139,341 matches
-
din literatura țărilor socialiste. Într-adevăr, din anii cincizeci și șaizeci datează majoritatea traducerilor (în limba slovacă, dar la fel și în limba cehă) din I. L. Caragiale, I. Creangă, M. Eminescu și M. Sadoveanu. În cursul deceniului al șaptelea, atmosfera culturală din Cehoslovacia începe să dea semne de liberalizare, de altfel ca și cea din România, iar noua generație de româniști slovaci (Milota Bagoňová, Vladimír Dudá�, Milan Resutík) lansează în reviste literare din Slovacia pe acei scriitori români care introduc teme
Receptarea literaturii române în Slovacia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/12196_a_13521]
-
traducerilor din proza românească. Capodopera literaturii române clasice, Amintiri din copilărie de Ion Creangă, tradusă în slovacă în 1957, nu a fost primită prea favorabil de critica slovacă: lipsea baza de interpretare pentru opera lui Creangă, lipseau tradițiile și asociațiile culturale, prezente în mediul de origine. În perioada de după război, receptarea a fost orientată într-o altă direcție - spre teme sociale, spre realism critic și expresionism cu tentă lirică, cum o dovedește aprecierea unanimă a operelor lui Liviu Rebreanu sau Zaharia
Receptarea literaturii române în Slovacia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/12196_a_13521]
-
poezia eminesciană încă din anii �90 ai secolului XIX - perioada sa de studii la Sibiu și la Brașov, până la sfârșitul vieții (1958). Ca românistă cehă am plăcerea să constat că lucrarea Libu�ei Vajdová nu se limitează strict la mediul cultural slovac, ci, în conformitate cu anumite fapte istorice, tratează românistica din Slovacia ca pe o parte componentă (bineînțeles autonomă) a românisticii cehoslovace, lucru valabil practic pe tot parcursul secolului XX. Câteva exemple: studiile despre literatura română și traducerile profesoarei Jindra Hu�ková
Receptarea literaturii române în Slovacia by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/12196_a_13521]
-
Castelul romanului, a stîrnit ceva vîlvă la vremea apariției), așa cum, pentru mulți tineri formați după 1990, colecția revistei "Secolul 20" (la care Andrei Brezianu a coordonat zona de literatură engleză și americană) rămîne un capitol niciodată deschis din istoria noastră culturală. Foarte cunoscut rămîne Andrei Brezianu în calitate de traducător din literatura engleză și americană, multe cărți fundamentale apărute înainte de plecarea sa din țară beneficiind, grație talentului său, de foarte nuanțate versiuni românești. Repatriat de foarte puțin timp, Andrei Brezianu revine pe piața
Deliciile conservatorismului cultural by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12204_a_13529]
-
în arhivele Vaticanului o serie de documente diplomatice care relevă surprinzătoare legături confidențiale existente între Sfîntul Scaun Apostolic și Domnitori ai țărilor Române, "în vremuri îndepărtate, pe cînd viața bisericilor pămîntene era încă dominată de slavizare și, ulterior, de grecizare culturală". Cîțiva ani mai tîrziu, între 1904 și 1906 tînărul Vladimir Ghika se află la Salonic unde studiază, de asemenea, natura relațiilor diplomatice cu }ările Române și de unde aduce importante testimonii legate de soarta comunităților de origine română care viețuiesc pe
Deliciile conservatorismului cultural by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12204_a_13529]
-
locatari de mult răposați bîntuie cu blîndețe prezentul, privind trecerea ceasurilor din cadrele lor de aur și cretă, dînd parcă vizitatorilor bună ziua" (p. 119). De departe, punctul de maxim interes al acestei cărți îl constituie însă însemnările despre specificitatea vieții culturale americane și despre influența pe care aceasta o exercită, tot mai agresiv, pe scară planetară. În ultima vreme se vorbește frecvent despre postmodernism, despre tendințele de cocacolizare a culturii, despre o anumită uniformizare a vieții culturale la nivel global pe
Deliciile conservatorismului cultural by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12204_a_13529]
-
însemnările despre specificitatea vieții culturale americane și despre influența pe care aceasta o exercită, tot mai agresiv, pe scară planetară. În ultima vreme se vorbește frecvent despre postmodernism, despre tendințele de cocacolizare a culturii, despre o anumită uniformizare a vieții culturale la nivel global pe baza principiilor corectitudinii politice (political corectness) care și-au găsit și la noi mulți și înfierbîntați avocați. Hollywood-ul și MTV-ul sunt astăzi vectorii prin care cultura americană își pune pecetea pe fețele culturii mondiale. Dar
Deliciile conservatorismului cultural by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12204_a_13529]
-
Andrei Brezianu, corectitudinea politică promovată în zona culturii este rezultatul vizibil al detașării "spiritului de libertate" de "spiritul religios". Afirmație ce consună perfect cu tezele lui Horia-Roman Patapievici din controversata sa carte Omul recent. De altfel, la nivelul Statelor Unite disputele culturale pe marginea corectitudinii politice nu fac decît să dubleze disputele din viața politică dintre conservatorii de dreapta și liberalii de stînga. De aceea, acuzele de spirit antiamerican și antioccidental care i-au fost aduse în presa din țară cărții lui
Deliciile conservatorismului cultural by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12204_a_13529]
-
Simona Vasilache Una dintre noțiunile forte ale "tradiției" culturale este, neîndoielnic, aceea de manieră, care o fi însemnat, pe vremuri, ca în vechiul manuaria, lucru la îndemînă. S-ar explica, așa, faptul că Vasari o găsește potrivită pentru a numi și stilul bizantin al Renașterii timpurii ("maniera greacă"), și
O lume guresă, cochetă... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12205_a_13530]
-
și mai puternici, am fost capabili să înțelegem mecanismele jocului ekphrastic și chiar să le repetăm. Recunoscători celor doi artiști, le-am ridicat în gând o statuie din sunete, un veritabil arc de triumf ca o vibrantă glorificare a spiritului cultural pe care îl reprezintă în această Timișoară a unui nou și promițător mileniu.
