3,162 matches
-
referitoare la ce regulă de vot va folosi juriul. Se stabilește că regula de vot este cea care spune că dansatorul care primește cele mai multe voturi va câștiga concursul. Să ne imaginăm că juriul este format din zece membri. În urma votului, dansatorul A primește patru voturi, dansatorul B trei voturi și dansatorul C trei voturi. Observăm că diferența între primul dansator și ceilalți doi este mică (un singur vot). Este oare drept ca acela care are cu un singur vot mai mult
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
vot va folosi juriul. Se stabilește că regula de vot este cea care spune că dansatorul care primește cele mai multe voturi va câștiga concursul. Să ne imaginăm că juriul este format din zece membri. În urma votului, dansatorul A primește patru voturi, dansatorul B trei voturi și dansatorul C trei voturi. Observăm că diferența între primul dansator și ceilalți doi este mică (un singur vot). Este oare drept ca acela care are cu un singur vot mai mult decât ceilalți doi (dar cu
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
stabilește că regula de vot este cea care spune că dansatorul care primește cele mai multe voturi va câștiga concursul. Să ne imaginăm că juriul este format din zece membri. În urma votului, dansatorul A primește patru voturi, dansatorul B trei voturi și dansatorul C trei voturi. Observăm că diferența între primul dansator și ceilalți doi este mică (un singur vot). Este oare drept ca acela care are cu un singur vot mai mult decât ceilalți doi (dar cu două voturi mai puțin decât
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
că dansatorul care primește cele mai multe voturi va câștiga concursul. Să ne imaginăm că juriul este format din zece membri. În urma votului, dansatorul A primește patru voturi, dansatorul B trei voturi și dansatorul C trei voturi. Observăm că diferența între primul dansator și ceilalți doi este mică (un singur vot). Este oare drept ca acela care are cu un singur vot mai mult decât ceilalți doi (dar cu două voturi mai puțin decât adversarii săi însumați) să câștige concursul? Astfel, un membru
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
două voturi mai puțin decât adversarii săi însumați) să câștige concursul? Astfel, un membru al juriului hotărăște să se adopte regula majorității în două tururi pentru a vedea cine câștigă. Se reia votul, iar după primul tur rezultatele sunt următoarele: dansatorul A rămâne cu patru voturi, dansatorul B are doar două voturi, iar dansatorul C are și el patru voturi. Se intră în turul doi, unde dansatorul A rămâne cu patru voturi, iar dansatorul C are șase voturi. Deja juriul se
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
săi însumați) să câștige concursul? Astfel, un membru al juriului hotărăște să se adopte regula majorității în două tururi pentru a vedea cine câștigă. Se reia votul, iar după primul tur rezultatele sunt următoarele: dansatorul A rămâne cu patru voturi, dansatorul B are doar două voturi, iar dansatorul C are și el patru voturi. Se intră în turul doi, unde dansatorul A rămâne cu patru voturi, iar dansatorul C are șase voturi. Deja juriul se confruntă cu o problemă: două reguli
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
membru al juriului hotărăște să se adopte regula majorității în două tururi pentru a vedea cine câștigă. Se reia votul, iar după primul tur rezultatele sunt următoarele: dansatorul A rămâne cu patru voturi, dansatorul B are doar două voturi, iar dansatorul C are și el patru voturi. Se intră în turul doi, unde dansatorul A rămâne cu patru voturi, iar dansatorul C are șase voturi. Deja juriul se confruntă cu o problemă: două reguli de vot duc la doi câștigători diferiți
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
a vedea cine câștigă. Se reia votul, iar după primul tur rezultatele sunt următoarele: dansatorul A rămâne cu patru voturi, dansatorul B are doar două voturi, iar dansatorul C are și el patru voturi. Se intră în turul doi, unde dansatorul A rămâne cu patru voturi, iar dansatorul C are șase voturi. Deja juriul se confruntă cu o problemă: două reguli de vot duc la doi câștigători diferiți. Un alt membru al juriului dorește să schimbe regula de vot pentru a
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
iar după primul tur rezultatele sunt următoarele: dansatorul A rămâne cu patru voturi, dansatorul B are doar două voturi, iar dansatorul C are și el patru voturi. Se intră în turul doi, unde dansatorul A rămâne cu patru voturi, iar dansatorul C are șase voturi. Deja juriul se confruntă cu o problemă: două reguli de vot duc la doi câștigători diferiți. Un alt membru al juriului dorește să schimbe regula de vot pentru a tranșa în final câștigătorul. Se adoptă regula
