2,677 matches
-
mult la mine, și nu mă refuzi niciodată, și ești prieten cu d. profesor Costică Ionescu, care Ține foarte mult la d-ta și nu e În stare să- Ți refuze nimic.”. Pampon găsește „un bilet de amor de la o damă către «Bibicul»”, același Pampon primește un bilet (dar nu de amor) de la Mița („Astă-seară la cafenea, femeia aia mi-a lăsat un bilet; i-am cunoscut slova, e slova din biletul către Bibicul. Îmi scrie să viu aici, unde amantul
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
dispută și care-și asumă rolul de arbitru. Ostilitățile Încep din chiar momentul În care Întâmplarea le aduce față În față, glasul fiecăreia marchează disprețul nemăsurat pentru rivală, intensitatea de tonalitate punctează gradat tensiunea interioară: „MIȚA: A! (aparte) O femeie! dama de verde! (tare) A! În sfârșit! DIDINA (dând un Țipăt de surprindere, se Întoarce): A! (aparte) O femeie! e republicana! MIȚA (fierbând): V-ați speriat? Pardon! Mă recomand! Mița Baston. DIDINA (cu contenență): Mersi! și eu Didina Mazu. MIȚA (jocul
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Formidable.”). Îl răsfață pe Goe, Îi dă ciocolată, e Încântată de Înfățișarea nepotului și-i admiră deșteptăciunea („E lucru mare cât e de deștept! zice mam’mare.”). Ea are grija odorului: descoperă că lipsește de pe culoar, intră În panică, alarmează damele și hotărăște apoi să-i rămână alături, pe coridor, după ce puișorul e eliberat din captivitate. Și tot În brațele ei doarme tânărul Goe după ce semnalul de alarmă e tras chiar din vagonul În care se află Goe: „Mam’mare doarme
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
le amanetase la cofetărie. Glosând pe marginea relației cu femeile În perspectiva trecerii anilor, naratorul din schița O conferență radiografiază relația socială prin mărcile / formele adresării utilizate de prietine: „Când eram tânăr sufler la teatru, acu vreo patruzeci de ani, damele aveau obicei să-mi zică «Iancule», ba, unele, chiar, «mă Iancule» - niciun respect! Apoi, au trecut așa cam douăzeci de ani, Îmi ziceau «domnule Iancule». Când am ajuns director, Îmi ziceau «stimate domnule director...». Acu, după alți vreo douăzeci, toate
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
timp. Presimțirea de care-i vorbește Mița lui Pampon e, de fapt, deducție și doar În mică măsură intuiție: „Eu am o presimțire...”. Ea se conduce după semnele cărților de ghicit; e convinsă că e tradusă de amant cu o damă de verde: „MIȚA (montându-se treptat): Nae mă traduce. IORDACHE: Aș! MIȚA: Mă traduce la sigur. IORDACHE: Fugi de-acolo! MIȚA: La sigur... De opt zile nu l-am văzut. Îi scriu: «Bibicule, Mangafaua pleacă mâine miercuri la Ploești; remâi
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
să-i tragem un chef...» Și Năică nici nu-mi răspunde. Iubește pe alta, mi s-a făcut semn. În cărți cade mereu gând la gând cu bucurie, cu dragoste, cu temei, cu Întâlnire pe drum de seară cu o damă de verde. IORDACHE: Aș! nu mai crede În mofturile cărților, frate...”. (s.n.) Despre dama de verde cu care o Înșală amantul Nae Îi vorbise Mița lui Iordache din momentul În care sosește la frizerie În căutarea amantului trădător. Pampon, În
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
mi s-a făcut semn. În cărți cade mereu gând la gând cu bucurie, cu dragoste, cu temei, cu Întâlnire pe drum de seară cu o damă de verde. IORDACHE: Aș! nu mai crede În mofturile cărților, frate...”. (s.n.) Despre dama de verde cu care o Înșală amantul Nae Îi vorbise Mița lui Iordache din momentul În care sosește la frizerie În căutarea amantului trădător. Pampon, În deplină ignoranță, Îi confirmă că amanta lui e damă de verde: „MIȚA (oftând): La
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
mofturile cărților, frate...”. (s.n.) Despre dama de verde cu care o Înșală amantul Nae Îi vorbise Mița lui Iordache din momentul În care sosește la frizerie În căutarea amantului trădător. Pampon, În deplină ignoranță, Îi confirmă că amanta lui e damă de verde: „MIȚA (oftând): La d-ta... nu poate fi ca la mine... La mine e chestiune de traducere. PAMPON: În amor? MIȚA (asemenea): Da, În amor... PAMPON: Ca și la mine... MIȚA: Ca și la d-ta?... Cum? PAMPON
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
spulbera, astâmpăra ori certifica bănuielile și ele, dimpotrivă, Îi susțin temerile. Mița nu poate să nu creadă În ele: „În cărți cade mereu gând la gând cu bucurie, cu dragoste, cu temei, cu Întâlnire pe drum de seară cu o damă de verde...”. Cade În cărți..., cade și ea la bănuială. În comparație cu Veta care se mulțumește să deslușească În reacții fiziologice (i se bate tâmpla dreaptă, tâmpla stângă, ochiul drept) indicii ale relației În amor, Mița Baston sondează necunoscutul, Îl provoacă
