, de unde se și numesc împreună-sunătoare sau prietene, iară acele concepturi cari nu se pot totdeodată cugeta se numesc protivnice, d[e] e[xemplu]: știință, virtute, frumuseță sunt concepturi amice pentru că se pot împreună-cugeta într-un om; din contra, frumusețe, urăciune, știința-neștiință sunt concepturi protivnice. Concepturile protivnice sau sunt contradictorie sau contrarie. Concepturile contradictorie sunt acelea din
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
în cumpănire cu altul chiar simplu, ci numai în privire cu mintea noastră cea îngrădită cu hotărâte margini. Concepturile întocmai potrivite fiindcă se pot pune unul în locul altuia, nici se pot altmintrelea deosăbi de cătrăolaltă decât sau numai încît se cugetă de cătră subiecturi deosebite sau în deosebite timpuri; pentru aceea se numesc nedeosebite (indiscernabilia) și alcătuiesc principiul celor nedeosebite (principium indiscernabilium) pre care l-au produs Leibnitz și care într-acest înțeles este logicește adevărat; dar însă de este el
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
se pot deosăbi de cătrăolaltă, ci și notele lor se pot spune anume; iară de s-ar putea concepturile deosebi de cătrăolaltă, însă nu s-ar putea anumi notele lor, vor fi nelămurite, d[e] ex[emplu]: acel ce așa cugetă, pre om, cât nu numai să-l poată deosebi de cătră animalele neraționale, de cătră arbori și alte obiecturi, ci să și știe anume spune niscaiva note dintr-însul, are concept lămurit despre om, iar altmintrelea va fi conceptul lui
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
de ajuns, pentru a se hotărî marginele lor, se numesc concepturi nedepline, cu scădere, iară de ar cuprinde și mai multe note pre cât se cer spre hotărâre, se numesc concepturi îmbelșugate sau abundante; p[entru] e[xemplu]: daca aș cugeta eu pre om ca pre un animal înzestrat cu minte, aș avea cocept deplinit despre dânsul; iară de l-aș cugeta ca pre un animal cu simțire ar fi conceptul meu nedeplinit; mai pre urmă cugetîndu-mi eu pre om ca
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
note pre cât se cer spre hotărâre, se numesc concepturi îmbelșugate sau abundante; p[entru] e[xemplu]: daca aș cugeta eu pre om ca pre un animal înzestrat cu minte, aș avea cocept deplinit despre dânsul; iară de l-aș cugeta ca pre un animal cu simțire ar fi conceptul meu nedeplinit; mai pre urmă cugetîndu-mi eu pre om ca pre un animal cu minte și înțelegere voi avea concept abondant. Fiindcă concepturile sunt roduri ale minții, apoi mintea sau nu
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
vioaie și mai trainice, pentru aceea limba cu care ne-am pomenit și ale căria cuvinte mai dentîi s-au tipărit în sufletul nostru, ni este ca și firească, și aceasta este pricina pentru ce ni vine mai îndămînă a cugeta și a ne împărtăși cugetele noastre în limba maternă decât în orice străină limbă, pentru că cugetând în limba noastră, ca și de sine ni se zugrăvesc dinaintea minții înfățoșările cele legate cu terminii acestei limbi, și oricând înfățoșări și idei
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
mai dentîi s-au tipărit în sufletul nostru, ni este ca și firească, și aceasta este pricina pentru ce ni vine mai îndămînă a cugeta și a ne împărtăși cugetele noastre în limba maternă decât în orice străină limbă, pentru că cugetând în limba noastră, ca și de sine ni se zugrăvesc dinaintea minții înfățoșările cele legate cu terminii acestei limbi, și oricând înfățoșări și idei necunoscute voim să le cunoaștem, numai prin limba noastră putem să le cunoaștem. Limbi străine așijderea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
cuveniri este forma dânsului. Mai departe din înfățoșările cele din județ, aceea căria se hotărăsc a i se cuveni sau a nu i se cuveni mai multe alte înfățoșări și care se închipuiește a fi însuși obiectul despre care se cugetă se numește subiect; iară aceea care se însușește subiectului în chip de notă se numește predicat, și de aceea în toată judecata trebuie de nu mai multe, cel puțin două înfățoșări neapărat să fie de față. // Mai pe urmă însă
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