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
reguli de vot duc la doi câștigători diferiți. Un alt membru al juriului dorește să schimbe regula de vot pentru a tranșa în final câștigătorul. Se adoptă regula aprobării, în care fiecare membru al juriului poate să aprobe oricare dintre dansatori (unul, doi sau pe toți trei). În urma votului se stabilește că dansatorul A rămâne cu patru voturi, dansatorul C are cinci voturi, iar dansatorul B are șase voturi. Aparent, cele mai intense apartenențe în rândul juriului le stârnesc dansatorii A
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
juriului dorește să schimbe regula de vot pentru a tranșa în final câștigătorul. Se adoptă regula aprobării, în care fiecare membru al juriului poate să aprobe oricare dintre dansatori (unul, doi sau pe toți trei). În urma votului se stabilește că dansatorul A rămâne cu patru voturi, dansatorul C are cinci voturi, iar dansatorul B are șase voturi. Aparent, cele mai intense apartenențe în rândul juriului le stârnesc dansatorii A și C (fie sunt pe primul loc, fie sunt pe ultimul în
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
vot pentru a tranșa în final câștigătorul. Se adoptă regula aprobării, în care fiecare membru al juriului poate să aprobe oricare dintre dansatori (unul, doi sau pe toți trei). În urma votului se stabilește că dansatorul A rămâne cu patru voturi, dansatorul C are cinci voturi, iar dansatorul B are șase voturi. Aparent, cele mai intense apartenențe în rândul juriului le stârnesc dansatorii A și C (fie sunt pe primul loc, fie sunt pe ultimul în ordinea preferințelor), dar dansatorul B este
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
câștigătorul. Se adoptă regula aprobării, în care fiecare membru al juriului poate să aprobe oricare dintre dansatori (unul, doi sau pe toți trei). În urma votului se stabilește că dansatorul A rămâne cu patru voturi, dansatorul C are cinci voturi, iar dansatorul B are șase voturi. Aparent, cele mai intense apartenențe în rândul juriului le stârnesc dansatorii A și C (fie sunt pe primul loc, fie sunt pe ultimul în ordinea preferințelor), dar dansatorul B este pe locul doi pentru majoritatea membrilor
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
dintre dansatori (unul, doi sau pe toți trei). În urma votului se stabilește că dansatorul A rămâne cu patru voturi, dansatorul C are cinci voturi, iar dansatorul B are șase voturi. Aparent, cele mai intense apartenențe în rândul juriului le stârnesc dansatorii A și C (fie sunt pe primul loc, fie sunt pe ultimul în ordinea preferințelor), dar dansatorul B este pe locul doi pentru majoritatea membrilor juriului. Din nou ne întrebăm ce facem. În final se stabilește o nouă regulă de
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
patru voturi, dansatorul C are cinci voturi, iar dansatorul B are șase voturi. Aparent, cele mai intense apartenențe în rândul juriului le stârnesc dansatorii A și C (fie sunt pe primul loc, fie sunt pe ultimul în ordinea preferințelor), dar dansatorul B este pe locul doi pentru majoritatea membrilor juriului. Din nou ne întrebăm ce facem. În final se stabilește o nouă regulă de vot - regula Borda -, care clasează cei trei dansatori ierarhic, acordându-le puncte (locul I - trei puncte; locul
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
loc, fie sunt pe ultimul în ordinea preferințelor), dar dansatorul B este pe locul doi pentru majoritatea membrilor juriului. Din nou ne întrebăm ce facem. În final se stabilește o nouă regulă de vot - regula Borda -, care clasează cei trei dansatori ierarhic, acordându-le puncte (locul I - trei puncte; locul II - două puncte; locul 3 - un punct). În urma alegerii, toți dansatorii au același număr de puncte. Care dintre aceste reguli de vot este mai dreaptă? Care dintre ele indică cu adevărat
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
nou ne întrebăm ce facem. În final se stabilește o nouă regulă de vot - regula Borda -, care clasează cei trei dansatori ierarhic, acordându-le puncte (locul I - trei puncte; locul II - două puncte; locul 3 - un punct). În urma alegerii, toți dansatorii au același număr de puncte. Care dintre aceste reguli de vot este mai dreaptă? Care dintre ele indică cu adevărat câștigătorul concursului? Care satisface cel mai bine preferința socială? Simplul motiv că unele reguli de vot sunt familiare democrațiilor le
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
