4,348 matches
-
ional? de ?tiin?e Politice (FNSP), iar �n 1946, Institutul Na?ional de Statistic? ?i de Studii Economice (INSEE) � instrumente de observare ?i analiz? ce se vor dovedi pre?ioase ?i pentru cercetarea sociologic?. Sociologia nu va fi uitat?, chiar dac? noile institu?îi cu care se doteaz? ?i lucr?rile ce le va întreprinde se vor datora mai mult ini?iativelor individuale dec�ț unei voin?e politice explicite. Astfel, numele a trei principali re-constructori ai sociologiei franceze este legat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
este punct de plecare pentru cercet?ri asupra moralului civilului ?i cel al militarului. Avem impresia c? Durkheim a fost prea ambi?ios ?i prea ner?bd?tor. El a inventat o flogistic? sociologic? steril? ?i paralizant?. Ne �ntreb?m dac? nu-i mai bine s? punem tinerele genera?îi de cercet?tori la ad?post de influen?a sa�. J. STOETZEL (Bordeaux, 1946); sursa: [41: 443-451] Opera lui Weber r?m�ne neglijat? ?i prea pu?în tradus?, cu toate
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
lui Bourricaud asupra autorit??îi (1961), ale lui Crozier asupra birocra?iei (1964) sau demersurile lui Touraine (1965a) de �ntemeiere a unei �sociologii a ac?iunii�. �n toate aceste cazuri, �n grade diferite �ns?, referin?a weberian? este evident? � chiar dac? e �nso?it?, la ultimul dintre ace?ți autori, de referiri insistențe la Marx. �n sf�r?it, stau m?rturie eforturile �ntreprinse, �ncep�nd cu 1958, de a publica tratate ?i manuale, de a furniza viitorilor sociologi baze teoretice
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
filosofice contemporane. S? ne imagin?m c? la ora reconstruc?iei ?i a dezvolt?rîi, cunoa?terea socialului reclamă, f?r? �ndoial?, mai mult? analiz? empiric? dec�ț specula?ie sintetic?. Cu alte cuvinte, sociologia �?i datoreaz? succesul incontestabil, chiar dac? limitat ?i inegal, puternicii influen?e intelectuale ?i tehnice a modelului american mai mult dec�ț �cererii sociale�, măi pragmatice că niciodat?, la emergen?a c?reia acest model a contribuit foarte mult. �n ajunul evenimentelor care, la sf�r
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a actorilor sociali, Garfinkel a definit etnometodologia că pe ?tiin?a empiric? a metodelor prin care indivizii dau sens ac?iunilor lor cotidiene (1967). Revolu?ia etnometodologic? C�nd facem sociologie, profan? sau profesionist?, orice referire la �lumea real?�, chiar dac? prive?te evenimente fizice sau biologice, este o referire la activit??ile organizate ale vie?îi curente. �n consecin??, contrar lui Durkheim ale c?rui formul?ri arăt? c? principiul fundamental al sociologiei este realitatea obiectiv? a faptelor sociale, noi
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
avut ca efect restr�ngerea ei doar la cercul celor ini?ia?i. Totu?i, ambele au �n comun o hipertrofiere a metodei �n dăuna unei teorii veritabile. Prima a dus la neglijarea unor importante domenii de investiga?ie, chiar dac? a indus o mai mare precizie �n altele, importante pentru unii, triviale pentru al?îi. A doua s-a pretat, �n cele mai bune cazuri, la descrieri, f?r? teorie, f?r? categorii cognitive, evit�nd �n mod deliberat abordarea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Segmentarea institu?ional?, intelectual? ?i tematic? a disciplinei constituie, cu siguran??, o bog??ie poten?ial? pentru dezvoltarea să extensiv?. Resursele teoretice nu �mpiedic? cercetarea empiric? s? r?m�n? esen?ialmente inductiv?, dar prea multe lucr?ri teoretice, chiar dac? privesc obiecte limitate, s�nt de un formalism at�ț de abstract �nc�ț le face euristic pu?în fecunde (Blau, 1977; Berger ?i Zelditch, 1985). Pe de alt? parte, contribu?iile �teoretice� ale cercet?torilor de teren nu s
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
contrar credo-ului �incrementalist� ce consideră acumularea datelor o cale privilegiat? de extindere a cunoa?terii (Turner, �n [52]). �n plus, obsesia empirist? induce multe efecte perverse cum ar fi: construc?ia nominalist? a �faptelor� a c?ror specificitate, chiar dac? exist?, adesea rezult? din metodele cu care s�nt observate ?i analizate; identificarea ?tiin?ificit??îi ?i a valorii cognitive a rezultatelor cu rigoarea ?i sofisticarea tehnicilor; convingerea �n neutralitatea axiologic? a produselor formaliz?rîi matematice; necesitatea metodelor statistice considerat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
