8,982 matches
-
Prenume*) 02.1 Domnul [ ] D-na [ ] 03. CNP*) 04. Denumire formă de asociere simplă*) 05. Cod țară și nr. act identitate (altă cetățenie)*) 06a. Beneficiați de rentă viageră?*) Da [ ] Nu [ ] PERSOANE JURIDICE și PFA/II/IF:*) 07. Denumire exploatație/PFA/ÎÎ/ÎF*) 08. Cod unic identificare (CUI)/ Cod fiscal (CF)*) 09. Nume administrator/ reprezentant*) 10.Prenume administrator/reprezentant*) 10.1 Domnul [ ] D-na [ ] 11. CNP administrator/ reprezentant/ titular PFA/II*) 12. Cod țară și nr. act identitate (pentru administrator cu altă cetățenie)*) 13. Tip de organizare*) 14. Cod CAEN SEDIUL SOCIAL
ANEXE din 26 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295147]
-
persoane fizice sau juridice și grupuri de producători) și PFA (persoanele fizice autorizate)/ II (întreprinderea individuală)/ ÎF (întreprinderea familială): Completează pe pag.1, în al doilea tabel, următoarele câmpuri: denumire exploatație (07) - de ex: S.C. Agroxxxxxx S.A., cod unic de identificare (CUI) (08) pentru societățile înregistrate la Registrul comerțului sau Codul fiscal (CF) pentru alte societăți, nume (09)/prenume (10) și CNP (11) administrator/ reprezentant/ titular PFA/II. PFA/ ÎI/ ÎF prezintă sau transmite electronic la A.P.I.A. contul bancar activ, aferent formei de organizare
ANEXE din 26 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295147]
-
înregistrate la Registrul comerțului sau Codul fiscal (CF) pentru alte societăți, nume (09)/prenume (10) și CNP (11) administrator/ reprezentant/ titular PFA/II. PFA/ ÎI/ ÎF prezintă sau transmite electronic la A.P.I.A. contul bancar activ, aferent formei de organizare și înregistrare (pe CUI). Conform art. 7 alin.1 și 2 din O.U.G. nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, cu modificările și completările ulterioare, persoanele fizice autorizate PFA, întreprinderile individuale - ÎI și cele familiale - ÎF
ANEXE din 26 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295147]
-
modificările și completările ulterioare, persoanele fizice autorizate PFA, întreprinderile individuale - ÎI și cele familiale - ÎF au obligația să solicite înregistrarea în Registrul comerțului și autorizarea funcționării înainte de începerea activității. Aceste forme de organizare nu au personalitate juridică, deși prezintă CUI. PFA sau întreprinzătorul persoană fizică titular al ÎI înscrie: în câmpul (07) Denumire exploatație/ PFA/ ÎI/ ÎF și CUI (08), precum și nume (09), prenume (10) și CNP (11) administrator/reprezentant/ titular PFA/ÎI. Reprezentantul desemnat al ÎF, conform acordului de constituire
ANEXE din 26 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295147]
-
înregistrarea în Registrul comerțului și autorizarea funcționării înainte de începerea activității. Aceste forme de organizare nu au personalitate juridică, deși prezintă CUI. PFA sau întreprinzătorul persoană fizică titular al ÎI înscrie: în câmpul (07) Denumire exploatație/ PFA/ ÎI/ ÎF și CUI (08), precum și nume (09), prenume (10) și CNP (11) administrator/reprezentant/ titular PFA/ÎI. Reprezentantul desemnat al ÎF, conform acordului de constituire, înscrie în câmpul (07) denumirea formei de organizare și CUI-ul întreprinderii familiale (08), precum și datele sale personale
ANEXE din 26 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295147]
-
în câmpul (07) Denumire exploatație/ PFA/ ÎI/ ÎF și CUI (08), precum și nume (09), prenume (10) și CNP (11) administrator/reprezentant/ titular PFA/ÎI. Reprezentantul desemnat al ÎF, conform acordului de constituire, înscrie în câmpul (07) denumirea formei de organizare și CUI-ul întreprinderii familiale (08), precum și datele sale personale în câmpurile: nume (09), prenume (10), CNP (11). În cazul în care persoana fizică autorizată și întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale (administratorul/reprezentantul desemnat/ titular PFA/ÎI) aplică prin intermediul unui