Ekphrasis by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/12219_a_13544]
-
străinătate; dacă la fiecare sunt citate toate (sau aproape toate) titlurile cărților publicate în exil, la Norman Manea, printr-o excepție bizară, nu se întâmplă același lucru; la secțiunile de reviste, grupări sau concepte nu există nici o mențiune despre activitatea culturală din exil (chiar conceptul de exil lipsește). În sfârșit, să mai semnalez marea lacună a tuturor instrumentelor noastre de lucru: neglijarea Basarabiei literare. Dintre toți scriitorii basarabeni de astăzi numai Ion Druță este înregistrat. Mircea Anghelescu, în articolul dedicat acestei
Un of: bibliografiile by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12212_a_13537]
-
aceeași perioadă, de Vlahuță. Florica Dimitrescu, în Dicționarul de cuvinte recente (DCR), înregistrează compusul femeie-ministru, atestat în 1984 și reluat ceva mai tîrziu. Româna formează cu destulă ușurință feminine de la masculine; există însă unele tensiuni între posibilitățile lingvistice și evaluarea culturală a formelor. În Tendințele limbii române (1968), Al. Graur amintea forme precum președintă, directoară, doctoră, pictoră, ingineră (desigur, azi ne poate surprinde alăturarea unor forme între timp total impuse - ingineră - de altele eliminate de uz - pictoră, directoară). Oricum, lingvistul considera
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]
-
a numi doar o parte dintre eseiștii și filozofii care i-au deschis apetitul pentru filozofia contemporană. Facultatea de litere este o culegere de eseuri, cronici, prefețe, răspunsuri la anchete și alte articole ocazionale publicate în ultimii ani în presa culturală. Textele sunt dispuse în pagină foarte interesant și grupate în mai multe secțiuni. O singură privire a cuprinsului e relevantă pentru varietatea subiectelor abordate. Bogdan Ghiu scrie despre scriitori și filozofi francezi sau americani, pe care i-a tradus sau
Microdiscursuri în parcul literar by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12252_a_13577]
-
Ghiu? În primul rând unul tonifiant de curios și de entuziast. Bogdan Ghiu este interesat de tot ce ține de domeniul umanist, îi citește mult pe străini și deplânge mai mereu nivelul scăzut de informație de acest gen de pe piața culturală românescă. Scriitorul vrea înainte de toate să împărtășească descoperirile sale, încercând să facă poftă, să incite, la rându-i, la lectura unui Olivier Rolin, de pildă, romancier francez cu care pe mine m-a convins. Bogdan Ghiu nu citește pur și
Microdiscursuri în parcul literar by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12252_a_13577]
-
măcar cei care au fost în sală - sînt la zi cu ce se petrece în lumea cărții și caută tot felul de căi pentru a-i cîștiga pe elevi de partea lecturii. În plus, profesorii erau la zi cu revistele culturale și nu le-a scăpat superbul eseu despre cărți al lui Mario Vargas Llosa din revista noastră. l Călătoria începută cu stîngul s-a încheiat la fel, întrucît și la întoarcere s-a stat ore în șir în aeroport. Prilej
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12226_a_13551]
-
făcută de mulți cronicari, și care ne-a plăcut mai puțin, tocmai din cauza măsurării cu cîntare diferite. După ce spune despre revista Luceafărul că a primit "botezul canonizator al lui R. Theodorescu, care o consideră Ťuna dintre cele mai echilibrate reviste culturale și literare ale momentuluiť", Cosmin Borza găsește cu cale să-l ajute pe Dl. Ministru al Culturii cu argumente proprii și se lansează în laude de genul: "Revista ș...ț știe să fie atrăgătoare, prezentă, actuală, ea excelînd prin politica
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12226_a_13551]
-
citatul care are obiceiul de a fi bine ales (o fi existînd și un expert în citate, cine știe), cu caracter percutant etc. Fluctuațiile pe care le au alte reviste, cu schimbarea ponderii, de la număr la număr, în raportul dintre cultural și literar, spre exemplu Observatorul cultural, nu există în Dilema veche, rețeta e neschimbată, cititorul liniștit. Plus că rubrica zilnică șzilnică ?!, n.m., Cronicarț în ziar șcare ziar?ț îți oferă, ca redactor, excelenta perspectivă a unui volum solid de eseuri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12226_a_13551]
-
fi bine ales (o fi existînd și un expert în citate, cine știe), cu caracter percutant etc. Fluctuațiile pe care le au alte reviste, cu schimbarea ponderii, de la număr la număr, în raportul dintre cultural și literar, spre exemplu Observatorul cultural, nu există în Dilema veche, rețeta e neschimbată, cititorul liniștit. Plus că rubrica zilnică șzilnică ?!, n.m., Cronicarț în ziar șcare ziar?ț îți oferă, ca redactor, excelenta perspectivă a unui volum solid de eseuri după doi ani de muncă relaxat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12226_a_13551]