urmări zi și noapte, atât de mult te iubesc Și dacă nu-ți pot vorbi, am să te privesc. Mircea Alexe îi compune Țigane, taci !, pe versurile lui Toma Paraschivescu. Bébé Altman îi scrie textele pentru Katiușa, Natașa, Rămâi sau Dac am fi împreună, înregistrată în 1938 : Dac-am fi împreună, mult mai mult ne-am iubi Și sub clarul de lună, visuri am împleti. Dac-am fi împreună, aș lăsa inima Numai ție să-ți spună toată dragostea mea. În
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
teritoriul Daciei. În Istoria pentru Începutul românilor În Dacia (1812), Petru Maior propunea o demonstrație — prin reducere la absurd — nu lipsită astăzi de savoare. <endnote id="2"/> Întrebarea era dacă unii romani nu s ar fi căsătorit totuși cu femei dace. Nu s-au căsătorit, explică Maior, mai Întâi de toate fiindcă nu mai rămăseseră daci de nici un fel, nici bărbați, nici femei. Dar, chiar dacă unele femei ar fi supraviețuit (bărbații fiind, evident, toți morți În războaie), romanii nici nu s-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
românii au putut constata că se pot descurca și singuri, că reprezintă ceva și prin ei Înșiși, nu numai susținuți de romani. Totodată, istoriografia și lingvistica ajung să depășească faza național-romantică, intrând În etapa profesionalizării. Povestea lui Maior cu femeile dace ignorate de romani cu greu ar mai fi putut fi susținută de un istoric responsabil spre sfârșitul secolului. Mai Întâi, colonizarea romană Începe să fie văzută În complexitatea și diversitatea acestui proces. Cu regret, dar cu ceva mai mult realism
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nu dispăruseră. De regulă, autohtonii sunt mai numeroși decât coloniștii. Și totuși, Xenopol considera că ponderea romanilor ar fi fost mai mare decât a dacilor, iar „exemplarele cele mai mândre ale rasei românești de astăzi nu se pleacă spre caracterul dac, ci mai mult spre cel roman“.<endnote id="5"/> Nicolae Iorga, considerat cel mai de seamă istoric român, avea și el o teorie În această privință. Cu mult Înainte de cucerirea Daciei, ar fi pornit din Italia un amplu curent demografic
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de vecinii nelatini, cealaltă de lumea Întreagă). Dacii au fost puși la lucru de ideologia comunistă, În faza de intensificare a naționalismului, În jurul anului 1980 (an când s-au sărbătorit cu mare fast 2050 de ani de la Întemeierea primului stat dac condus de Burebista; cronologia a fost „aranjată“ pentru a permite comemorarea, fiind imposibil de spus cu precizie când și-a Început domnia regele dac). Institutul de istorie al Partidului Comunist, specializat până atunci În cercetarea mișcărilor muncitorești și revoluționare, s-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
1980 (an când s-au sărbătorit cu mare fast 2050 de ani de la Întemeierea primului stat dac condus de Burebista; cronologia a fost „aranjată“ pentru a permite comemorarea, fiind imposibil de spus cu precizie când și-a Început domnia regele dac). Institutul de istorie al Partidului Comunist, specializat până atunci În cercetarea mișcărilor muncitorești și revoluționare, s-a reprofilat radical, Începând să se ocupe (se Înțelege cu câtă competență!) de problema originilor. Orientarea a fost În mod hotărât spre daci. S-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
fost În mod hotărât spre daci. S-au reactualizat tezele lui Densușianu, inclusiv faimosul argument al absenței translatorilor pe Columna lui Traian. Se anula astfel romanizarea, romanii nefiind decât cuceritori temporari ai Daciei. În schimb, se amplifica nemăsurat valoarea civilizației dace (nu În sensul religios al lui Zalmoxis, comuniștii fiind atei. Se puneau Însă În evidență cunoștințele științifice și chiar Înclinările filozofice ale dacilor. Izvorul ideal pentru o asemenea interpretare este Iordanes, istoric din secolul al VI-lea, autor al unei
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de Dunăre pentru a-i „atrage“ din nou pe români spre Balcani. La toate acestea, susținătorii români ai continuității nu sunt lipsiți de replică. Ei explică asemănările cu albaneza prin substratul comun tracic, respectiv dacic. Acestea ar fi tocmai cuvintele dace din limba română. Ipoteză din păcate neverificabilă, fiindcă, Încă o dată, limba dacă este necunoscută (ca și limba tracilor, În genere). Singura certitudine rămâne asemănarea cu albaneza (care privește de altfel și mai multe cuvinte de origine latină, unele aproape identice
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
un „rezervor“ luat În considerare, totuși secundar. Totodată, frontiera dintre Dacia romană și Dacia rămasă dacică (tăind În două România actuală) tindea să se estompeze. Pârvan considera că, Într-un fel sau altul, viața romană a pătruns și În satele dace din Muntenia și Moldova. Și Iorga identifica o timpurie (dar ipotetică!) țară Românească, ce ar fi cuprins toate ținuturile românești. Gheorghe Brătianu (1898-1953), Într-o lucrare deseori citată În problematica continuității: Une énigme et un miracle historique: le peuple roumain