ANEXE din 26 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295147]
-
verifica perioada de retenție pentru aceste animale. Formele asociative de proprietate (prevăzute la art. 5 alin. 2 lit. a) din HG nr. 1571/2022, cu modificări și completări) cu cod propriu de exploatație completează în câmpul (48) din cererea de plată CUI-ul și codul propriu de exploatație înregistrat în BND. Fermierul care solicită eco-schema PD-05 Practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici (gospodăriile tradiționale) trebuie să completeze în cererea de plată codurile de exploatație proprii sau ale membrilor gospodăriei
ANEXE din 26 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295147]
-
animale angajate/rasă. Dacă fermierul nu intenționează să înlocuiască animalele retrase, va folosi formularul M3 unde va înscrie, sub semnătură, luarea la cunoștință despre recuperarea plăților necuvenite acordate anterior pe DR-03. ... 4. Schimbarea adresei/coordonatelor bancare/numelui societății/codului CAEN, fără a se modifica CUI-ul - M4 se poate depune/transmite la APIA de către fermier fără penalități, în orice moment. ... 5. Modificarea/completarea/adăugarea datelor exploatației unde se mențin animalele în perioada de reținere/perioada de pășunat și modificarea rasei animalelor (Formularul M5) Prin intermediul formularului M5 se
ANEXE din 26 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295147]
-
înfloriți de lacrimi, cu inima pe cărăruie spre împlinite vreri, cu armonii de cânt în care se revarsă Harul sfânt. Nicicând răstignirea nu mi-a fost mai grea /și fierea mai amară, Maica mea. Nicicând ca astăzi, singur stând în cuie, /să-mi plângă la picioare nimeni nu e, /căci osteniți de prigoniri și drum / m-au părăsit și-apostolii de-acum. Daca-i știut de soarta mea, Marie, /de ce-ai lăsat ca Duhul Sfânt să vie /și să-mplinească
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
brad. Plânsul sufletului său caută odihna Strămoșilor în rodul în pârg al dragostei de Dumnezeu. Misterele cu falduri albe dau târcoale Doinelor de jale îndârjind în Potirul aprins, râvna de nectar a Învierii Neamului. Ni-i trupul răstignit, bătut în cuie, /sus pe Golgota pătimirii noastre. / Cucernic ca unscgivnic gândul suie /spre cerul limpeyimilor albastre. Pe crucea jertfei cutrmurătoare, /pe care mor și visele și anii, /oftăm prelung în deznădejdi amare: O, Eli, Eli lama sabactani! / Credința însă biruie năpasta, /cădelnițându
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
trandafir, sunt florile de salcâm scuturate pe ștergarul ce-nfășoară pâinea nouă aburindă. Dorința binelui coboară turma anilor spre pajiștea suferinței, iar pe covorul verde-al gândirii au înflorit fără vină, Florile, petale din Lumină. Văd un Hristos bătut în cuie, /când mă gândesc la biata-mi țară ./ O altă filă mai amară, /în cartea neamurilor nu e. / Dar tu o știi pe dinafară, /duioasă doină legănată. / Sub a durerilor povară, tu te-ai născut cu ea odată. Tu știi minunea
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
Doină, /cum ajutat-ai pe părinți /să-moaie viforul în moină /în iadul lor de suferinți. Noi azi privim aceleași stele /și ascultăm același glas; /prinși la răscruci de vremuri grele, /nouă doar tu ne-ai mai rămas. (Christos bătut în cuie, Craiova, august 1950). Dumitru Oniga, desprins din mirificul bucovinean al Stupcăi lui Ciprian Porumbescu, a împletit cântarea cu sonetul și ruga.La 16 ani a fost “musafirul” aproape un an al închisorii din Cernăuți, deasupra celulei care l-a “găzduit