sau brațele foarte cărnoase, bărbiile prea mici și așa mai departe dezvăluie prin exagerare funcția expresivă a vectorilor spațiali. În ciuda săgeților și a răsucirilor sale vectoriale, chipul este totuși destul de limitat în ceea ce privește mobilitatea musculară. În acest sens, mâna deține superioritatea dansatorului. Deși îi lipsesc conotațiile fizionomice ale feței - referitor la privire, strâmbături și zâmbet -, jocul foarte diferențiat al degetelor poate genera o bogată pantomimă. De asemenea, în comparație cu mișcarea corpului în ansamblu, mâinile sunt mai puțin dependente de atracția gravitațională. Știm că
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
distinge de restul câmpului. Fiecare figură este caracterizată de acțiunea sa potențială și acest caracter prescris este și el perceput ca o expresie vizuală corespunzătoare. Mișcările liniare cu bătaie lungă ale reginei diferă de săriturile cotite ale calului, așa cum performanțele dansatorilor diferă între ele. Dar puterea unei piese nu este mai mare atunci când deține centrul tablei, chiar dacă posibilitățile sale spațiale pot fi mai mari. De altminteri, ambele noastre principii compoziționale sunt aplicabile. Fiecare piesă este o putere centrică cu o forță
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
dificultate medie și reproducerea lor; 2. Acompanierea unor interpreți vocali sau instrumentali de tipuri diferite (muzică ușoară, populară, cultă, etc.); 3. Acompanierea unor interpreți vocali în formare (exerciții tehnice, asimilarea pieselor); 4. Acompanierea muzicală și susținerea exercițiilor tehnice în formarea dansatorilor (dans clasic, popular, etc.); 5. Asigurarea nivelului artistic corespunzător al elevilor în interpretare; 6. Exersare individuală a repertoriului; 7. Comunicarea interactivă cu interpreții. XVI.3.Avantajele evaluării competențelor Avantaje pentru deținătorului certificatului de competență profesională a) Acordarea certificatului de competență
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
la casa ei, agonia astrologiei a fost o lungă euforie, care a durat aproape trei secole. Trei secole de glorie aparentă și de agonie mascată. A azvârli Pământul, fără vreo considerație deosebită, printre celelalte planete, a-l privi ca simplu dansator într-o horă fără de sfârșit, înseamnă a-l detrona din rolul de centru și conducător al Universului. Dacă planetele, Soarele, Luna și stelele nu se învîrtesc în jurul nostru, nu este vădit că nu ne iau cu nimic în seamă, că
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
romanului, cu scopul de a pune bazele familiilor în sat, iar în finalul romanului, organizată cu prilejul sfințirii noii biserici a satului. Hora este un act de comunicare emoțională, simbol al solidarității, dar și o activitate socială, sugerând, prin distribuirea dansatorilor în cerc, un ritual de consolidare și de regăsire a celorlalți. În cadrul horei de duminică, se adună tot satul, se stabilesc ierarhii, fiind un prilej pentru participanți de a istorisi întâmplările petrecute în timpul săptămânii. Hora (Someșanaă, din incipitul romanului, este
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
dacă cerul din fundalul unui peisaj nu este întunecat față de casele și vacile placide, în plină lumină, din planul întâi; dacă mâinile de un galben-verzui chagalian se acordă cu maniera de execuție a capului unui cobzar, sau dacă grupul de dansatori (egali în înălțime deși diferit plasați de ochiul privitorului) plutește în văzduh, undeva aproape de coama dealului, ori bate cu picioarele, drept și sigur, pajiștea înclinată a pantei. Toate acestea fac pâinea și sarea artei fără studii, îmbogățind, mereu născocitoare și
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 42, 43, 124; Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 84, 85, 211. „János Koncz realizase în aceiași perioadă câteva piese cu remarcabile calități personale in privința tratării formei (Recolta, dansatorii, Mama și fiică etc.). inspirate din folclorul de pe valea Nirajului, ele păreau străbătute de adierea acelui „surâs arhaic” propriu stilului gotic primitiv; farmecul lor discret venea însă și din promptitudinea unor observații directe, de viață contemporană.”( Vasile Savonea - Arta naivă
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
sunt “țipuriturile” sau strigăturile cântate. SÂRBA- joc răspândit în toată țara. Formația este în semicerc, cu brațele pe umerii vecinului, iar desfășurarea este șerpuită sau în spirală. TREI PĂZEȘTE- joc oltenesc care se dansează la nuntă mai mult de către bărbați. Dansatorii așezați în semicerc sau în linie, ținându-se de brâu, execută mișcări diverse în timp allegro. ȚARINA- joc de perechi din munții Apuseni, alcătuit din două părți: o plimbare a perechilor și învîrtirea. ȚĂRĂNEASCA- joc răspândit în Moldova de nord
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]