1,880 matches
-
de la moarte] [Oprișan, IV], când Dumnezeu și cu Sf. Petru participă la o nuntă, iar "mamaia, mă-sa lu tatăl fetii", refuză să dăruiască douăzeci și cinci de ani nepoatei ei, cea care a fost ursită să moară după cinci zile de la cununie. Dumnezeu, cel care a dorit astfel să-i prelungească viața fetei, conchide: "-Ai văzut, Petre, că nu vrea să-i dea? Dar eu cum să-i dau? Dacă ea nu i-a dat fetei lu fecioru ei, eu cum sî-i
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
acestor câșlegi cade în ziua lăsatului de sec. În celelalte "câșlegi" se fac nunți mai mult pentru cei văduvi, "care au rămas cu mulți copii și care nu sunt în stare a îngriji cum se cuvine de dânșii." În ajunul cununiei și în ziua cununiei, dis-de-dimineață, atât mirele cât și mireasa trebuie să se scalde "într-o scaldă sau baie, anume spre acest scop construită, sau într-o apă curgătoare. În scaldă, făcută din apă neîncepută, există bani de argint, lapte
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ziua lăsatului de sec. În celelalte "câșlegi" se fac nunți mai mult pentru cei văduvi, "care au rămas cu mulți copii și care nu sunt în stare a îngriji cum se cuvine de dânșii." În ajunul cununiei și în ziua cununiei, dis-de-dimineață, atât mirele cât și mireasa trebuie să se scalde "într-o scaldă sau baie, anume spre acest scop construită, sau într-o apă curgătoare. În scaldă, făcută din apă neîncepută, există bani de argint, lapte dulce, un fagure de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
un atribut a lui Hypnos, divinitatea somnului la greci, frate geamăn cu Thanatos-zeul morții. [...] Semințele de mac sunt prezente în unele culte de pomenire a morților sau în actele magice de stimulare a ploii." Într-o altă poveste, Lumânările de cununie (Poveste). Omul de flori cu barba de busuioc (Niculiță-Voronca, II], un împărat avea o fată care nu putea să se mărite. Într-o zi, a intrat un fecior de împărat la ei în casă; pe unde pășea el, totul era
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
-i amintea de fata abandonată în pădure, nu mai crede în legitimitatea legământului făcut. Călugărașul îi spune împăratului c-a văzut pe drum o fată jelind plecarea iubitului, iar prințul nu se mai poate despărți de călugăraș. Când se isprăvi cununia, se-ntoarseră toți acasă, după obiceiul nunților; iar când fu la masă să mănânce mirele și mireasa dintr-un ou (obicei consemnat în monografia lui Sim. FI. Marian despre nuntă), feciorul de-mpărat nu vrea să-ntingă, până n-o
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
însărcinat cu fierberea pietrei, purtatul ploii, păzitul fulgerului și a tunetului; l-a luat "în răspăr" și pe balaur. Ultima ispravă a lui Ion: taie toți pomii de aur din grădina soarelui, când l-a văzut pe Soare gătit de cununie. Soarele, aflându-i toată istoria, îi înapoiază femeia pentru că ( "cine strică casa altuia, n-are loc nici în cer, nici pe pământ". Proverbul acesta exprimă o morală convenabilă omului obișnuit, garantată și conservatoare. Ion o ia pe zâna cea frumoasă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cel de împerechere în vederea procreării, identic cu sărbătoarea pastorală Nunta Oilor (14 octombrie), când se amestecau oile și berbecii pentru reproducere. Nunta, denumire înrudită cu nașii, nu cu mirii, obiceiul Punerii Mărului sau Pomului seara, în ajunul nunții, imediat după cununie sau chiar la un an după nuntă, la nașterea primului copil, scuturarea sau dezbrăcarea mărului împodobit de către naș, obiceiul atestat în țara Almăjului ca mireasa să nu doarmă în prima noapte cu mirele, zicalele populare și folclorul erotic, în special
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
moment sunt mireasa și un flăcău cu părinții în viață. Donița este împodobită cu un șervet jucat la fiecare răspântie până acasă, unde banii sunt luați de lăutari; apare frecvent motivul scaldei. În România, înainte de plecarea mirilor la biserică, pentru cununie, mireasa, împreună cu doi flăcăi, cărora le trăiesc părinții, pleacă la o fântână cu apă. De acasă și până la fântână, joacă trei hore, în locuri deosebite. Iau apă într-o doniță în care pun și busuioc, apoi se înapoiază, repetând alte
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