PARTEA A II-A de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361196_a_362525]
-
plânge, mamă, când lovit Și-nsângerat îmi este trupul, Nu doare locul biciuit, Cum doare ura și cuvântul. Bătut, scuipat, batjocorit, Eu port povara lor în spate Și-n crucea grea duc istovit Noianul lumii de păcate. Nu sunt de cuie azi rănit, Cu dragoste le rabd pe toate, Plâng doar păcatul săvârșit De ei, ducându-mă la moarte. Nu plânge, mamă, știu că-n gând Te-ai răstignit și tu cu mine, Te simt în toate îndurând, Chiar dacă jale curge
RUGĂ CĂTRE MAICĂ de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360248_a_361577]
-
înfricoșate. De afară răzbatu un vuiet, ferestrele plesniră în cioburi, ușa cea nouă se făcu țăndări, acoperișul se zgâlțâi puternic, iar țiglele săreau prin aer și pocneau în ogradă ca niște artificii. Într-o criză nervoasă, Pătru smulse pușca din cui. Instantaneu Elena se năpusti asupra-i: - Nu, Pătrule! Nu trage! - Am să-i ucid! - Potolește-te! - țipă încercând să-i smulgă arma. Nu poți împușca un duh! - Trage, Pătrule! Trage! - auzi o voce răgușită de afară. Din încrâncenare arma se
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
grangur” în ierarhia școlară și se ocupa cu controlul școlilor. El fusese trimis în ziua aceea de dna Filia, nevastă-sa, o distinsă învățătoare din Dragoslavele, să cumpere carne (la Dragoslavele nu era măcelărie). Își agățase plasa de carne în cui. De teamă că ploaia le va strica jocul, au intrat în cămăruța de care pomeneam. Nu o fi fost la înălțimea necesară, o fi făcut alții vreo glumă mai deocheată, cert este că absorbiți total de pitorescul jocului, câinii din
PARTIDA DE RAMŞ ŞI CÂINII HĂMESIŢI LDE A BIRTUL LUI MISAC!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360762_a_362091]
-
E drept că prima dată caielele intrau cam greu în copite, că sunt nici mai mult nici mai puțin de 32, dar și pentru treaba asta meșterul avea o vorbă de duh: „Decât 32 la fund, mai bine tot atâtea cuie la ușa ghinionului”. De atunci au tot venit oamenii cu caii la potcovit și covaciul cel tânăr îi servește și azi ca-ntotdeauna pe toți „la fix”, cum l-a învățat uica Mihai, cu o muncă de-i tăt natu
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]
-
de „gheață”, care mai poartă și denumirea de „mâță”, cele „bătrânești” sau „țigănești” se aplică peste cele obișnuite, pentru a preveni alunecarea pe timpul iernii pe polei. Mic dicționar de meseriaș • auflinger - lingură de curățat impuritățile strânse în copita calului • caiele - cuie cu care se fixează potcoava • bandhamer - ciocan de prelucrare a fierului incandescent pe nicovală • faielbac - trepied de potcovit calul • falthamer - ciocan de încovoiat fierul din care se confecționează potcoava • hiț - dogoare • muran - cal de tracțiune grea • platband - bandă de fier
Agenda2005-37-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284187_a_285516]
-
devenită punct de atracție turistică și unul din simbolurile Timișoarei Un butuc de copac cu ramurile tăiate, ciuntite. Un trunchi de lemn îmbrăcat în fier, despre care se spune că pe vremuri calfele călătoare au bătut în el câte un cui pe care își încrustau inițialele, se pare un vechi obicei al meșterilor lăcătuși timișoreni. Bătrânul Pom al breslelor nu reprezintă pentru noi decât o curiozitate a orașului, fără să bănuim că simbolizează unul dintre cele mai cunoscute mituri medievale. Eram
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
