534,793 matches
-
țelul, fac uz de procedee tactice complexe: "A fost ședință de Consiliu pe care, prin tot felul de subterfugii și tertipuri provinciale, D. R. Popescu voia s-o consacre doar unor probleme mărunte. (Pusese reuniunea într-o sîmbătă cînd se dădeau la televiziune două meciuri de fotbal și rugby. Printre altele.) Dar scriitorii au atacat problemele reeditărilor și traducerilor, în frunte cu Paler, radicalizat, dar știind cum să se exprime ca să nu poată fi tratat drept disident". Nu lipsesc nici momentele
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
a fost cea mai pașnică de pînă acum. Noica nu mai are speranța de a salva cu totul România prin cultură, nu mai are deci a ne cere imposibilul (pentru noi și în general pentru o elementară etică): să-i "dăm drumul lui Mircea" să vină în țară, "să-l traducem pe Paul Anghel" și toate celelalte aberații de data trecută (din care nu lipsise nici o justificare a lui Ceaușescu). "Meditația Transcendentală" i-a dat lovitura de grație: s-a retras
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
pentru o elementară etică): să-i "dăm drumul lui Mircea" să vină în țară, "să-l traducem pe Paul Anghel" și toate celelalte aberații de data trecută (din care nu lipsise nici o justificare a lui Ceaușescu). "Meditația Transcendentală" i-a dat lovitura de grație: s-a retras și și-a îndemnat chiar emulii să plece unde văd cu ochii: cu România s-a terminat". Nu e însă neglijabil nici un Valeriu Cristea, care se produce și el în doi timpi (al doilea
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
grație: s-a retras și și-a îndemnat chiar emulii să plece unde văd cu ochii: cu România s-a terminat". Nu e însă neglijabil nici un Valeriu Cristea, care se produce și el în doi timpi (al doilea timp ne dăm seama că s-a prefigurat înainte de 1989, dată după care am asistat la intempestivul salut adresat minerilor vandali și la furibunda ieșire împotriva soților Ierunca, amfitrioni ai săi în capitala Franței): "Întîlnire cu Valeriu Cristea și soția sa. (...) V.C. devine
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
chiar emulii să plece unde văd cu ochii: cu România s-a terminat". Nu e însă neglijabil nici un Valeriu Cristea, care se produce și el în doi timpi (al doilea timp ne dăm seama că s-a prefigurat înainte de 1989, dată după care am asistat la intempestivul salut adresat minerilor vandali și la furibunda ieșire împotriva soților Ierunca, amfitrioni ai săi în capitala Franței): "Întîlnire cu Valeriu Cristea și soția sa. (...) V.C. devine spre final intransigent față de ceea ce numește el falsa
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
Cristian Teodorescu Să fie mai cald în case și buzunarele românilor mai pline, cu siguranță că încercarea guvernului de a împinge opoziția la o moțiune de cenzură ar trece drept gluma politică a anului. Nu-mi dau seama cum au calculat strategii partidului de guvernămînt momentul cînd ar putea avea loc anticipatele după care visează. După socotelile mele, oricum ar întoarce lucrurile echipa premierului Năstase va mai petrece măcar o jumătate de an la Palatul Victoria. Opoziția
Glume politice nesărate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14479_a_15804]
-
încerca Adrian Năstase să ofere opoziției - doar, doar se va alege cu o moțiune de cenzură, din această direcție, n-are nici o șansă. Să depună partidul de guvernămînt o moțiune împotriva guvernului condus de președintele PSD-ului? Oricîte explicații ar da după aceea Adrian Năstase, un asemenea truc ar pica bine sub cupola Circului, nu sub tavanul Parlamentului! Am luat în calcul această ipoteză numai pentru că ne aflăm într-o situație absurdă: guvernul vrea să cadă, iar opoziția se luptă să
Glume politice nesărate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14479_a_15804]
-
nu vrea să mai stea la guvernare, ca să se instaleze mai bine la putere după alegeri, s-ar putea ca votantul de rînd, care n-are acces la asemenea subtilități, să se întrebe, pe bună dreptate, de ce să-i mai dea votul dlui Năstase. Să ne amintim că CDR-ul și-a mîncat creditul la alegători jucîndu-se periodic cu amenințarea alegerilor anticipate. Opoziția parlamentară democratică a ajuns în situația nefericită că președintele Iliescu se vede nevoit să-i ia locul făcînd
Glume politice nesărate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14479_a_15804]
-
fim cuminți și să nu ieșim din vorba lui nenea Putin, că de idealurile revoluției au alții grijă. Iar de scandat, stepa e suficient de mare. Ce-ați zice, ca melodie de încălzire, de refrenul "Iliescu și cu Bush / Ne dădură iar la ruși"? Ar fi o nenorocire pentru noi toți ca invitația de aderare la N.A.T.O. să fie grevată de cine știe ce acorduri secrete. După cum merg lucrurile pe furibunda noastră planetă, n-ar fi exclus ca în câțiva ani să