-lea. Bradul era împodobit cu hârtii colorate, cu beteală și cu o pâine având funcție simbolică. El era purtat de la casa miresei la aceea a socrului mare, unde era așezat pe casă. Într-un alt text despre obiceiurile care preced cununia religioasă, aparținând unei fete de 18 de ani; este relatat mersul ritual al miresei la apă, care are loc într-o "duminică dimineața pă șosea"; la puț, se face o horă, se scoate apă într-o găleată și se joacă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
mata să pleci mai diparti oleacă? În străinătate. În străinătati uiti, pleci netali, pleci la un drum diparti. Banii iștia tăți îi câștigi netali. Ia uiti, ia uiti cum o ișât la băiet! Ai o fetiță mata prubuluită. Iote ce cununie frumoasă ai! Ai o cununie disfăcută șî dischisă, uiti! Di ci n-o ișât cosâtoru ca cum... cî zâci... vini cineva la mini șî zâci: da', tanti, așa iesă la tătă lumea! Nu iesă frumosuli la tătă lumea!" "Ii, uiti
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
oleacă? În străinătate. În străinătati uiti, pleci netali, pleci la un drum diparti. Banii iștia tăți îi câștigi netali. Ia uiti, ia uiti cum o ișât la băiet! Ai o fetiță mata prubuluită. Iote ce cununie frumoasă ai! Ai o cununie disfăcută șî dischisă, uiti! Di ci n-o ișât cosâtoru ca cum... cî zâci... vini cineva la mini șî zâci: da', tanti, așa iesă la tătă lumea! Nu iesă frumosuli la tătă lumea!" "Ii, uiti ci drum frumos, șî matali
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ești aista. Da' vrei sî pleci cu un barbat mai scurt șî unu mai înalt ca matali... Aceala scurt vra să-ț puie o chedică matali la drumu' ista ca sî nu poți sî ti duci, sî știi. Au, au, cununia o lăsăm aici, a matali, n-o punem acolo în strachină. Ia uiti, dracul cum sî bagă la drum! Ai mai vrut sî pleci o dată? -Am mai fost, da. -Șî n-ai răușât ghini! Ai răușât așa, jumati șî jumati
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
n-ai răușât ghini! Ai răușât așa, jumati șî jumati mata! Ai mai fost o dată la drumu' ista și n-ai răușât ghini. Uiti, dracu' o fost bagat la drumu netali, la plecarea netali. Valentin, cum s-o bagat în cununia netali șî ț-o legat cununia parti femeiască grasî, grasî șî voinicî. Iote, ia! Uite ci muiere grasă șî voinică. Asta, tumba asta, pentru casa și familia matali îi ră. Șî banii iștia îi câșligi! Băietu' mamii, ia uiti câți
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
așa, jumati șî jumati mata! Ai mai fost o dată la drumu' ista și n-ai răușât ghini. Uiti, dracu' o fost bagat la drumu netali, la plecarea netali. Valentin, cum s-o bagat în cununia netali șî ț-o legat cununia parti femeiască grasî, grasî șî voinicî. Iote, ia! Uite ci muiere grasă șî voinică. Asta, tumba asta, pentru casa și familia matali îi ră. Șî banii iștia îi câșligi! Băietu' mamii, ia uiti câți bani câșligi! Ia, uiti, aiștia îs
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
îs aciia acolo. Uite așa-s euro, așa-s, aiștia mărunțăi nici nu-s di folos, aproapi." Formele pe care bătrâna le interpretează sunt: o bucată de cositor, asemenea unui șnur de dimensiuni mai mici, înseamnă drum; un cerc desfăcut, cununie; o figurină mică din cositor, fată; Paralel cu interpretarea formelor luate de cositor, femeia susține că acele forme pe care le ia metalul topit nu sunt identice pentru toți clienții, rămânând ca diferența să fie făcută doar de interpretare, pentru că
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
porni de la geți ca o pedeapsă divină, cînd Dunărea învolburată își va înălța apele pînă la cer, și va cuprinde în vîrtejul ei cea mai mare parte a pămîntului. Mai am de lămurit niște informații din zicerile lui Ioan privind cununia sacră între credincios și divinitate prin comuniunea religioasă. ,,19,7 Căci a venit nunta Mielului, soția Lui s-a pregătit. 21,2 Și eu am văzut coborîndu-se de la Elohim ce-tatea sfîntă, gătită ca o mireasă, împodobită pentru bărbatul ei. 21
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
merge să locuiască la unicul Zabe-lo’’. În tăblița 59, se scrie despre neamul geților și a tracilor că țin ,,dreapta credin- ță”. Și emeșii aveau o sărbătoare foarte importantă unde conducătorul civil împre- ună cu marele preot participa la o cununie simbolică cu divinitatea pentru a înnoi legătura sacrului cu pămîntul printr-o comuniune religioasă. Iar în rugăciunea Tatăl nostru avem versul ,,Vie împărăția Ta” cu sensul de vi-oaie, plină de viață, luminoasă, dovedind originea ei mioritică pentru că ce apare pe
