2,349 matches
-
un dulap serviciul de ceai, apoi aduce prăjiturile și ceaiul. Încep discuțiile. Profesorul, care a fost chiar În vara aceea În Jugoslavia, Bulgaria și România, discută În bună cunoștință de cauză. Sanderson vorbește și de organizația familială Zadruga, care mai dăinuia Încă În Iugoslavia și Bulgaria. În Zadruga toți descedenții unei famili, În număr de circa 20 de persoane, păstrează unitatea familiei conduși de cel mai bătrân și mai experimentat. Ei Își divid munca. Cei care sunt de prisos În gospodăria
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Alții le cultivau În gropi de 40-50 cm adâncime pentru a le feri de bătaia vântului și a micșora evaporarea. Triburile Maya și Aztec locuiau În comunități mari, orașe, cu piață centrală, piramide, temple frumos decorate, din care multe au dăinuit până În timpurile noastre. Erau buni lucrători de metal și de aur. Aveau bogate cunoștințe de medicină, despre mișcările planetelor. Calendarul Maya e considerat superior celui modern. După unii istorici, aztecii și mayașii au valoarea pe care În Europa o au
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
tabloidele. În toamna lui ’90 în multe locuri din țară, în mediul rural, ziarele noastre nu ajungeau, iar oamenii nu aveau curaj să se afișeze cu opoziția - nici zece ani mai târziu. V.A. : De unde a fost indusă frica asta ? DĂinuia din anii ’50 ? Sau mineriadele au introdus o frică nouă ? A.M.P. : Am explicat clar în Secera și buldozerul ce s-a întâmplat la țară și de unde sorgintea modelului acestuia dependent. La țară, oamenii pur și simplu nu aveau niciun
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
creații ale lui Dumnezeu, cum au ungurii dreptul să aibă conștiința lor națională, cum au polonezii conștiința lor națională, cum au evreii, care au conștiința lor națională cea mai înflăcărată, cea mai puternică, așa se explică cum au putut să dăinuie. De ce noi, românii, să nu avem această conștiință națională și acest sentiment de apărare a neamului românesc? Mă întreb de ce". Martorii acuzării în lotul ziariștilor, fapt puțin cunoscut astăzi, erau Miron Radu Paraschivescu, Radu Boureanu, ziarist și scriitor, Ion Lespezeanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în mijlocul războiu- lui, să-i salveze. A simțit cum dintr-un om liber poți deveni sclav și că ceea ce construiești o viață ți se poate lua într-o clipă. A văzut animalele trăind după legea junglei, singura care de fapt dăinuiește în lume. Și a devenit mai puternic. Seara, un singur lucru le alina inima micuțului Cristian și alor lui. În cartierele de evrei din Huși se auzea muzică la gramofon. Tangouri în special. Melodii despre dragoste și despre București. Asculta
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
abia acum începe. Și tu o știi, în adâncul sufletului tău simți că de aici fiecare pas va conta. Fiecare greșeală și fiecare succes. În lupta ta de a deveni nemuritor. Nu la asta visezi ? La cântecul tău care să dăinuie peste veacuri ? La vocea ta caldă, care, odată ce se va stinge, să poată în continuare schimba lumea ? Cristi lăcrimează. — Dar ține minte că orice are un preț pe lumea asta. Și dacă va fi să devii nemuritor, lumea abia acum
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
am scris istorie, și acum par atât de îndepărtate, de parcă n-o să le mai vedem niciodată. Reiau cele mai simple bucurii, cele mai mici împliniri până la marile succese. Dar am impresia că le voi epuiza pe toate, că răul va dăinui și va fi înzecit mai mare decât orice făclie de lumină aș fi trăit. Roagă-te pentru mine, mamă, să găsesc mereu liniștea în sufletul meu tot mai răvășit și să pot da mai departe speranță. Roagă-te ca inima
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
mai trimis la fratele soțului meu, la Suceava, Încă un pachețel cu piese care cred că vă vor fi de folos. Acolo se afla și un răvaș de la Radu Vulpe . În cazul când această operă a Dv. e sigur că va dăinui mereu , orice piesă ce v-o trimit, de credeți că-i cazul, poate rămânea În original, În mapa soțului meu. Am primit și tabelul În care sunt consemnate obiectele ce v-am trimis dar observ că În acest tabel nu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