Omagiu lui Václav H. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14482_a_15807]
-
crezut că am înnebunit. Pixurile de plastic se spărgeau sub ghetele lor și s-au făcut țăndări mai mici cînd a apărut și echipa de polițiști - un șef blazat și doi tineri care s-au apucat să fotografieze și să dea cu praf pentru amprente peste tot. Deasupra unui teanc de pijamale și prosoape se vedea portretul lui Kant puțin șifonat alături de o cupă spartă din care curseseră nasturii desperecheați. Frumoasă poză o fi ieșit. Curînd s-a constatat că hoții
Aneii papagali by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14473_a_15798]
-
goală, iar cele cîteva bijuterii cu valoare mai mult afectivă dispăruseră și ele. Plus motanul, dar ăsta nu intra la prejudicii, mi s-a spus, deși eu îl consideram o comoară. Ne-am așezat cu toții la masa din sufragerie să dăm declarații și să completăm formulare, apoi ni s-au luat amprentele, în vederea deschiderii unui dosar. Vecinii veniți în pelerinaj au contemplat ușa spartă și au dat și ei declarații că n-au auzit nimic și nu bănuiesc pe nimeni. Fiindcă
Aneii papagali by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14473_a_15798]
-
eu îl consideram o comoară. Ne-am așezat cu toții la masa din sufragerie să dăm declarații și să completăm formulare, apoi ni s-au luat amprentele, în vederea deschiderii unui dosar. Vecinii veniți în pelerinaj au contemplat ușa spartă și au dat și ei declarații că n-au auzit nimic și nu bănuiesc pe nimeni. Fiindcă nici noi nu știam cine poate fi bănuit, dosarul a devenit A.N. (adică, autori necunoscuți). Concluziile Șefului au fost că aneii noștri sînt niște papagali
Aneii papagali by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14473_a_15798]
-
orice ușă și dintre aceștia, puțini au mai rămas în țară, preferă să "lucreze" în occident. Lui însuși i-au spart casa acum doi ani, în timp ce era la înmormîntarea soacră-si și nu i-a prins nici pînă azi. "Vă dați seama." Ne-am dat. Băieții cu pămătuful și pozele erau foarte obosiți, lucrează 24 cu 48, dar în alea 24 n-au timp nici să mănînce. I-am compătimit și le-am dat să mănînce. De la noi plecau la alte
Aneii papagali by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14473_a_15798]
-
aceștia, puțini au mai rămas în țară, preferă să "lucreze" în occident. Lui însuși i-au spart casa acum doi ani, în timp ce era la înmormîntarea soacră-si și nu i-a prins nici pînă azi. "Vă dați seama." Ne-am dat. Băieții cu pămătuful și pozele erau foarte obosiți, lucrează 24 cu 48, dar în alea 24 n-au timp nici să mănînce. I-am compătimit și le-am dat să mănînce. De la noi plecau la alte două efracții, plus niște
Aneii papagali by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14473_a_15798]
-
i-a prins nici pînă azi. "Vă dați seama." Ne-am dat. Băieții cu pămătuful și pozele erau foarte obosiți, lucrează 24 cu 48, dar în alea 24 n-au timp nici să mănînce. I-am compătimit și le-am dat să mănînce. De la noi plecau la alte două efracții, plus niște spargeri de mașini. Tîrziu, după ce s-au dus cu toții, și polițiștii și vecinii, am înghesuit la loc în dulapuri și sertare talmeș-balmeșul și m-am apucat să-l citesc
Aneii papagali by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14473_a_15798]
-
Abăluță (tot după ce luase premiul Asociației; să fie o coincidență, sau aneii ăștia au informatori "culturali"?), Lygia și Gellu Naum (de trei ori!), Horia Patapievici, Alex. Ștefănescu, Micaela Ghițescu, Ioana Pârvulescu și or mai fi și alții. Mi s-au dat și bizare sfaturi practice. Tot ce e mic și de valoare se pune într-o pungă, se scot două-trei șipci din parchet (de sub o mobilă sau din mijlocul camerei acoperit de covor), se pune punga acolo, șipcile și covorul la
Aneii papagali by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/14473_a_15798]
-
celebru cu Sfârșitul istoriei și ultimul om (1991), Francis Fukuyama (n.1952) a continuat să publice articole și volume despre democratizare, politica economică internațională, rolul culturii și al capitalului social în viața economică modernă și în tranziția către societatea informațională. Dând glas preocupărilor generale privind destrămarea ordinii sociale produse de progresul tehnologic, modificarea normelor comportamentale, rupturii de "încredere" care a dus, nu în ultimul rând, la delincvență și dezintegrarea familiei, Fukuyama pune punctul pe i-ul (i-urile) actualei dezordini sociale
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