-
Pastorius Secundus și, nu în ultimul rînd, rubrica de scrisori primite... Diligența poștală a lui Emil Brumaru, căruia, de azi înainte îi puteți trimite poezii. București În ultima parte a anului, cam de la Tîrgul Gaudeamus încolo, Bucureștiul schimbă viteza evenimentelor culturale. Reținem din tot ceea ce s-a întîmplat în ultimele zile lansarea studențească de la Librăria Cărturești: revista Be-tonuri, aflată la numărul al doilea. Scrisă alert, cu rubrici destinse, nonconformiste atît cît să fie autentice și nu forțate, cu tonuri într-adevăr
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12226_a_13551]
-
Nu ne plac - Colegele care vorbesc cu faaatăăă, tinerii scriitori români care se documentează intens asupra drogurilor, ca să producă apoi texte blazate cu ei și experiențele lor psihedelice, tinerele scriitoare care vorbesc despre vaginul lor la persoana a treia, certurile culturalilor, bibliotecarele care citesc Codul bunelor maniere fără să îl aplice, textele literare în care vrei cu tot dinadinsul să arăți cît ești de deștept și cît ai citit".
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12226_a_13551]
-
ședințe și ne-a vorbit cu multă căldură despre Regele Mihai izgonit câteva zile mai înainte din țară; puțină vreme mai târziu nu mai era director; sau de profesorul de fizică Florescu de la Liceul Caragiale care în calitate de diriginte organiza discuții culturale în adevăratul sens al cuvântului - am aflat de curând că fusese în legătură cu partizanii din munți. Asemena oameni trebuie amintiți cu recunoștință, căci ei, prin spiritul pe care-l întrețineau, în ciuda riscurilor, au asigurat supraviețuirea noastră spirituală și prin atitudinea lor
Umbre pe pânza unor vremi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12596_a_13921]
-
în consecință, ei aveau prioritate în ocuparea locurilor disponibile în învățământul superior. Treptat lucrurile s-au mai relaxat fără să se schimbe structural. Perioada cea mai liberală, evident conform unităților de măsură socialiste, a fost între 1964 și 1971, revoluția culturală ceaușistă. Dar și în acest interval n-am fost scutiți de stupidități partinice: îmi aduc aminte de un lector, adânc gânditor politic, - din nefericire nu-mi mai amintesc numele său; o fi azi un vajnic profesor de democrație - care la
Umbre pe pânza unor vremi by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12596_a_13921]
-
consens cu orizontul de așteptare al lectorului vremii, un veritabil mit al literaturii. într-o "complicitate fertilă" (Ilie Constantin) cu cititorii prinși și ei în închisoarea unei realități dictatoriale și avizi de ficțiune, scriitorii anilor '60 au constatat că actul cultural, literar-artistic, a preluat în societatea contemporană lor funcția compensatoare ("opium pentru popor", cum ar fi spus Marx) a credinței într-o altă lume, mai bună și mai frumoasă. Kitsch-ului comunist al proiectului și programului, terorizante, ale unei utopii sociale
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/12608_a_13933]
-
atitudine de revoltă și rezistență, cu consecințele ei represive pentru breslele artiștilor profesioniști, ajunși fără voia lor să joace un rol neașteptat în linia întâi a con- fruntărilor ideologice. Desigur, în ochii moraliștilor din alte timpuri istorice și alte spații culturale decât cele ale dictaturii ceaușiste, este exagerat, ba chiar ridicol, a vorbi în atare situație despre o rezistență, fie ea și prin cultură, dar ea a fost aproape singura lumină, oricât de firavă, din acei ani ai întunericului. O altă
Utopia literaturii by Alexandru Con () [Corola-journal/Journalistic/12608_a_13933]
-
știe, cum puțini alții de la noi, greaca veche și latina, a publicat mai multe cărți de patrologie, patristică, filozofie, eseistică și poezie și este coordonatorul traducerii Septuagintei în limba română, sub egida Colegiului Noua Europă, probabil cel mai ambițios proiect cultural românesc de după cel de-al doilea război mondial. Dincolo de acest CV impresionant (liniile trasate mai sus nu reprezintă decît o idee sumară) este însă un mare talent literar. Eseistica sa combină informația exhaustivă, lipsa de morgă (spre deosebire de mulți dintre universitarii
Înțelepciunea justițiarului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12598_a_13923]