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
altul, măcar să zică tata și alții orice ar zice”173, decisă să treacă peste păreri preconcepute și conveniențe sociale inutile, fiind pregătită să-și dezvăluie iubirea cu înfocare: „a mărturisi și-n fața preasfinției tale, și deci a lumii întregi, cununia noastră, săvârșită până acum numai în fața lui Dumnezeu” 174 . Manifestă aceeași viclenie și abilitate oratorică și în cererea unui răspuns favorabil: „De aceea dar, te rog cu umilință ca voia Domnului și-a mea să fie și pe placul tău
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cu umilință ca voia Domnului și-a mea să fie și pe placul tău și să ne dai binecuvântarea ta, pentru ca noi să dobândim printr-însa mai multă încredințare că Domnul Dumnezeu, căruia îi ești locțiitor, s-a învoit la cununia noastră și să putem să viețuim și să ne dăm sfârșitul întru slava Tatălui Ceresc și a preasfinției-tale”175 . Tânăra iscusită trezește prețuire, atât în rândul celor care o însoțeau, dar și în fața papei, pus în imposibilitatea de a respinge
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și a preasfinției-tale”175 . Tânăra iscusită trezește prețuire, atât în rândul celor care o însoțeau, dar și în fața papei, pus în imposibilitatea de a respinge ceea ce fusese deja împlinit, nevoit să cedeze, mai mult chiar, să le organizeze tinerilor o cununie 172 Ibidem, p. 113. 173 Ibidem, p.114. 174 Ibidem. 175 Ibidem. 70 fastuoasă - „nuntiră ca-n povești”176. La sfârșitul celei de-a doua zile, Pampinea cântă despre o iubire împlinită, fericită, despre doi îndrăgostiți care nu concep să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Pe-o buiestrașă - și pe cap purta/ O pălărie cât un scut de mare;/ Pe coapse fusta pentru mers călare/ și pinteni...”262 Iubește viața și o trăiește din plin: „Trăise toată viața-n vrednicie/ și cinci bărbați ținu cu cununie,/ Bez cei din tinerețea dumneaei.../ Dar azi nu-i lipsă să vorbim de ei”263 , naratorul ținând să reliefeze, din start, experiența remarcabilă a personajului feminin. Spre deosebire de femeia timpului său (Evul Mediu târziu), târgoveața nu trăiește doar în spațiul alcovului
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Julien Greimas, Despre sens. Eseuri semiotice, text tradus și prefațat de Maria Carpov, București, Editura Univers, 1975, p. 25. 271 Tzvetan Todorov, Poetica. Gramatica Decameronului, traducere și studiu introductiv de Paul Miclău, București, Editura Univers, 1975, p. 194. 94 cinci cununii cu care se laudă femeia dovedesc o experiență de viață vastă, din care dorește să împărtășească tuturor: „De n-ar fi cărturari pe-acest pământ,/ Ce-am tras eu însămi încă-mi dă cuvânt/ De chinul căsniciei să va spui
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
vastă, din care dorește să împărtășească tuturor: „De n-ar fi cărturari pe-acest pământ,/ Ce-am tras eu însămi încă-mi dă cuvânt/ De chinul căsniciei să va spui,/ Căci de la doisprezece ani ținui/ Har Doamne - cinci bărbați cu cununie./ Așa să știți, cinstite fețe, mie,/ De cinci ori dat mi-a fost să fiu mireasă/ și tot creștini de soi avui în casă.”272 Prologul ei poate fi perceput ca un fabliau, „deoarece este povestirea unor șiretlicuri pe care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
scrie/ Apostolul când zice de fetie:/ Că pentru asta nu se află lege/ Ci doar îndemnuri - cine vrea alege,/ Doar sfatul nu-i ucaz; și prin urmare/ Se poartă cum îi place fiecare./ De poruncea Preasfântul fecioria/ Atuncea blestema și cununia./ Sămințe noi de nu s-ar mai zvârli/ Atunci fetia cum s-ar mai prăsi?/ Nici Pavel nu cutează să ne ceară/ Ce n-a cerut stăpânul său...[...]/ El dete doar îndemn la feciorie;/ și s-a ndurat de mi-
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
trezește în mintea cititorului chiar din aceste pasaje inițiale.”893 Trădarea, suntem înclinați să opinăm ca fiind firească, vine din universul intim al celor doi. Femeia nu avea nici măcar libertatea de a ieși din casă, abia a patra zi de la cununie i se permite, conform uzanțelor vremii, să pășească în sufrageria locuinței pentru a lua masa. Pajul Damian, apreciat de Ianuarie pentru calitățile de slujitor vrednic, își mărturisește în ascuns dragostea pentru soția stăpânului și aceasta acceptă favorurile tânărului, ca alternativă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]