în sine privindu-se se poate despărți după 4 momenturi, adică după cîtățime, cualitate, relație și modalitate, pentru că numai aceste patru întrebări se pot forma despre fiecare județ, adică: 1) Cât de mare este întinderea în a căreia privire se cugetă predicatul? sau despre câte lucruri se cugetă ceva? și aceasta este cantitatea. 2) Ce se cugetă despre obiect?, sau cum este predicatul? și aceasta este calitatea. 3) Cum se are subiectul cătră predicat și aceasta este relația. 4) Cum se
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
după 4 momenturi, adică după cîtățime, cualitate, relație și modalitate, pentru că numai aceste patru întrebări se pot forma despre fiecare județ, adică: 1) Cât de mare este întinderea în a căreia privire se cugetă predicatul? sau despre câte lucruri se cugetă ceva? și aceasta este cantitatea. 2) Ce se cugetă despre obiect?, sau cum este predicatul? și aceasta este calitatea. 3) Cum se are subiectul cătră predicat și aceasta este relația. 4) Cum se numește laolaltă subiectul cu predicatul prin punerea
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
modalitate, pentru că numai aceste patru întrebări se pot forma despre fiecare județ, adică: 1) Cât de mare este întinderea în a căreia privire se cugetă predicatul? sau despre câte lucruri se cugetă ceva? și aceasta este cantitatea. 2) Ce se cugetă despre obiect?, sau cum este predicatul? și aceasta este calitatea. 3) Cum se are subiectul cătră predicat și aceasta este relația. 4) Cum se numește laolaltă subiectul cu predicatul prin punerea cugetărei și aceasta se numește modalitatea județului. Despărțirea județelor
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
părți constitutive și la dezvoltarea cât se poate de mare a acestora. Centralizarea pare, dă aparința puterei, e un fel de mizerie splendidă; ea îmbogățește un punt și răpește condițiunile de dezvoltare a celorlalte. Oamenii aceștia se cred mari pentru că cugetă în proporțiuni mari. Cugetarea proporțiunilor mari e scurtă, e scurtă însă în orice stat centralistic. Statele centrale romanice produc cele mai multe naturi catilinare. Asemenea naturi sfârșesc sau cu indiferentism dacă spiritul de conservațiune a învins, 159 r sau în nebunie daca
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
gândire luminoasă și-o vorbă bună așezată pe locul ei... Gândul omului e-o sită pentru vorbe; se cade ca „sita” să fie cât mai deasă, altfel... vorbește gura fără tine! În deosebire de celelalte ființe, gândirea - facultatea de a cugeta, de a raționa, de a înțelege este un dar făcut omului ( nu se știe precis de către cine...) din naștere. Această „componentă” conduce pe om („homo sapiens”...) spre înfăptuirea de fapte bune. Partea proastă e că nu întotdeauna. De aceea, poate
MINIME by COSTANTIN Haralambie COVATARIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1685_a_3002]
-
m-ar privi Al tău zâmbet se va-mpotrivi; A mea inimă de va iubi, Tot n-ai reuși să știi... Cât de mult te iubesc, Cât de mult te doresc, Cât de mult am îndurat Și cât n-am cugetat. Râd. Zâmbesc Râd. Zâmbesc. Mă manifest. Mereu o fac pentru a-mi ascunde lacrimile și tristețile Dar acum e pe bune În mine se află numai sentimente nebune. Care-mi spun că ceea ce iubesc O să fie al meu și o să
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Obsedată de justețea remarcii lui Fersen, Marie se gîndea la Nicolas, dar și la Christian, care o aștepta la hotel și care cu siguranță se Întreba unde se dusese, cu atît mai mult cu cît Își Închisese mobilul ca să poată cugeta În tihnă. Făcu totuși cale-ntoarsă și tocmai se Îndrepta spre mașină cînd o mișcare ușoară venind dinspre sit Îi atrase atenția. De departe, semăna vag cu fumul papal care se Înalță la Vatican pentru a se vesti alegerea suveranului pontif
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
marea nu știe să-l ierte. Așa e ea... Se ridică brusc, Îi dădu liniștit o sărutare sonoră și două pălmuțe pe spate. - Dacă n-a avut loc căsătoria voastră, e poate semnul că omul ăsta nu ți-era sortit. Cugetară o clipă la vorbele astea În tăcere, apoi Milic hotărî că lucrul cel mai cuminte de făcut era să se ducă la culcare. Chiar Înainte de a o părăsi pe Marie, mai strecură o ultimă frază, care se dorea fără importanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