transformărilor tehnologice și informatice inevitabile globalizării - pentru rolul tradițional al femeii, nu lipsește o incursiune în genealogia moralei, în misterele genealogiei umane și ordinii sociale, fiind reluate teorii despre tehnologie, rețele și capital social, nu lipsește o conturare a direcțiilor date de marile civilizații religioase (islamică, iudaică, creștină, indiană și confucianistă) ale căror granițe mai reprezintă și zonele fierbinți ale politicii mondiale. Fukuyama e optimist: oamenii își vor folosi rațiunea - așa cum au făcut de milenii - pentru Marea Reconstrucție; și nu doar
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
Fukuyama e optimist: oamenii își vor folosi rațiunea - așa cum au făcut de milenii - pentru Marea Reconstrucție; și nu doar rațiunea. Rolul benign al revenirii la religiozitate (cartea fiind scrisă în 1999, înaintea tragediei din 11 septembrie), al ciclicității morale îi dau speranțe. "Nimic nu ne garantează că mișcarea ciclică va reveni pe curba ascendentă. Singurul temei al speranței noastre sunt extraordinarele capacități înnăscute ale omului de a reface ordinea socială." Toate sursele ordinii sociale - natura, autoorganizarea, religia și politica - sunt obligate
Misterioasă și ademenitoare by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14478_a_15803]
-
tocmai din prea încrezătoarea prospectare a circumstanțelor, să modifice sensul receptării lui Bacovia ieri/azi, în orizontul unor (mai ales) noi judecăți de situare a liricii sale. Procedînd astfel, Mircea Scarlat răspunde exigențelor care stau în fața noii critici și care dau contur relației sale cu marea literatură; nu știu dacă demersul critic poate viza "Adevărul", cum spune autorul în notele preliminare, dar este cert că această carte reprezintă "o treaptă" spre acel Adevăr, adică exact ceea ce a dorit Mircea Scarlat. Studiul
Noul și adevăratul Bacovia by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/14464_a_15789]
-
românească, 1828) înregistrează fenomenul în capitolul Sintaxul pronumelui ("hotăraște-mi mie", îți încredințez ție", "pă el îl va îndrepta" etc.), justificîndu-l ca utilizat "pentru mai multă întărire"; îl descrie, în plus, și în secțiunea dedicată pleonasmului ca figură retorică: "ca să dea mai multă putere frasului, sau pentru însușirea limbii, una din părțile ei se repetește", ca de exemplu în "ție-ți aducem Dumnezeule rugăciunile noastre". E ceea ce Heliade numește "pleonasm legiuit", arătîndu-se clar favorabil trăsăturii lingvistice, despre care consideră că "face
"Pleonasmul legiuit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14495_a_15820]
-
de construire a unui registru "înalt", depărtat de "limba de obște" - , apare la Budai-Deleanu. în dialogul din Dascălul românesc (manuscris circa 1815-1820), autorul îl pune pe dascăl să condamne "acest chip de grăire" ("L-au chemat pre el; mi-au dat mie; te-or mîntui pre tine"), atestat și în cărțile vechi, dar pe care tradiția nu-l justifică din punct de vedere logic. La mirarea inocentă a discipolului, care folosește spontan dublarea condamnată de maestru (Diacul: "Mie-m pare că
"Pleonasmul legiuit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14495_a_15820]
-
Cristian Măgura Tentația de a deveni scriitor" (titlu dat unui pasaj autobiografic din carte) a fost încă o dată prea mare pentru Anatolie Paniș când, la respectabila vârstă de 70 de ani, oferă publicului o culegere memorialistică cu un titlu cheie: Lagărul e viața noastră. Unele experiențe personale sunt inedite
Metamorfoza infernurilor by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14489_a_15814]
-
cu cinism "de sacrificiu"), pentru ca la capătul tunelului privațiunilor și opresiunilor să strălucească bucuria pentru cei ce-au consimțit la această "plată" oneroasă și, în orice caz, pentru generațiile ulterioare. Dar nu i-a trebuit mult timp pentru a-și da seama că nu e cu putință să atingă libertatea urmînd drumul alienării: "Alienarea, o dată ce te-ai angajat în necruțătoarele ei angrenaje, pune cărămidă peste cărămidă întru propria ei edificare și te îngroapă pas cu pas sub greutatea propriului ei edificiu
La antipod, Mihai Șora (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14491_a_15816]
-
ceea ce fusese considerat doar urgent (spartul ouălor, de exemplu) se substituie pe nesimțite esențialului (care doar el te pusese cîndva în mișcare) (savuroasa omletă, să zicem); mijloacele se îngroașă pe măsură ce se subțiază scopul inițial propus, acesta sfîrșind prin a fi dat practic uitării, iar golul astfel obținut fiind efectiv ocupat de mijloacele inițiale devenite ele însele scopuri (firește: neproclamate ca atare de ideologie, care - din inerție consimțită pe bază de rea-credință - continuă să evoce fantoma unui scop de mult aruncat la
La antipod, Mihai Șora (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14491_a_15816]