o bandă așijderea metalică, pe care este înscris anul 1828. Legenda ucenicului Martin Mux Ce semnificație are, însă, acest trunchi de copac ce aduce cu un cavaler în armură, cu toate plăcile sale de fier pe care se mai văd cuie și șuruburi de diferite forme și mărimi? Și, mai ales, de ce a fost pus tocmai aici? Butucul de fier a suscitat, cum era și firesc, curiozitatea multora, primul timișorean dintre ei fiind, la 1860, fostul prefect Zsigmond Ormós. „Cine este
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
sufletul. Asemănarea cu motivul faustian este evidentă, coincidența făcând ca perioada în care se petrece povestirea noastră să fie aceeași cu cea în care doctorul Faust reușea, vremelnic, să redevină tânăr. De atunci, spune legenda, ucenicii lăcătuși bat câte un cui în pom, ceea ce înseamnă că n-au reușit să deschidă lacătul sau, o altă variantă, pentru a-l necăji pe Necuratul. Ormós are însă pentru această poveste, frumoasă prin însăși naivitatea sa, o explicație ce pare verosimilă: „pădurea vieneză ajungea
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
explicație ce pare verosimilă: „pădurea vieneză ajungea pe vremuri până în locul unde - în amintirea acestui fapt - acum este amplasat trunchiul. În decursul timpului s-a încetățenit obiceiul ca ucenicii care au stat câtva timp în oraș să bată câte un cui în butuc”. Să batem în lemn! Așadar, nimic altceva decât un simplu stâlp de hotar. Variante, însă, mai există. Butucul original, spuneau unii, a fost de fapt un stâlp de care se legau caii la potcovar, acesta bătând câte un
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
în butuc”. Să batem în lemn! Așadar, nimic altceva decât un simplu stâlp de hotar. Variante, însă, mai există. Butucul original, spuneau unii, a fost de fapt un stâlp de care se legau caii la potcovar, acesta bătând câte un cui în pom, pentru a lecui calul bolnav ca urmare a unei vrăji. Despre efectul protector al baterii cuielor - rămas până în zilele noastre prin obiceiul de a ciocăni cu degetul îndoit în lemn - este vorba și în varianta în care trunchiul
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
există. Butucul original, spuneau unii, a fost de fapt un stâlp de care se legau caii la potcovar, acesta bătând câte un cui în pom, pentru a lecui calul bolnav ca urmare a unei vrăji. Despre efectul protector al baterii cuielor - rămas până în zilele noastre prin obiceiul de a ciocăni cu degetul îndoit în lemn - este vorba și în varianta în care trunchiul era un stâlp al infamiei, turcii având mult timp obiceiul să folosescă pomii drept spânzurători în care mai
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
obiceiul de a ciocăni cu degetul îndoit în lemn - este vorba și în varianta în care trunchiul era un stâlp al infamiei, turcii având mult timp obiceiul să folosescă pomii drept spânzurători în care mai apoi spectatorii băteau câte un cui pentru a-i apăra de spiritul celui executat. În jurul pomilor de fier s-a creat o întreagă literatură care consemnează astfel de exemplare în Austria (la Waidhofen), Ungaria (Budapesta, Györ și Székesfehérvár), Slovacia (Bratislava) sau chiar România (Arad). Despre Timișoara
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
o copie a butucului de fier din Viena pentru casa lui nou construită la Arad. Winkler i-a relatat meșterului și legenda lui Martin Mux, amintindu-i de asemenea că lăcătușii calfe călătoare au obiceiul de a bate câte un cui în butuc, drept semn că nu au reușit să deschidă lacătul. Béla Tóth menționează în lucrarea sa „Rarități maghiare”, apărută în 1899, că trunchiul de fier din Arad avea cam 70 de ani. Fusese fabricat, așadar, cam în aceeași perioadă
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]