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Popoarele din Europa Centrală și Sud-Estică trebuie să Învețe să depășească dihotomia majoritate-minoritate și să privească mai mult spre viitor decât spre trecut. O limbă altfel decât celelalte Dacă nu este deloc sigur cum se Împarte sângele românesc, În procente dace, romane, slave sau de alte origini, dacă este greu de spus cum s-au cristalizat limba și poporul român, un lucru rămâne totuși bine stabilit: româna este o limbă romanică. Teoria extravagantă a unei române dacice nici nu poate fi
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
fi lăsat ceva. Hasdeu, cel care i-a salvat pe daci de furia latiniștilor, a fost și primul care a Încercat să delimiteze fondul dacic din limba română. A ajuns să identifice peste 80 de cuvinte pe care le considera dace. Dar cele mai multe dintre etimologiile propuse de el nu au rezistat. Alții au preluat ștafeta. Specialistul recent al acestei probleme, I.I. Russu, a ajuns la concluzia că vreo 160 de cuvinte ar aparține substratului dacic. Împreună cu derivatele lor, ele ar reprezenta
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
aparține substratului dacic. Împreună cu derivatele lor, ele ar reprezenta circa 10% din fondul principal de cuvinte al limbii române.<endnote id="13"/> Iarăși statistica! Cam prea mare entuziasmul; este evident că aici se amestecă și ideologia, căutarea insistentă a originilor dace. Necazul este — am mai spus — că limba dacă rămâne necunoscută, așa că nimic nu poate, În acest domeniu, depăși stadiul ipotezelor. Metoda curentă se bazează pe paralela dintre română și albaneză. Cuvintele comune ar fi (cu excepția celor latine, se Înțelege), În
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Cristos); dar cu siguranță că nici acest „imperiu“, sensibil mai Întins decât România de astăzi, nu a avut gradul de coeziune imaginat de unii istorici recenți și, mai ales, de propaganda istorico-politică din vremea lui Ceaușescu (când se invoca statul dac „centralizat și unitar“ al lui Burebista, În termeni sugerând o echivalență cu România lui Ceaușescu). Odată cu Burebista, a dispărut Însă și statul lui, divizându-se În mai multe entități politice. Abia spre sfârșitul secolului I după Cristos, Decebal a reunit
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Să-i reținem doar pe cei mai mari dintre cei mari. Începând cu tandemul Traian-Decebal, părinții poporului român. Într-o primă fază, când românii se considerau romani, Împăratul Traian era, de departe, cel dintâi. Apoi, pe măsura afirmării autohtonismului, regele dac a trecut Înaintea lui și se află și astăzi Într-o poziție privilegiată. Burebista, primul rege al Daciei (contemporanul lui Caesar, cu un secol și jumătate Înaintea lui Decebal), a vegetat multă vreme, undeva, la Începuturile obscure ale istoriei, pentru
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
peste un accident rutier care putea avea consecințe grave. În vara anului 1977 veneam din Axente Sever spre Iași, pe ruta Mediaș -Târnăveni -Târgu Mureș. La ieșirea din Târnăveni mi-a ieșit În față din curtea CAP-ului un camion DAC. Am frânat cât am putut, am tras spre dreapta, dar tot mi-a lovit aripa stângă a mașinii. Șoferul și-a recunoscut vina - ieșirea În șosea fără să se asigure - și-am dus-o pe Marița la un Auto Service
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
-i de îndurat. Da' aiasta și pe diavol l-ar fi muiat. Da' aiasta numa' pentru ticăloși direptate s-ar chiema. Di bunu' Dumniazău aiasta mă scârbește Bocetu-mi prea slab El îl găsește. Nu, bunu' Dumnezeu nici nu-i, Chiar dac-așa-i scris... Trei zile de martie senine și-nghețate a tot strigat până când bocetul ei nu mai spunea decât iiiih. (Și în celelalte colibe din Zuckau, Ramkau, Kokoschken, când cuiva îi murise de foame cineva se striga: ihhhh...) De
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mediu, care până atunci mi se păruse atât de familiar. Poate chiar asta au vrut-o unii, “uitând” pur și simplu să corecteze calendarul. Nu, nu doresc să plâng pe mormântul mai știu eu cărei tradiții; mă oprește spiritul meu dac, dar și faptul că nu de abandonarea tradiției e vorba, ci de Îndeplinirea ei atunci când nu trebuie, adică când n’are nici un efect. E vorba de o poluare a relațiilor dintre oameni și dintre ei și lumea numenală, de deasupra
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]