urmei, eu nu ți-am cerut nici un detaliu În legătură cu ce ai făcut În nopțile În care s-au făptuit crimele... Ai afirmat la poliție că erai cu mine, ar trebui cumva să-mi aduc aminte că nu era așa? Lucas cugeta și el tot la o problemă de Încredere. În timp ce Marie, rămasă În interiorul bacului, cerceta În amănunt dosarul deținutului ce fusese coleg de celulă cu Ryan, el se uita cum se apropie Lands’en și Își spunea că acum, În afară de membrii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
nu există lup în pădurea asta care să mă sperie pe mine, răspunse calm puiandrul. Nu m-a alungat nimeni, n-a trebuit s-o facă. E o decizie care-mi aparține, și dacă ai să-ți dai răgaz să cugeți, vei vedea că așa trebuie să fac. Nu aș putea trăi liniștit, nu mi-aș putea clădi viitorul, nu mi-aș putea întemeia o familie dacă nu mi-aș împăca trecutul. Mă simt dator s-o fac și, oricît am
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Mai sus, pe rîu, gheața cedase și acum se rostogolea în mii de calupuri neregulate, care se spărgeau cu zgomot înfiorător cînd atingeau baza cascadei. Bucăți mari și stropi imenși de apă săreau în toate părțile. Înaintarea devenise imposibilă. Lupino cugetă: să renunțe? Rîul se lățea înspre vale, imposibil de traversat. Ar fi însemnat să nu-i rămînă altă variantă decît să se întoarcă de unde plecase. Să înainteze, în ciuda pericolului de a fi lovit, de a aluneca și de a fi
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
le facă față. Nu căuta să provoace necazuri nimănui; nu urmărea să înfrunte pe nimeni; și de cîtă diplomație era nevoie pentru a-și atinge scopul! Adulmecă cu insistență. Dinspre stînga venea miros familiar. "Trebuie că sînt lupi pe-aproape", cugetă, cumpănind dacă e de preferat să se îndrepte spre ei sau să-i ocolească. Pe lupi îi va aborda, desigur, chiar mai greu decît pe oricare alt animal; lupii îl vor trata ca pe un potențial rival și-l vor
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
discurs însuși, mai precis cu un text și cu modul său de determinare obiectiv. Cogito-ul apare de fapt într-un text, acela al primelor două Meditații, și ar putea fi considerat ca fiind o parte a acestui text, o sentință: "Cuget deci exist". Asta este evident. Văd bine că pentru a gândi trebuie să exist. Așa cum văd că doi plus trei fac cinci etc. Ceea ce este evident este ceea ce vede conștiința într-o viziune clară și distinctă, este obiectul acestei viziuni
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
pentru prima oară se simțea stingherit în lucru de oamenii pe care-i intâlnea peste tot, atât de cei pe care abia îi cunoscuse, cât și de ai săi, pe care-i iubea. Câtva timp nu mai pictă, ci doar cugetă. Dacă vremea ar fi fost bună, ar fi pictat peisaje. Din păcate, iarna bătea la ușă și, până în primăvară, nu se mai putea face mare lucru. Încercă, totuși, dar trebui să renunțe curând; frigul îl pătrundea până la oase. Își petrecu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
n-ar îndrăzni să-și lase vreo amprentă și ea pășește falnic peste timp, prezentă-n toate și-uneori absentă. Așa de fină ... pasul ei suav de-abia se-aude adiind cărarea; pământu-ntreg suspin-așa grozav când ea, culcată,-și cugetă visarea. Așa plăcută-i greu să n-o iubești, dar grijuliu, apare-așa fragilă; e-nvăluită-n taine îngerești, puțin femeie, dar mai mult copilă. Așa e ea și nu găsesc cuvânt să-mpărtășesc a ei minunăție ce nu găsesc niciunde pe
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
chiar pentru mulți din compatrioții noștri mai înguști la minte. Pe Muncii, Socului, știți zona aia, grupuri imense de la 23 August care scandează, baraje după baraje, demonstranții parlamentează cu militarii, Obor, Republicii, Armata e cu noi, de acum începe greul, cugetă Roja, aducîndu-și aminte că încă mai este îmbrăcat în hainele de soldat, trebuie să mă schimb, găsiți-mi ceva, se rezolvă dom’ Roja, zice Gulie cu un aer de ilegalist, ceva să vă vină bine și să vă țină cald
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
distrează doamna Mina, încercînd să dovedească și ea că are simțul umorului. Schimbă pe bulgari, zice domnul Președinte, cu gîndul la orașul său natal, Oltenița, la Dunăre, la Șantierul Naval și la Fabrica de Mobilă. Nicăieri nu e ca acasă, cugetă cu voce tare. — Știam eu că vă pricepeți și la bulgară, spune Sena. — Vorbește ca pe apă, începe să-l laude Petrică, și-a construit singur pînă și receptorul, adaptînd perfect o schemă din revista Tehnium, mare curaj îți mai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]