loc=”Cluj” data=”29 nov. ’74”> Stimate Domnule Dimitriu, Întâlnirea cu dvs. Într-o cursă nocturnă, În atmosfera „economiei de energie” a vehicolului, a fost o revelație emoționantă pentru mine; cu atât mai mult cu cât În filoanele memoriei mele dăinuiesc vorbe de mare apreciere la adresa dvs. Rădăcinile mele rămân În acel dens pământ moldav udat de Moldova și de Șomuz, de o rară concentrare de valori românești. Am plecat din acel straniu și Îndepărtat târg cu veleități de municipiu (după
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
se părea, pentru tinerelul care eram, un semn, încă o dată în istorie, al unei „hrane otrăvite” tocmai prin frumusețea metaforei și a limbii, o diversiune de la necesitatea luptei și a speranței, fără de care nici indivizii și nici popoarele nu pot dăinui. Amicii mei, se’nțelege, nu contestau „adevărul meu”, dar ca mai totdeauna - și, mi-este teamă și azi! -, excesul de argumente și de patimă îmi făcea poziția discutabilă. Or, tocmai acest „exces” de credință, acest patos - în opoziție cu flegmatismul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cu viscole și geruri aspre, ci va fi liniște, cu cer înourat, cu ceață multă și cu ploi; ninsoarea va fi rară, apele nu vor prinde sloi", începu să dicteze Cronos. "Frigul adus de Gerilă la sfârșitul lui Octomvrie va dăinui și în luna lui Dechemvrie, în primele cinci zile, apoi el se va retrage spre miază-noapte, și, după două zile de ploaie și lapoviță vor urma, pe a vremii uliță, două săptămâni de moină, cu ceață multă, iar din când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a se fi ivit niciodată dușmanul, a pătruns frica în ei, să nu li se fi pregătit vreo cursă; și grija și bănuiala lor în privința aceasta erau sporite de faptul că retragerea lor se făcea prin acea pădure în care dăinuia vie amintirea părinților lor marea înfrângere suferită de regele Ioan Albert al Poloniei, din partea moldovenilor conduși de Ștefan, regele lor neînfricat și neobosit”. În legătură cu felul în care s-au purtat moldovenii cu polonii prinși în 1497, s-a creat legenda
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unde exista o curte din secolul al XIV-lea, Ștefan a construit, în 1496, o nouă curte nu departe de biserica înălțată în 1942. În timp ce unele curți existente în secolul al XV-lea s-au ruinat, cea de la Hârlău a dăinuit datorită și faptului că aici a fost una dintre reședințele preferate ale lui Ștefan cel Mare. După campania din 1497, domnul a slobozit oastea cu porunca să se strângă iarăși de Sfântul Nicolae la Hârlău, unde a făcut ospăț tuturor
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de mătase, peste care îmbrăcau mantii din brocart, lungi până la boftori. Unele mantii aveau mâneci, altele fără mâneci, lăsând să se vadă mânecile iilor, din pânză fină, înflorate cu fir de aur și de mătase. Iia de tradiție bizantină va dăinui până în zilele noastre. Se purtau gulere cu blană de sobol, șiraguri de mărgăritare (secolul al XVI-lea va fi secolul mărgăritarelor) sau cu pietre scumpe și cercei lungi și grei. Erau și podoabe mai modeste, unele dintre ele fiind descoperite
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ADAMEȘTEANU (1911-1976), clinician și În același timp morfopatolog, considerând că morfopatologia contribuie adesea Într-o măsură cel puțin egală cu clinica, la elucidarea diferitelor porcese morbide. Prin această legare a fenomenului clinic de baza lui morfopatologică marea lui operă va dăinui peste veacuri. Prof. BEGNESCU PETRE (1908 - 1963) predecesorul meu la școala ieșeană, adevărat Mecena al medicilor veterinari de la Începutul anilor ’60. N-aș fi fost cel de astăzi dacă n-aș fi stat În preajma acestor Oameni de omenie, care mi-
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
să trimită instantaneu lumea literaturii noastre în lumea largă. Globalizarea poate duce la dispariția, să zicem, a vinului de struguri din podgoriile de la Cotnari și a brânzei din lapte și a pâinii din grâu. Dar literatura cu amprentă proprie va dăinui și dincolo de noi. Am mai mulți prieteni (cred) în Europa, trăitori în limbile de circulație importante... Oricâte eforturi au făcut să cunoască literatura română din bibliotecile lor publice, a fost imposibil... Ce crezi că lipsește literaturii române actuale să depășească
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de 30 de ani, mă simțeam captiv al unor împrejurări vitrege, fără nicio speranță. Eram convins că sunt un ratat definitiv. Sărăcia făcea un înfiorător parteneriat cu izolarea de lumea civilizată, cu un climat al subculturii. Negura părea că va dăinui o veșnicie. Revenit în presă, în 1965, când am ajuns redactor al revistei "Familia", atunci reînființată, am avut în față spectacolul unei poezii efervescente, susținut de tinerii scăpați din chinga propagandei obligatorii, însă aplaudați de critică uneori cu exces de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