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Înțeleasă ca artificiu de imaginație, iar situația incredibilă prin neverosimilul ei Îi proiectează pe amanți În postura ridicolă a unor personaje. Homo fictus. Literatura, teatrul le modelează viața (În special cea amoroasă), iar viața tinde să fie trăită ca literatură. Damă bună, din high-life-ul capitalei târgului de provincie, Zoe Trahanache găsește În sfera politicului distracție; pofta ei e să instaureze liniștea În propria viață și În viața urbei, negociind ferm cu adversarul Cațavencu. El va trebui să conducă banchetul În cinstea
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
cel mai apropiat oraș mare de provincie”. Dar tânărul Turturel („pseudonimul destul de transparent cu care Edgar Își semnează cronicele”) lezează orgolii, atinge involuntar susceptibilități și suportă consecințele - e amenințat de subprefect, e pălmuit de maior, e deconcertat de reacțiile soților damelor: „- Nu mai Înțăleg nimică, pi onoarea mè! zice Edgar și iese și el.”. Și În Târgul Mare se petrece fastuos: „A fost un bal cum nici Într-o capitală de județ nu se poate mai splendid. Damele, pline de devotament
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
de reacțiile soților damelor: „- Nu mai Înțăleg nimică, pi onoarea mè! zice Edgar și iese și el.”. Și În Târgul Mare se petrece fastuos: „A fost un bal cum nici Într-o capitală de județ nu se poate mai splendid. Damele, pline de devotament pentru nobilul scop al petrecerii, s-au Întrecut În toalete. [...] S-a petrecut până la șapte dimineața, când aurora cu degetele ei de roză a venit să bată la ușa orizontului și să stingă cu privirile ei lumina
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
e cu siguranță mai impresionată de prezența tânărului locotenent Mișu, care-i o ispititoare promisiune. Petrecerea improvizată, al cărei suflet e galantul locotenent, rămâne reper afectiv pentru femeia cu viață monotonă conjugal. Nu la fel se Întâmplă pentru cele două dame, madam Ionescu și madam Niculescu, a căror petrecere la Sinaia, În compania soților, sfârșește brusc: „... o ploaie turbată pornește. S-a dus petrecerea! S-a stricat cheful!” (Gazometru). Nici călătoria la București, de 10 Mai, nu e de uitat; un
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Mița au promis tânărului Goe să-l ducă În București de 10 mai.” (Dl. Goe). Trenul ajunge În București, iar „cocoanele se suie cu puișorul În trăsură și pornesc În oraș: - La Bulivar, birjar! La Bulivar!...”. Petrece puișorul, petrec și damele. Invitat la «prânzul» de seară de către amicul Mitică, nenea Iancu se află În mijlocul unei societăți selecte: „Suntem cu toții, invitați vreo doisprezece inși, toți lume aleasă din litere, științe, arte, dintre care vreo șase reporteri. Ușile spre sala de mâncare se
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
insolitului text Moșii) oferă contur unui tablou pestriț, balcanic-oriental, În care „soldați - mahalagioaice”, cerșetori, „copii - miniștri - pungași de buzunare”, „bone - doici”, „nepoate - mătuși - Țațe - neni - unchi - veri - văduve - orfani”, măcelari, bețivi, „muște - popi - cocoane - mateloți - impiegați - pensionari - suprimați - popor - senior - dame - M.M.L.L. - A.A.L.L - târgoveți - târgovețe - Țărani - Țărance - intelectuali - artiști - poeți - prozatori - critici - burgheji”... Își pierd identitatea printre tot felul de obiecte scoase la vânzare și cumpărate. Târgul Moșilor din Bucureștiul celei de-a doua jumătăți a sec. al
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ochiul creștinului mai ceva decât de divinitate. La five o’clock se bea, desigur, ceai. Potrivit modei timpului, Într-o anume zi din săptămână protipendada bucureșteană Își deschide larg ușile casei cunoscuților, obiceiul confirmând și consolidând poziția socială. În genere, damele din lumea mare publică În carnetul lui Claymoor, spre știința numeroaselor lor cunoștințe, ziua lor de primire.” (Five o’clock). De «familie bună», Tincuța se Încaieră cu Mița pentru sublocotenentul Mitică Lefterescu. Între pretenții și maniere distanța este enormă. Femeile
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
de plăcere). Tânărul doctor Mișu Z. (din Groaznica sinucidere din Strada Fidelității), sătul de «fidelitatea» Porției, caută scăpare dintr-o relație rutinată oferindu-se să le aducă celor două femei pe care le Însoțește la teatru o gustare: „... merse cu damele, mama și fata, la teatru. Peste câteva minute de la ridicarea cortinei, pe când damele urmăreau cu cel mai viu interes desfășurarea comediei, el se sculă și, pretextând că merge la bufet să le aducă prăjituri și apă rece, plecă frumușel din