de mici ruinele și puțin a mai rămas din măreția lui. Dar a rămas grozava și trista faptă Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul. Palatul s-a făcut praf, s-a pierdut, dar fapta e groaznică, ea a rămas și va dăinui cât lumea și peste veacuri. Acolo este un acvariu unic În lume, e În apa mării. Nam văzut, doar ne-a povestit părintele. E foarte frumos și interesant. A oprit autocarul când veneam din Egipt de la Muntele Sinai și de la
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
-nfrățește Ștefan Voda În noi crește Pe dușmani Îi fugărește Unui Ștefan, domnul țării Strigă clopotul durerii De la Putna la Galați Din Moldova la Bicaz! Din Muntenia la Alba Să se nască iarăși țara Țara noastră Românească Din străbuni să Dăinuiască! Printre stele și luceferi Tu cu jale ne privești Ștefan Vodă! Cu noi ești! Din mormânt te vom scula Pe urmași vei Apăra... Plecăm fruntea la pământ Pentru Ștefan, domnul Sfânt! Brâncoveanu Constantin 23.10.2006 Oh, Brâncovene Constantine Și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Florin Bulgaru, Împreună cu colaboratorii, Bogdan și prietenul lui, care m-au ajutat și mi-au sponsorizat redactarea, configurarea și suportul electronic. Să le dea Dumnezeu sănătate și să binecuvânteze societatea lor. Să le aducă bucurii cu mult spor și să dăinuiască ani mulți și binecuvântați pentru ajutor. Cu aceasta Închei această carte din suflet pentru suflete și să fie o binecuvântare pentru toți care o vor citi. 15 august 2013, Maria.
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
dolari pe lună. Asta se-ntîmpla În timpul Marii Crize și nu se găsea de lucru și oricum nu-mi venea-n minte nici o slujbă pe care să mi-o doresc. Am cutreierat Europa cam vreun an. Urmele declinului de după război Încă dăinuiau pe vechiul continent. Dolarii americani puteau cumpăra un procentaj mare dintre locuitorii Austriei, bărbați sau femei. Asta era-n 1936 și naziștii se-apropiau cu viteză. M-am Întors În State. Cu renta mea puteam trăi fără să muncesc sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
camere și că sunt de o mojicie nespusă. „De ce s-or fi purtând astfel?“ îl întrebai. „De prostie. Sunt proști, proști cum n aș fi crezut niciodată.“ Și așa era. Toate aceste griji erau mărite și de gerul năprasnic care dăinuia, și de știrile rele ce primeam de la Florica. Echipa austriacă fusese înlocuită printr-una germană. Cel dintâi act al acesteia fu închiderea domnului Gheorghiu în camera lui pe două zile și interzicerea de a mai călca în casa de sus
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
dos. Când se sfârși serbarea la Alba Iulia, micul oraș trezit pentru câteva ceasuri dintr-un lung somn de 300 de ani înflăcărase un întreg neam cu amintirea lui Mihai. El rămăsese gloria și simbolul aspirațiunilor marelui voievod, în el dăinuia chipul eroic și martir al lui Horia, era drept ca în el să se facă în acea zi legătura între un trecut scump și viitorul strălucit al neamului românesc întregit, precum și, mai târziu, încoronarea celor dintâi suverani obștești. sibiu Dar
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
chiar, chemându-l Mihai Popovici la telefon și întrebându-l ce rost aveau acele zvonuri, îi răspunde liniștindu-l și se duce la audiența regelui. Acesta îl primește foarte rău, îi spune că starea de lucruri actuală nu mai poate dăinui. Vaida, sigur de situațiunea lui, îi răspunde că-și va consulta colegii și va aviza. „Nu se poate, trebuie să semnezi imediat demisia.“ Consternat, o semnă și regele scoase decorația de la gâtul său și o trecu la al lui Vaida
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
separă pe oameni, ci mentalitățile. * Vânătorii mint cu sânge rece, înfierbântați de vin fiert. * Ceasul cu sonerie trezește, dar nu deșteaptă. * Nu-ți regla ceasul după mersul trenurilor. * Cuvântul dat e lege; legea nu e același lucru. * Tratatul Ribbentrop-Molotov va dăinui cât Rusia. * A visa în doi e ca și cum te-ai amăgi de unul singur. * Perechea nu completează partea care îți lipsește. * În doi, necazurile sunt duble; în unul, bucuriile sunt sterpe. * Întregul nu se compune din părți; el este monolit
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]