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
de «fidelitatea» Porției, caută scăpare dintr-o relație rutinată oferindu-se să le aducă celor două femei pe care le Însoțește la teatru o gustare: „... merse cu damele, mama și fata, la teatru. Peste câteva minute de la ridicarea cortinei, pe când damele urmăreau cu cel mai viu interes desfășurarea comediei, el se sculă și, pretextând că merge la bufet să le aducă prăjituri și apă rece, plecă frumușel din lojă. Coborî, ieși din teatru, se aruncă Într-o birje, merse acasă, Își
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
II, București, Imprimeriile Independența, 1934. Cristea, Gh., "Manifestări antidinastice în perioada venirii lui Carol în România", în Studii. Revista de istorie, extras, tom 20, nr. 6, București, Editura Academiei, 1967. Cuvântările Regelui Carol I către poporul său, f. l., f. a.. Dame, Frederich, Histoire de la Roumanie contemporaine depuis l'aveniment des princes indigenes jusqu'a nous jours (1821-1900), Paris, Ancienne Libraire Gerner, 1900. Damian, Sorin, Liviu, Carol I al României 1866-1881, București, Editura Paideia, 2000. Din corespondența familiei I.C. Brătianu (1859-1883), vol
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
băuturi alcoolice la sate, în Gabriel Asandului, Istoria evreilor din România 1866-1938, Iași, Institutul european, 2003, p. 23. 661 Liviu Brătescu, I.C. Brătianu și politica externă a României 1866-1888, Iași, Editura Universității Al. I. Cuza, 2013, pp. 78-112. 662 Frederich Dame, Histoire de la Roumanie contemporaine depuis l'aveniment des princes indigènes jusqu'à nous jours (1821-1900), Paris, Ancienne Libraire Gerner, 1900, pp. 179-180. 663 N. Kretzulescu, 11 februarie, București, Tipografia Lucrătorilor Asociați, f.a., p. 5, 15. 664 "Dezbaterile", 24 februarie 1866
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
1 sept. - 15 feb. 10.000.000 20.000.000 4. Cerbul comun (Cervus elaphus) - mascul 1 sept. - 15 dec. 50.000.000 100.000.000 - femelă 1 sept. - 15 feb. 30.000.000 60.000.000 5. Cerbul lopătar (Damă damă) - mascul 1 sept. - 15 dec. 20.000.000 40.000.000 - femelă 1 sept. - 15 feb. 15.000.000 30.000.000 6. Câinele enot (Nyctereutes prociynoides) 15 sept. - 31 mart. 500.000 1.000.000 7. Dihorul comun
LEGE nr. 103 din 23 septembrie 1996 (*republicată*)(**actualizata**) fondului cinegetic şi a protectiei vanatului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114598_a_115927]
-
sept. - 15 feb. 10.000.000 20.000.000 4. Cerbul comun (Cervus elaphus) - mascul 1 sept. - 15 dec. 50.000.000 100.000.000 - femelă 1 sept. - 15 feb. 30.000.000 60.000.000 5. Cerbul lopătar (Damă damă) - mascul 1 sept. - 15 dec. 20.000.000 40.000.000 - femelă 1 sept. - 15 feb. 15.000.000 30.000.000 6. Câinele enot (Nyctereutes prociynoides) 15 sept. - 31 mart. 500.000 1.000.000 7. Dihorul comun (Putorius
LEGE nr. 103 din 23 septembrie 1996 (*republicată*)(**actualizata**) fondului cinegetic şi a protectiei vanatului*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114598_a_115927]
-
mă pricepeam. Primeam și pâine, și supă... Aveam doi prieteni: unu’ era Herman Iacob, care, din păcate, a murit, nu știu unde, la sfârșitul lagărului; și Naftalin Raimond, care a emigrat În 1946 În Statele Unite, a moștenit o fabrică de confecții pentru dame, a devenit milionar și acum este În New York, bătrân și puțin bolnav. Eu Împărțeam la trei ce primeam. Doar așa puteam supraviețui. Altfel, cu mâncarea primită strict din partea lagărului, nu puteam supraviețui decât trei-patru luni, cel mult cinci. Ieșeau flegmoanele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
am Întâlnit cu Charles M. Martin, președintele Camerei Americane de Comerț a Republicii Populare Chineze. Mi-a spus că tocmai se Întorsese dintr-o vizită la o fabrică de șosete din provincia Zhejiang. Această fabrică produce șosete și lenjerie de damă pentru distribuitori din toată lumea, precum și pentru vânzători cu amănuntul de pe teritoriul Chinei. Proprietarul fabricii a deschis o cutie de șosete pentru a i le arăta lui Martin și i-a spus că dacă ar cumpăra o duzină de perechi de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Învață fiică-mea - Înainte ca acesta să fie renovat. Trecând prin hol, vei vedea mici birouri cubice unde potențiali furnizori oferă produse cumpărătorilor Wal-Mart. Unul are Împrăștiate pe toată masa mașini de cusut, altul are păpuși, iar altul cămăși de damă. Parcă te-ai afla În ceva ce aduce cu o Încrucișare dintre bazar și depozit. În atenția acționarilor Wal-Mart: compania sigur nu va irosi bani pe fleacuri. Cum s-a făcut oare că atât de multă gândire inovatoare - care a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]